După o preluare a puterii survenită în condiții rocambolești, ba chiar haotice - tabăra lui Donald Trump văzând în aceasta nici mai mult nici mai puțin decât o lovitură de stat -, Joe Biden este pe punctul de a pregăti o revoluție? se întreabă avocatul newyorkez Anthony Lacoudre în publicația France Soir. ActiveNews a tradus pentru Dvs. editorialul care schițează câteva linii directoare ale conjurației BBB pe plan intern. În bază adugăm și o emisiune de azi a jurnalistului FoxNews Tucker Carlson pe același subiect.

Democrați majoritari în fiecare dintre cele două camere legislative

Democrații sunt de acum înainte majoritari în fiecare dintre cele două camere legislative, dar numai cu vreo zece voturi în Camera Reprezentanților și cu un vot în Senat, cel a vicepreședintei Kamala Harris, pentru a-i departaja pe cei 50 de senatori republicani și pe cei 50 de senatori democrați în caz de blocaj. În aceste condiții, nu e deci evident că proiectele cele mai ambițioase sau „progresiste” ale stângii americane pot fi adoptate de Congres în caz de defecțiune (trădare) a anumitor reprezentanți (deputați) sau senatori democrați centriști intimidați la o adică de amploarea și efectele distructive a acestor reforme asupra economiei.  
 
Un program ambițios de reformare a instituțiilor

Există, totuși, un domeniu în care cele două camere pot fi de acord: cel al reformării instituțiilor. Joe Biden și partidul său au promis într-adevăr să „modernizeze” Republica americană, garantându-i în realitate partidului democrat rămânerea veșnică la putere.

Reducerea vârstei minime pentru votare

În primul rând, s-a propus să fie scăzută la doar 16 ani vârsta minimă legală pentru exercitarea dreptului de vot. Această măsură le-ar permite democraților să-și însușească votul a milioane de adolescenți imaturi, neinformați - pentru a nu zice manipulați de corpul didactic și rețelele de socializare, susceptibili să îmbrățișeze tezele socialiste cele mai nebunești.

Acordarea cetățeniei americane imigranților clandestini

S-a prevăzut de asemenea acordarea cetățeniei, și implicit a dreptului de vot (precum și a accesului gratuit la asistență sanitară), unor milioane de imigranți clandestini, în cadrul unui amplu program de amnistie. Acești noi alegători vor fi cel mai probabil recunoscători față de candidații democrați la următoarele alegeri.   
 
Votul prin corespondență, extins la toate statele Uniunii

Pe de altă parte, se anticipează că votul prin corespondență universal va fi făcut obligatoriu de Congres la nivelul celor 50 de state ale Uniunii, dacă se poate și lipsit de orice mecanism de control al fraudării. Rețeta și-a dovedit eficacitatea în state precum Georgia, Michigan, Pennsylvania și Wisconsin în timpul alegerilor din 3 noiembrie 2020. Obiectivul este, deci, de a extinde sistemul și în celelalte state ale Uniunii, refractare la acest fel de scrutin, atât de pretabil la nereguli. Un proiect de lege în acest sens a fost deja depus de către democrați la Camera Reprezentanților.
 
Abrogarea marilor electori

Mai mult, dat fiind că stânga americană a  pierdut recent două alegeri prezidențiale deși câștigase votul popular (în 2000 cu peste 500.000 de voturi și în 2016 cu peste 2,9 milioane de voturi), se propune în mod clar abrogarea sistemului de alegere indirectă a președintelui prin intermediul marilor electori, considerat de acum înainte „arhaic” (desuet).

Acest sistem, care a fost pus în aplicare pentru a garanta un minimum de pondere electorală statelor celor mai puțin populate ale Uniunii, îi favorizează pe republicani în măsura în care aceștia sunt majoritari în cea mai mare parte a statelor rurale ale țării, iar asta chiar dacă democrații au repurtat votul popular în 6 din ultimele 7 alegeri... 

Adăugarea unor noi state în Uniune

Pentru a-și desăvârși opera, Joe Biden ar trebui, totodată, să propună adăugarea a două noi state în Uniune, anume Washington D.C. și Puerto Rico. Numeroși senatori democrați au dat deja de înțeles că ar aproba proiectul. Acesta s-ar traduce în practică prin ajungerea a patru noi membri în Senat. Și, bazându-ne pe rezultatele electorale observate în ultimele decenii în aceste regiuni, e aproape sigur că cei 4 noi senatori vor fi din rândurile democraților. În aceste condiții, ar deveni imposibil pentru partidul republican să redevină majoritar în Senat.

Creșterea numărului de judecători de la Curtea Supremă

În fine, Congresul va fi în mod inevitabil adus în punctul de a se pronunța asupra chestiunii creșterii numărului de judecători de la Curtea Supremă. Democrații au primit foarte rău faptul că Donald Trump a avut ocazia - unică în timpul mandatului său de 4 ani - să numească, pe viață, pe 3 dintre cei 9 judecători care alcătuiesc în prezent Curtea, dintre care pe unul in extremis, cu puțin timp înaintea alegerilor din noiembrie 2020, aducând astfel, cel puțin pe hârtie, majoritatea deținută de judecătorii republicani la 6 contra a doar 3 judecători democrați. 

Miza e mare, deoarece o Curte Supremă controlată de magistrați republicani e susceptibilă să invalideze o bună parte din programul legislativ al lui Joe Biden. 

Pentru a depăși acest obstacol major, democrații au găsit o cale foarte simplă: să adauge 4 noi judecători (democrați) la Curtea Supremă, asigurând astfel o majoritate de 7 judecători democrați contra a 6 judecători republicani. Candidații vor fi desemnați de Joe Biden și avizați de Senat cu majoritate simplă. Planul este atât de radical, încât Joe Biden, întrebat insistent despre acest subiect în timpul campaniei electorale, nu a îndrăznit să dea un răspuns clar în chestiune.
 
Votarea de către trei sferturi dintre state

Pentru scăderea vârstei minime a dreptului la vot, abrogarea marilor electori și adăugarea a două noi state în Uniune, va fi nevoie de modificarea Constituției, ceea ce implică adoptarea acestor reforme de către două treimi dintre reprezentanți (deputați) și senatori, apoi de către trei sferturi dintre state. Stânga riscă deci să întâmpine o anumită rezistență pe aceste trei subiecte, iar asta cu atât mai mult cu cât dreapta americană este majoritară în componența camerelor legislative a 30 dintre cele 50 de state ale Uniunii, începând din 3 noiembrie 2020.

Votarea cu majoritate simplă

Nu mai rămâne decât ca naturalizarea imigranților clandestini, instituirea votului prin corespondență universal și creșterea numărului de judecători la Curtea Supremă să poată fi adoptate cu majoritate simplă în fiecare dintre cele două camere legislative. Este, deci, foarte probabil ca Joe Biden să folosească perioada următorilor doi ani care se prefigurează de acum și până la alegerile de la jumătatea mandatului, programate în noiembrie 2022, pentru adoptarea cu prioritate a acestor reforme instituționale.  
 
Domnia terorii 

O asemenea pervertire a instituțiilor se va înscrie firesc în amplul program de preluare a puterii absolute a Statelor Unite de către democrați, ajutați în acest demers de marile trusturi media și de rețelele de socializare. La unison, vor impune propaganda partidului, cenzurarea vocilor dizidente, vânătoarea de vrăjitoare împotriva foștilor colaboratori ai lui Donald Trump, epurarea opoziției politice, suprimarea libertăților individuale în contextul pandemiei și incitarea la violență a grupărilor anarhiste din stradă.

Eliminarea recentă de către giganții Big Tech a rețelei de socializare Parler sau a doua punere sub acuzare a lui Donald Trump, cu 6 zile înainte de plecare, pentru incitare la rebeliune nu constituie decât o pregustare a ceea ce va urma. Am putea paria, de pildă, că va fi adoptată rapid o lege care să incrimineze faptul de a pune public la îndoială legitimitatea alegerii lui Joe Biden, suspiciunile de fraudă nefiind altceva decât o „Big Lie” (o „mare minciună”, cum o numește Joe Biden). Și aceasta cu toate că democrații au petrecut patru ani contestând alegerea lui Donald Trump din 2016. Comentatorii stupefiați deja o numesc pe Nancy Pelosi, președinta democrată a Camerei Reprezentanților, Nancy Robespierre...  (Text tradus de Vlad Părău)