ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Nu mă uit de mulți ani la filme, deci nu sunt nici măcar un critic amator. Pentru filmul românesc am o curiozitate aparte (din alte motive decât cinematografice). Și am făcut o excepție aseară pentru filmul popii, că aveam o bănuiala, care parțial mi s-a confirmat. Când ceva primește multă reclamă pozitivă sau negativă, devin suspicios. Iar hidosul de Mickey Rourke n-o fi ieftin, deci cineva a băgat și bani în pelicula asta, pe care au vrut s-o vedem taman de Paște.

Și, cum bănuiam, e un film smintitor, care transmite un mesaj pur tefelist (cred că de sorginte apuseană). Cea mai iritantă e teza că Biserica Ortodoxă Română ar avea o putere ocultă de influență în stat, e cea care trage sfori, stă la masă cu politicienii, numește procurori. Ba încă se mai roagă și cei de la UE de patriarh să îi ajute cu una alta. Ceea ce e o aiureală pură și o inversare a realității.

Cred, dimpotrivă, că patriarhul și ierarhii sunt supuși la presiuni mari, la infiltrări, și au de înfruntat forțe uriașe la nivel mondial. Că or fi corupți, că or face multe compromisuri și au păcate de care nu vreau să știu, asta pot să cred. Dar nu ăsta e raportul de forțe în lumea de azi. Puterea Bisericii nu stă nici în banii (pe care tefeliștii și-i imaginează mai mulți decât la toate multinaționalele), nici în altă fantasmă a lor, că popii pun politicieni în funcție.

Puterea Bisericii e cea care s-a văzut acum două nopți, că încă adună niște sute de mii, milioane, de oameni care umplu străzile cu lumânări. Că sunt vag catehizați, că pentru mulți e doar superstiție, conformism, e cât s-a putut. Dar când vor fi risipiți și aceștia, chiar vom fi teritoriu apt pentru dispariție.

Iar în privința asta, filmul nu diferă de mesajul pe care îl dau în mod curent televiziunile: toți fură, și popii fură. Dacă ar fi făcut protestatarul Marian Ceaușescu un film, poate-l făcea mai incoerent, dar tot mesajul ăsta l-ar fi avut. Și că a fost difuzat la o „televiziune de știri”, a unor escroci conectați la servicii, n-a fost nicio abatere din programul obișnuit. Tot asta afli și de la Esca și de la Stoiceasca.

Filmul e mai curând politic, nu duhovnicesc, nu te îndeamnă la vreo meditație spirituală. Nu are vulgaritatea curentului mizerabilist din filmul românesc post-decembrist, dar induce același ton sumbru, lipsit de speranță și dezolare ca multe altele. N-ai senzația că vezi un film mistic, ci sociologic. Și aici e surpriza plăcută a filmului, că popa se pricepe mai bine la politică, decât la cele pentru care a fost hirotonit.

Filmul e unul cu cheie, unele personaje sunt din lumea reală - deși singurul pentru care a fost strădania de a-l face și vizual asemănător e patriarhul Daniel. Un personaj aproape principal e inspirat de Laura Codruța Koveși (sau poate de Alina Bica?). Nu știu ce înțelege spectatorul străin dar cel român e și derutat de aceste chei. Pentru că personajele fictive au și asemănări și contradicții cu cele la care fac aluzie, ceea ce creează confuzie.

Filmul e foarte aglomerat, sunt vreo patru povești, care se derulează în paralel doar schițate, fără o legătură explicită. Multe aspecte rămân nelămurite - nu e clar nici ce probe erau în dosarele respective, nici ce se întâmplă cu multe din personaje. Nici de ce-i arestată procuroarea, nici care-i rolul central al ceasului, cum ajunge ea de la dosare naționale la găinării cu alba neagra și ceasuri. Și nici de ce-a insistat autorul pentru pluralul agramat pentru ”rubine”. Din ce înțeleg, rubinul ceasului e un mecanism, despre care nu-i neapărat o piatră prețioasă cum credeau unii din denumire. Deci aluzia ar putea fi că sunt niște rotițe într-un sistem, pe care naivii le cred nestemate. (Cine știe?)

Altfel, nu e nici mega-prost, nici mega-bun. Te ține curios trei ore, nu e plictisitor. N-are nici replici memorabile. Chefurile cu lăutari s-au văzut în zeci de filme post-decembriste. E plin de urâți, singura femeie frumoasă e venită de la UE, jucată de Nuami Dinescu. Justițiara e jucată de Corina Moise.

Am înțeles de ce le-a plăcut rușilor și l-au dus pe covorul roșu la Moscova, să se pozeze ditai Zaharova cu părintele-regizor. Că insistă destul de bine pe statutul de colonie cu doi stăpâni, SUA, UE, cu un licurici mai mare, care dictează la modul vulgar. Are și două pupături lesbiene, deci ar avea șanse să le placă și celorlalți la vreun festival.

Cel mai mult mi-a plăcut acea secvență de monolog al lui Dorel Vișan, cu bătrânul care zice: ne-ați arestat că furam lemne din pădure, dar vă era cald și vouă de la soba aia, iar acum ați tăiat pădurea și ați vândut și lemnul și soba.

Și am impresia că regizorul-preot scapă din vedere să aplice subtilitatea asta și Bisericii. Pentru că îi înțeleg revolta față de existența simoniei, a sodomiei și ce alte păcate o fi descoperit el prin nu știu ce episcopii. Dar ar trebui să se prindă că i se dă o platformă să spună lucrurile astea cu același scop cu care a fost orchestrată și campania anti-corupție. Nu ca să curețe, ci să destructureze.

Ori tocmai Bisericii nu îi dă această șansă nici cât hoțului de lemne. Nu înțelege că ea e țintă pentru puterile colonizatoare, nu pentru că au ca obiectiv să o purifice și să o curețe de putregai, ca să poată să-și facă bine menirea. Nu ăsta e rostul scandalurilor cu popi din presă și acum din film. Miza reală e dacă Biserica va reuși să ducă mai departe predania ortodoxă, să nu cadă poporul în erezie, măcar pentru când vor veni generații mai vrednice. Observă corect că pentru mase, presa are mai mare putere decât clerul, care e târât la tribunalul poporului în talk-show-uri cu dosare servite. Dar nu realizează că și filmul lui e destinat să ajungă pe același mic ecran, să picure același mesaj în capul telespectatorului.

Cu excepția personajului posibil inspirat de părintele Iustin Pârvu (care folosește o replică de-a părintelui Cleopa), toți clericii din film sunt corupți, necredincioși și puși pe căpătuială. Tot organismul e prezentat ca irecuperabil și biologic, cel mai bătrân dispare. Nu știu dacă la Moscova au remarcat că acel personaj pozitiv e prezentat ca legionar și s-au făcut că nu văd.

Toată generația copiilor e formată din boccii total afoni, încât nu devine clar nici măcar pe cine nedreptățește candidatul șpăgar, că toți erau pământ. Dar nu și-a pus problema dacă din cei intrați cu pile n-or fi și unii care să ducă mai departe dreapta credință, ca personajul din parabila iconomului nedrept. (Care a fost lăudat că și-a făcut prieteni din bogăția nedreaptă, după ce a iertat din datoriile altora către stăpânul lui.)