Liderul rus va evita să accepte un acord de pace în Ucraina înainte de a vedea cine va conduce Statele Unite în următorii ani, susține Washingtonul.

Agenția Reuters, care publică această informație, citează un oficial al Departamentului de Stat:

„Mă aștept ca Putin să nu accepte un armistițiu sau o pace constructivă înainte de a fi văzut rezultatul alegerilor noastre.”

Când a fost întrebat dacă exprimă o opinie personală, oficialul de la Washington a declarat că este vorba de o „opinie larg răspândită”.

Cu toate acestea, părerea diplomatului american trebuie luată cu multă precauție.

Alegerile din Statele Unite vor avea loc în noiembrie 2024. Adică tocmai peste un an.

Acreditarea ideii că războiul se va prelungi cel puțin un an oferă administrației Biden pretextul perfect de a cere Congresului să deblocheze finanțarea Ucrainei.

Deocamdată, Volodimir Zelenski este cel care se zbate să amâne pacea, care i-ar fi fatală.

Totuși, când Zelenski și Putin au fost pe punctul de a semna pacea,  doar după o lună de la invazie, Statele Unite și Marea Britanie au fost cele care au sabotat negocierile de pace.

Dezvăluirea a fost confirmată recent de David Arakhamia, șeful delegației ucrainene la negocierile de pace cu Rusia de la Istanbul, din martie-aprilie 2022.

Acesta a afirmat că Boris Johnson a descins intempestiv la Kiev și a somat regimul Zelenski să nu semneze nimic cu rușii, ci să continue să lupte.

Lucru confirmat și de Vladimir Mendinski, șeful delegației ruse la acele negocieri. Acesta a adăugat însă un detaliu foarte interesant:

„Aceste dezvăluiri ale lui Arakhamia desigur că îi fac onoare. Voi adăuga doar că pe 15 aprilie, atunci când textul preliminar al tratatului de pace era pregătit, nu doar Boris Johnson a venit la Kiev, ci și principalii „stăpăni” – din câte îmi aduc aminte, șeful Departamentului de Stat al SUA și șeful Pentagonului – au venit și ei în grabă la Kiev.”

Conform proiectului de acord de pace din primăvara lui 2022, Ucraina ar fi acceptat să renunțe la Crimeea și să acorde Donbasului o largă autonomie.

Adică exact ceea ce prevedeau și Acordurile de la Minsk din 2015, pe care Kievul - de asemenea încurajat de Occident - nu le-a respectat.

(Amintim declarațiile șocant de cinice ale fostului președinte ucrainean Petro Poroșenko, ale liderilor francez François Hollande și german Angela Merkel, „garanți” ai înțelegerii, că Acordurile de la Minsk au fost de la bun început o cacealma pentru a da răgaz Ucrainei să se înarmeze pentru un război cu Rusia.)

În plus, Ucraina se angaja să nu adere la NATO și să adopte un statut de neutralitate.

Astăzi, cu un război pe teritoriul său, Ucraina este cel puțin la fel de departe de NATO ca înainte de 2022, și a pierdut nu doar Crimeea și Donbasul, ci și alte două regiuni, Herson și Zaporojie, fără vreo perspectivă realistă de a le recupera în viitorul apropiat.