România traversează cea mai severă criză demografică din ultimul secol, atingând noi recorduri negative în fiecare an recent. Cel mai mic număr de nașteri înregistrat vreodată în istoria modernă a României tocmai a fost raportat de Institutul Național de Statistică (INS) pentru anul 2025, cu aproximativ 145.000 de copii. Această cifră reprezintă un minim istoric pentru ultimul secol.

Acum 100 de ani, în plină perioadă interbelică a României reîntregite, pentru care ar trebui să ținem cont că aveam un teritoriu și o populație mai mare, nașterile naturale se ridicau la circa 600.000, adică de patru ori mai mult decât cele de azi. Începând cu nefasta perioadă a Covidului, anual, suntem într-o continuă scădere.

Nu în ultimul rând, specialiștii observă scăderea natalitații și în urma operațiunii de vaccinare. Astfel, un stat aflat în topul 10 al celor mai vaccinate state din lume a constat o creștere abruptă a deceselor post-vaccinare și scădere uriașă a ratei natalității.

Iată evoluția recentă a acestor minime la noi, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS): 2025: ~145.000 de nașteri (estimare bazată pe datele lunare centralizate recent); 2024: Sub 150.000 de nașteri; 2023: 155.418 nașteri; 2020: 178.630 nașteri (considerat la acel moment cel mai mic număr din 1930 până atunci). Româncele au născut mai mulți copii până și în perioada cumplitului război! Comparativ, ăn 1930 se nășteau 482.000 copii. În 1946, în ciuda marilor greutăți economice de după cel de-al doilea Război Mondial, veneau pe lume 391.000 de români. Media anuală a nașterilor a rămas în jur de 400.000 până în 1962, când a coborât la 300.000. Apoi, în 1967 și 1968, în urma politicilor lui Nicolae Ceaușescu inspirate de Nicolae Iorga, a urcat la peste 520.000 pe an.

„România anului 2025 - cel mai mare regres demografic din ultima sută de ani!”, exclamă generalul SRI (r) Aurel Rogojan, pentru a continua: „În anul 2025, în România s-au înregistrat cu 94.000 mai puține nașteri decât decese, ceea ce înseamnă că s-a pierdut o populație comparabilă cu cea a unui oraș de nivelul municipiilor Buzău sau Satu-Mare.” „Incapacitatea  de a ne asigura perpetuarea, măcar în limitele reproducției biologice simple de 1/1, este consecința marasmului economic, a crudei realități că după aproape patru decenii am ajuns la nivelul de prosperitate a societății din anul 1988. Dezagregarea ordinii internaționale va lovi cel mai crunt popoarele slăbite demografic, cu identitățile naționale în disoluție, cu valorile tradiționale jugulate de noile subversiuni ideologice. O redeșteptare mult prea  târzie a națiunilor amenințate ar putea fi dezastruoasă pentru viitorul omenirii.”, avertizează acesta. În Statele Unite, președintele Donald Trump a anunțat că va oferi fiecărui copil nou-născut 1000 de dolari într-un fond special care se va mări anual până la vârsta majoratului. La noi mamele și copii au, din păcate, un cu totul alt tratament din partea Guvernului.

Din datele Institutului Național de Statistică (INS), reiese că la 1 ianuarie 2025 eram 19,043 de milioane de români. „Principala cauză a scăderii: spor natural negativ (diferența dintre numărul născuților-vii și al decedaților: -100,9 mii persoane); soldul migrației internaționale pozitiv: +71,3 mii persoane, dar insuficient pentru a compensa pierderea naturală”, potrivit INS. „Sunt 8 țări cu declin al populației rezidente: Letonia, Ungaria, Estonia, Polonia, România, Bulgaria, Slovacia și Italia, în cele mai multe dintre ele regresul provenind din declin natural.”, explică și profesorul Vasile Ghețău, directorul INS, într-un studiu complex de la finalul anului trecut. Este vorba de acea „iarnă demografică” și „criză a maternității” despre care avertiza profesorul Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, încă din urmă cu 8 (opt) ani.

Contribuie și nașterile prin cezariană la acest declin, este o întrebare pe care ne-am pus-o, având în vedere numărul mai mic de nașteri pe care și-l poate permite o mamă care naște prin cezariană față de nașterile naturale, care, în tradiția românească a secolului trecut se ridicau pentru o mamă de la patru la zece și chiar mai multe nașteri.

Nașterea prin cezariană este un factor de risc pentru mai multe boli ale copiilor, pe lângă suferințele mamei, după cum arată mai multe studii prezentate succint de ActiveNews împreună cu un Apel către Mame ce a suscitat interesul cititoarelor și cititorilor noștri, care ne-au transmis cererea de a dezvolta subiectul.

Prof. Dr. Nicolae Suciu, o somitate a neonatologiei românești a afirmat public că asistăm la o ”epidemie de cezariene” iar ratele alarmante enunțate de Asociația Moașelor din România și alte foruri de specialitatea arată că, spre deosebire de Israel, unde cezariene sunt doar 13% din totalul nașterilor,  numărul operațiilor de cezariană a ajuns în clinici private din centre urbane și universitare la 90% iar în maternități publice la peste 61%, în timp ce la nivel național procentul de cezariene l-a depășit pe cel al nașterilor naturale, în contextul în care studiile amintite arată că imunitatea copilului este mai slabă după cezariană.

Practic, vorbim de generații întregi, care, pe lângă împuținarea lor prin scăderea natalității, cresc și cu o imunitate mult mai scăzută decât cea a părinților și bunicilor noștri, care dădeau naștere de la patru la zece copii și chiar mai mulți. Câte genii ale României nu se mai nasc în contextul nașterilor scăzute, care se adaugă numărului imens de avorturi efectuate din 1990 încoace, cifrat la încă o dată numărul întregului popor român din acest moment.

După cum aminteam, „Românul Absolut” Mihai Eminescu a fost al șaptelea copil din cei 11 ai părinților săi, Gheorghe și Raluca. George Coșbuc a fost al optulea dintre cei 14 copii al familiiei preoțești Sebastian și Maria. Liviu Rebreanu a fost primul din cei 14 copii ai învățătorului Vasile și ai Ludovicăi. Nicolae Iorga a fost la rândul său tatăl a 12 copii. Marele geniu român Henri Coandă a făcut parte dintr-o familie de 7 copii, la fel ca cea a tătălui său, mareșal al curții princiare a prințului Ferdinand, general, ministru de Externe și prim-ministru al României, Constantin Coandă. Și, ca să dăm un exemplu mai recent, Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a fost cel de-al 17-lea copil al familiei sale credincioase din Vatra Dornei.  

Pentru a afla cum afectează acestă situație extraordinară natalitatea la nivel național și sănătatea mamei și copilului ne-am adresat celebrului medic care a asistat peste 15.000 de nașteri, Prof. Univ. Dr. Nicolae Suciu, o figură proeminentă a medicinei românești, având o carieră vastă în obstetrică-ginecologie, Profesor Universitar la UMF „Carol Davila” București și coordonator al disciplinei de Obstetrică-Ginecologie de la Maternitatea Polizu, Manager general al Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului (INSMC) „Alessandrescu-Rusescu”, fost președinte al Societății Române de Obstetrică și Ginecologie (SOGR), presedinte al Societății Române de Chirurgie Minim Invazivă în Ginecologie și membru al unor societăți similare din Europa, Japonia și Statele Unite, specializare Medic primar obstetrică-ginecologie, cu competențe în endoscopie ginecologică (histeroscopie, laparoscopie), ecografie și tehnici de reproducere umană asistată, conducător de doctorat și autor al numeroase tratate de specialitate, inclusiv despre patologia colului uterin și chirurgia oncoginecologică. Autorii interviului, reporterii Victor Roncea și Cristian Botez, sunt onorați și recunoscători profesorului Nicolae Suciu pentru informațiile deosebite oferite în acest interviu, extrem de folositoare mamelor și viitoarele mame din România.

Nu în ultimul rând, subliniem necesitatea sprijinirii și stimulării nașterilor naturale și din punct de vedere legislativ și ministerial. Ca să înțelegeți despre ce vorbim, spre deosebire de operațiile de cezariană, în acest moment o naștere naturală este cuantificată în regimul spitalicesc public cât o... operație de apendicită...  

Prof. Dr. Nicolae Suciu: Sunt total pentru naștere naturală!

VIDEO urmat de transcriere: 

Domnule profesor din perspectiva dumneavoastră asistăm într-adevăr la o creștere alarmantă a numărului de cezariene în România. Care sunt datele reale și cum le situăm comparativ cu media europeană și recomandările OMS? 

Da, întrebarea dumneavoastră e ancorată într-o informație reală. Numărul de cezariene a crescut... sunt mai multe elemente care au contribuit. Aș cere voie să arăt câteva dintre ele, să fac câteva sublinieri. 

Vă rugăm! 

Între acestea ar fi - și trebuie să acceptăm - caracteristicile demografice ale perioadei în care trăim și o putem raporta cu o perioadă anterioară, interbelică, când cultura demografică în România era la un loc de cinste, aveam 38 (față de opt și un pic cât e acum) natalitatea, dar acolo familiile care aveau trei până la patru-cinci copii... familii adevărate de români aveau cinci, sapte, opt, noua, zece copii și de aici era forța familiei și un lucru care ne-a ajutat mai ales în teritoriile unde populația română era marginalizată. Trebuie să recunoștem în Ardeal populația românească până la evenimentele revoluționare și ulterior, după Mica și până la Marea Unire, nu aveau voie să locuiască în orașe, deci populația română era marginalizată.

Deci astea erau niște realități. Dar, astea sunt din ele să ne inspirăm prin partea plină, partea bună. Un alt element este, dacă studiem la nivel național distribuția statistică a cezarienelor... e  mult și depășește media națională în centrele urbane și aș cere voie să spun și chiar și în unele centre universitare.

Explicații - cred că fiecare conducere a instituțiilor medicale are o explicație. Aș lăsa oarecum să rămână deschisă discuția, să n-am eu propria mea interpretare. Un alt lucru este că la noi, consultația prenatală în România, majoritar (aș putea aproape să fie în totalitate), este făcută de către medicul specialist obstetrician ginecolog. Ori trendul de acum acesta e - am apucat să vă spun acum 40 de ani am stat un an și un pic în Statele Unite de atunci era un corp de moașe, de asistente medicale, care făceau scan și făceau ecografii deci aveau o certificare de evaluare a sarcinii - și nu era acea atribuire cu componentă chirurgicală pe care specialistul ginecolog o are acum de a decide și a și efectua o decizie.

De multe ori nu ne place să avem o altă opinie. O decidem sau o decidem într-un cerc restrâns unde ceilalți cu care suntem în conlucrare pot să se ralieze sau foarte puțin să difere de opinia noastră 

Dar, mă iertați Domnule profesor, care este importanța nașterii la momentul potrivit, adică la momentul dat de Dumnezeu și nu înainte sau prin cezariană? 

Din materialul pe care dumneavoastra îl veți prelucra, veți înțelege și aș face o comparație în lumea vie. Să știți că de la oul de găină până la nașterea unui animal, nu medicul sau îngrijitorul, nu cloșca dă când să iasă puiul din ou, el are semnalul genetic determinat, de la oul de struț, și animalele care se nasc... toate... și același lucru în lumea vie. Deci specia respectivă a recriptat semnale care atestă pregătirea pentru ieșirea în viața extra, să zicem, habituală extrauterină și iese afară.

Deci noi ar trebui și sunt convins că actualele achiziții tehnologice ne permit să ne apropiem de un termen ideal al nașterii. 

Iertați-mă, ce se întâmplă când se intervine în acest timing? 

Momentul pe care îl alegem de multe ori trebuie fie medical. Poate fi medical, o urgență care să determine și care absolvă toate celelalte pentru că se face în interesul mamei și copilului.

Practic, alte motive nejustificate? 

Alte motive sunt nejustificate. Noi ne mai confruntăm cu o patologie care trebuie să o acceptăm, mai ales că dispensarizarea gravidei la noi nu este cea care să fie așa de bine promovată încât să o generalizăm, să spunem da, toate gravidele urmează un orar de îngrijire prenatală. Una din cinci gravide... - am fost și președinte de societate 2014-2018 -, una din cinci gravide trece prin maternitate fără o analiză!

Deci acestea sunt realitățile și atunci nu avem cum să intuim momentul cel mai probabil. O altă provocare care vreau să o spun înainte de a răspunde la întrebarea dumneavoastră este că România din păcate e pe un podium negativ al sarcinilor la adolescente. Noi avem sau aveam, acum se pare ca mai scăzut, în jur de 10 - 11 000 de nașteri la adolescente.

Deci mamele au sub vârsta de 18 ani. Unul, că lipsesc de la școală, unele care au început școala, sunt unele care n-au început școala și își conferă această calitate fantastică de maternitate pentru care nu au suficiente noțiuni, nici nu le primesc de la familie, dar nici nu poate să le documenteze pentru că simțământul matern se regăsește în lumea viului iertați-mă, inclusiv de la vietățile care sunt în jurul nostru și, sigur omul este deasupra tuturor. Dar este vorba și de cultura din care fac parte.

Dar cum s-a ajuns de la o situație de urgență, când se făceau înainte cezarienele la o generalizare a operației propriu-zise? 

Cezariana de urgență este parte medicală. Dacă afirmația de urgență nu este obiectivă, mă abțin să comentez dar urgența pentru când folosim termenul de urgență obstetricală, ea privește mama și fătul și ea trebuie făcută, nu se negociază 

Categoric. 

Pentru că noi trebuie să facem în tot ce întreprindem să menținem (dacă nu este condiția defavorabilă, nu este amenințătoare pentru mamă și făt) să menținem fătul în acest incubator extraordinar care este uterul.

Nu există echipament care nu că nu se apropie, e pe departe față de incubatorul matern. De-aceea în terapiile și în programele pe care le avem noi de multe ori folosim medicații care amână o naștere prematură pentru a ajuta cu transportul de specialitate, unitățile specializate de transport a gravidelor și în nevoie de la un spital, dintr-o comunitate defavorizată sau spitalul prea mic, spre un centru maternal unde să poată fi luată.

Deci această terapie de amânare... și de susținere a calității perioadei intrauterine pe parcursul celor 24-48 de ore când se face transportul, aduce beneficii dar de multe ori suntem în față mai ales când membranele s-au rupt... Ei, și aici sunt nuanțe, dacă s-au rupt în totalitate dacă este cauzată de o infecție, dar uneori, travaliile premature sunt cauzate de... o sângerare, o condiție în care starea de bine a mamei și fătului este în pericol și atunci trebuie intervenit. Și atunci sigur, unitățile de terapie intensivă neonatală sunt anunțate printr-un sistem, un dispecerat de urgența maternă care vine și care trebuie soluționată în cele mai bune condiții. 

Și în afara acestei urgențe practic s-ar susține cezariana, sau...?

Acestea susțin. Uneori urgența e atât de „provocatoare”, între ghilimele, încât n-apucăm decât să luăm produsul finit dar uneori în condiții... să zic, nu cele mai potrivite, pentru că expulzia este așa de precipitată și precipitantă încât noi suntem martorii ... abia să-l primim   Dar acestea cum spuneam, dacă se adaugă pe lângă ruperea prematură și o expulzie precipitată, dacă se mai adaugă și o sângerare, atunci abordarea trebuie să fie multidisciplinară pentru a asigura siguranța și eficitatea acestui binom. 

Clar... Dar pentru o mamă, fără absolut nicio problemă s-ar mai susține o operație de cezariană? Ce pierde o mamă și ce pierde fătul prin cezariană practic?

Da, întrebarea este bună. Dacă, și aici suntem deficitari, pregătirea familiilor - și zic bine pentru că și suportul soțului și al părinților - nu s-a făcut îndeajuns de bine, maternitatea va fi o provocare. Nu mai vorbesc de alte condiții defavorizante, un loc de muncă, o navetă obositoare, o condiție de sănătate proprie a gravidei.

Sunt gravide care intră în maternitate cu o condiție defavorabilă privind echilibrul ei, de la tot felul de comorbidități până la echilibrul neuropsihic. Își au o medicație care pe timpul gravidității poate să influențeze defavorabil starea de bine a fătului din burtica mamei. Noi trebuie oarecum să mutăm, să mergem înainte cu îngrijirea antenatală a gravidei pentru a încerca să previzionăm, să avem o predicție a unei nașteri înainte de termen și gravida să fie mutată într-un centru terțiar spunem noi, cel care poate să-i asigure așa sau că o alta este să mutăm chiar și înainte de concepție, în periconcepție pentru familie care se simt cu afecțiuni moștenite, trebuie să le identificăm și să vedem cât se poate corecta, cât se poate amâna sau ce soluție pentru a întregi familia se poate da familiei respective....

Pentru o naștere naturală. 

Pentru orice fel de naștere, pentru orice, dar mai e o condiție care a apărut recent și o împart cu colegii mei mai tineri și cu colegii din țară cu care sunt în legătură, pentru că de multe ori mai discutăm și de cazuri ale adultului, nu numai a gravidei. Un colectiv dintr-o țară care, din afara Uniunii Europene, după 20 de ani de practică au scris o monografie în una din cele mai prestigioase edituri, în Springer - Phoetal Origin of Diseases. Phoetal! Deci există pe lângă patologiile determinate genetic, care genitorii când își armonizează materialul genetic, duc mai departe... sau nu duc... că cele mai multe și afecțiunile genetice care se moștenesc sunt în număr redus, trebuie intuite și văzute dacă pot fi corectate și după sau antenatal.

Dar sunt afecțiuni care sunt determinate de calitatea vieții antenatale pe timpul ceea noi numim pe timpul amniobiomului. Deci sunt afecțiuni de la... afecțiuni metabolice până la neuropsihice. Apropo mi-a spus de o naștere, ruperea prematură a fost o întrebare, nașterea iminentă, că e prin cezariană sau spontană, a unui copil înainte de termen.

Noi, poate de 20 de ani, sincer, prima dată am auzit în Finlanda când am fost la o conferință, folosim terapii de corticoterapie pentru feții pentru care, să-i ajutăm la adaptarea, o condiție importantă este adaptarea respiratorului, el să poată respira inițial asistat și până la urmă singur să poată să folosească rezerva pulmonară pentru oxigenarea și susținerea întregii economii a organismului.

Ori, administrarea acestei corticoterapii în cartea despre care v-am spus, arată ceva, trage un semnal de alarmă. Această corticoterapie înhibă dezvoltarea insulelor secretoare de insulină din pancreas și secundar sau iertați-mă folosesc iatrogen deci medical acele persoane sunt predispuse să facă diabet postnatal pentru că insulele acelea se dezvoltă numai în perioada antenatală, insulele secretoare de insulină deci pancreatice, beta pancreatice.

Există și discuția aceasta a pierderii microbiomului prin cezariană, care altfel se transmite prin nașterea naturală.... 

Într-adevăr, amniobiomul este mediul în care el trăiește, dar în ultima parte, după săptămâna a 32-a, noi observăm la evalurile ultrasonografice că intestinul gros se populează, îl vedem cu un conținut și vorbim de la lacto-placentobiom, deci meconiobiom meconiul este conținutul pe care fătul după naștere îl exteriorizează prin partea de crivă a tubului digestiv, ei, acelea sunt oarecum tocmai datorită biomului antenatal.

Dar uneori acesta poate să fie cauzator de alte patologii care pot să ducă și să altereze funcția și adaptarea la viața extrauterină. 

Dacă îmi permiteți, domnule profesor, as vrea să revin la o întrebare introductivă. Este vorba de cifre aici- care ar fi procentul considerat medical justificat pentru operațiile cezariene și cât de mult depășește România această limită și în raport cu datele OMS și recomandările OMS.

Sincer, am apucat, având câteva ore, o zi, înainte de această revedere, să compar Eurostatul, evidențele care există, noi suntem în jur de 44% -  media națională. Dar cum vă spuneam în centrele universitare chiar municipale și orășenești este un dezechilibru față de media natională. 

Am citit, dacă îmi permiteți, un sondaj al Asociației Moașelor care vorbea de peste 80% în unele situații 

În municipiile mari, cred că este mai mare. Noi avem, fiind Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului prin maternitatea Polizul, avem un procent de aproape 68 până la 70%, dar fiind unitatea de nivelul cel mai superior, privind îngrijirea nou- născuților, avem o arondare, nu numai Muntenia Sud, avem o arondoare și a Dobrogei, din Moldova, cazuri care ne vin, și atunci adresabilitatea crește sarcina cu risc de naștere prematură sau feți într-o situație delicată și care necesită și, prin asta, în Polizu avem în jur de 70% sau până 70%.

Dar în clinicile particulare știți cumva care este situația? 

Cred că da, cred că mult mai mare. De la colegii de la Sanador, de la Medlife, de la celelalte spitale care oferă servicii de specialitate, știu că procentul este mult mai mare. Poate 80, cred că și peste 80%. Mai este o componentă, oarecum: pacientele care merg să beneficeze de cezariană, ele merg în serviciile private, poate și pentru un confort al cazării. Poate îngrijirea nu este, sunt convins, în sistemul public, cel puțin la fel. Sunt îngrijite, dar merg și atunci crezând că ele, dacă își plătesc cazarea, au dreptul să-și decidă și de multe ori medicul este influențat, deși și colegii cu o decență, cu grija lor de a servi și pe unul, și fătul și mama, au o opinie pentru amânarea deciziei înalte, deci soluția chirurgicală a nașterii care nu se întâmplă, se întâmplă în puține cazuri, pentru că de obicei chirurgii, obstetricienii ginecologi au un exercițiu chirurgical bun și complicațiile sunt, ca la tăvălug, doar atunci când s-a depășit o condiție favorizantă să se întâmple incidente.

Dar de cele mai multe ori evoluția chirurgicală nu ea este amenințătoare de viață, dar amână recuperarea, pentru că este mult mai dureroasă o naștere printr-o soluție chirurgicală abdominală, alăptarea se instalează mai târziu și mai e ceva ce greu se înțelege: pacienta poate nici n-a urmat niște cursuri de pregătire a alăptării prin care să-și pregătească acest viscer care este sânul și producător de lapte dacă nu-i pregătit, pentru că copilul nou născut se naște cu reflexul de sucțiune, 99,9%, dar dacă nu e pregătit mamelonul, aici e un pic de timp dar care, cum spuneam poate și la Asociația Moașelor s-a găsit o explicație. Ele sunt implicate în aceste pregătiri antenatale, așa și ne ajută foarte mult. Facem o echipă foarte bună. Avem câteva absolvente de facultate cu acest specific și care, într-adevăr adaugă valoare și ne completează în asistența de calitate a gravidei. 

Domnule profesor, ați răspuns deja. Aveam pregătită o întrebare în sensul la tot ce ați spus mai devreme. Poate mi-a scăpat ceva, dacă vreți să remarcați dumneavoastră dacă este cazul. Întrebarea era, din experiența dumneavoastră, ce determină creșterea numărului de cezariene raportat la mame? Cererea pacientelor, presiunea sistemului medical, teama de malpraxis, comoditatea logistică sau alte motive? Ați răspuns deja la o serie, dacă mi-a scapat ceva.

Da, vă răspund și la una vă cer voie să o avem privat. Deci una vă răspund. Începând cu 2010 și ulterior, au fost în 2018, 2019, 2022, colegii care au coordonarea Societății Române de Obstetrică-Ginecologie, una din cele mai bine structurate și cu număr de membri pe măsură sunt preocupați de updatarea unor învățăminte care să le împărțim pentru toți specialiștii și se fac bunele practici medicale în specialitatea noastră, sunt concretizate în ghiduri și fiecare spital În funcție de nivelul de ierarhizare, își face propriile protocoale.

Protocolul este ce poate acel spital, dacă e de un nivel mai inferior, să facă, să răspundă la cât mai bine la ghiduri. Ori aceste în aceste, dacă veți parcurge, colegii care au pregătit aceste ghiduri la zi le-au updatat și protocoalele care decurg din ele, vorbesc și eu trebuie să recunosc că și eu, din înscrisurile acelea am luat, vorbesc și de comunitatea medicilor.

Vreau să vă întreb direct, domnule profesor, o mamă gravidă, poate să ceară în mod direct și explicit medicului să-i facă cezariană? 

Ea poate. Medicul trebuie să aibă o comunicare perfectă, medicul trebuie să aibă o artă în a comunica și să afle care sunt motivele. Pentru că în ultimul timp, programul de reproducere s-a amânat, multe din pacientele care ar deveni și vor deveni mame, își doresc probabil o realizare profesională sau sunt în condiții defavorabile și devin monoparentale și își rezolvă problema pentru fertilitate și vârsta acestor paciente poate să fie mai înaintată când condițiile și rezervele biologice să fie nu cele potrivite.

Deci sunt elemente, dar medicul în comunicarea care trebuie să fie un dar. Medicul trebuie să învețe să asculte și să-și pună calitățile lui mai sus sau mai jos în funcție de interlocutoare și de multe ori am rugat și rezidenții și, studenții mai puțin, dar rezidenții sau chiar specialiștii să invite la discuții și pe partenerii pacientelor gravide.

Pentru că de multe ori sunt lucruri care, clarificându-se, pot fi optimizate inclusiv pentru o soluție terapeutică, zicem noi cea mai potrivită. 

Chestiunea asta poate fi reglementată, de exemplu de noul cod deontologic în lumea medicală? 

Pot să vă dau un exemplu, comentariul îl fac mai târziu, un exemplu: în Anglia, care e un reper în serviciile de sănătate în Europa, asigurarea, serviciul de asistență asiguratorii pentru sănătate, plătește până la 30% din numărul cezarienelor. Dacă ei au făcut, să zicem, din câte nașteri au avut, așa 80, să zicem, plătești numai 30% din ele. Deci este undeva o reglementare, da, da, pentru că povara e mult mai mare. 

Asta raportat la o perioadă, la un interval de timp?

Nu, e raportat la un an calendaristic. Asigurările nu plătesc decât 30% în Anglia. Și să știți și în celelalte țări. 

Și la noi există? Nu. Am înțeles. Există consecințe demonstrate științific asupra copilului născut prin cezariană de exemplu în dezvoltarea sistemului imunitar sau adaptarea postnatală?

Dacă, deci mă repet și colegii mei știu și vor adera, vorbesc cu sufletul și cu gândirea, dacă cezariana este când ea dă igniție fătul că trebuie, vrea să iasă, nu sunt diferențe. Dar dacă l-a scos înainte, sigur sunt. 

Care sunt riscurile medicale pe termen scurt și lung pentru mamă în cazul cezarienei comparativ cu nașterea naturală? Pentru mamă...

Orice cezariană care se face la rece, dacă nu este o condiție în care uterul să fie reactiv se poate relaxa și apare sângerea în repospartum.

Noi aveam iar un podium negativ, eram pe podium, nașterea la domiciliu. Nu, mult în scădere. Deci există o îngrijire prenatală cu rezultate. Noi aveam mortalități în primul rând am avut în perioada până în 1989, prin manevre abortive, după aceea prin nașterea la domiciliu. 

Vă rog frumos, popular vorbind, ce înseamnă, ce provoacă această sângerare, ca să înțeleagă și cititorii cu mai puțină pregătire?

Poate să fie o ruptură de exemplu dar nu arăt spre ele, că ele își îndeplinesc menirea maternității, marile mame care au copii, dar dacă la o naștere anterioară care n-a fost îngrijită, a fost o ruptură de col

în timpul unei nașteri intempestive care nu e pregătită cu o medicație să nu fie foarte durabilă contracția, se propagă acea ruptură și o sângerare că numai medicul poate și de multe ori greu să o stăpânească 

Și revenirea după operație este mai dificilă... Nu, nu de multe ori, e foarte anemiantă, se face exereza viscerului deci se pune o etichetă asupra unui echilibru hormonal, a unui echilibru familial.

Dar mă iertați pentru mamele tinere, pentru că probabil cele mai în vârstă știu exact. Care este legătura între alăptare și de ce se pierde... o treaptă, să spunem așa, astfel încât, după cum spuneați, alăptarea e mai dificilă după cezariană?

Da, da. După cezariană se amână. Durerea domină, oricâtă motivație ai avea. De multe ori pacienta o simți că vrea să alăpteze și pentru că durerea este mare... receptul durerii e în diencefal. Tot în diencefal sunt hormonii, oxitocina, hormonul fericirii care guvernează producția lactatei tot acolo o influențează negativ deci se subînțelege dar noi am făcut un pas, zic eu important, în a reduce numărul cazurilor de maternitate, de graviditate, la adolescente. Și nu avem voie, orice specialist obstetrician ginecolog, trebuie să vadă nu avem voie să refuzăm o îngrijire pe care pacienta sau familia o cere, dar în prezența părinților biologici.

Nu vine cu mama soacră, cu socrul, cu vecinii, nu. Tocmai pentru a implica familia. Deci sub 16 ani, noi trebuie să ne asigurăm că gravida care, accidental, cum s-a întâmplat a rămas gravidă sau este o treabă etnică sau așa trebuie să nu se mai repete și de multe ori anedotic, le rog: Ei, vă îngrijim sarcina asta, dar ne promiteți că următoarea să fie după 18 ani, ceva la modul ăsta... 

E adevărat că majoritatea acestor nașteri la vârste fragede sunt dintr-o anumită cultură. Este partea culturii lor într-un fel, nu?

Dar dacă stând de vorbă cu ele de exemplu și sunt sincere își recunosc că nu citesc, nu au clase sau puține sau întrerupte sau acum vă spun practica migrațională. Multe vin, știți eu am fost în Germania sau sunt în Regatul Unit, unde le primesc pentru că sunt niște aspecte etice ale mileniului în care trăim.

Dar și acolo să știți, și aflu de la ele că medicii aceleași aspecte împart cu ele, în a le ruga să amâne un program reproductiv înainte de obținerea cel puțin a 18 ani, deci să treacă de adolescență. 

Un mic subcapitol, libertatea mamei vs. indicația medicală. Cum ar trebui echilibrată libertatea femeii de a alege metoda nașterii cu responsabilitatea medicului de a recomanda soluția medicală optimă?

Mama trebuie consultată în decizie, dar mi-ați spus înainte o altă întrebare. De ce alăptarea este influențată de cezariană? Dar v-aș cere voie să fie un trunchi comun și că fără cezariană de multe ori oferta sau farma cu produsele de lăpturi influențează opțiunea.

Reclamele.

Da, reclamele. Și multe, poate nici nu poți să le învinuiești dar încercăm să le spunem, eu mă repet în locuri publice și să mă audă și nu numai pacientele care sunt la consultație și în jur: Mama are două aturi pentru care trebuie să adapteze. Unu. Nimeni nu e mai beneficiară ca mama... În empatia  care se realizează între mamă și copil sau produșii de concepție, dacă sunt mai mulți, doi prin sarcină multiplă. Alăptarea modulează imunitatea. Și altfel, adaptarea se face extraordinar.

Răcelile vor fi cu totul altceva, imunitatea va fi alta. O întărește. O întărește, o întărește foarte mult

Și până la ce vârstă e recomandată?

Vreau să vă spun că vin paciente și nu au contraindicații care alăptează și pe timpul gravidității următoare. 

Dar când ne apropiem de, să zicem, când îi este gravidei și dacă nu a fost luată în evidență, nu s-au obiectivat ceva comorbidități sau nu a luat suplimente de polivitamine ea este anemiată sau slăbită, treburile de acasă, că e menaj sau îngrijirea celorlalți, o face să fie obosită.

Atunci  intervenim. Dar, să știți așa nu are restricții, ci îi dă un echilibru. O motivează în plus, să știți. Alăptarea o întărește în relație cu copilul, adică ea se mulțumește că rezolvă și pe cel în nevoie cu lapte.

E darul de la Dumnezeu! 

Da, e darul lui Dumnezeu. 

Revin la întrebarea anterioară. Considerați că ar trebui introduse reglementări mai stricte privind cezariana la cerere? 

Știți ce? Nu. Eu aș cere voie. Pentru cezariana la cerere să vorbești cu pacienta sau cu familia. Să vorbești. Beneficiile, dacă nu sunt și componente medicale, sunt sub oferta nașterii naturale. Dar uneori... sunt afecțiuni de care trebuie să ținem cont. 

Dar totul se rămâne la nivel de recomandare. 

Nu putem impune, nu. Medicul, oricum în oferta de servicii medicale, e un consultant. Dar arta comunicării este cea care face diferența. 

Acum vă pun o întrebare din punct de vedere, mă rog țin așa de logistică oarecum ce impact are creșterea numărului de cezariene asupra costurilor sistemului sanitar și asupra resurselor medicale?

Am un răspuns, nu pot să îl împart acum cu dumneavoastră. După acest lucru, am un răspuns, nici nu cred că puteți să-l duceți deocamdată. 

Dar să ni-l spuneți, totuși. 

Vi-l spun, vi-l spun, da. 

Da, există riscul ca personalul medical tânăr să piardă experiența în asistarea nașterilor naturale complexe?

Da e mare.

Eu aici, să fiu iertat, eu sunt pro-naștere naturală. Vreau să vă spun ceva. Una din indicațiile de cezariene... sunt niște studii randomizate, multicentrice, a fost unul foarte mare, unde se recomanda nașterea pelviană să fie prin cezariană. Puțini au asistat mai multe, ca mine, nașteri, că-s cezariene sau naturale.

Cea mai frumoasă naștere a fost la o familie - sunt prietenii mei nu pacienții mei, sunt medici ORL-iști amândoi, 4800 de grame, pelviană, cea mai frumoasă naștere! N-am avut în viața mea. Deci am craniene, au fost și oblice și am făcut versiune externă sau alte contribuții. Naștere în pelviană, 4800 grame, și-au venit, era la treia naștere, au venit numai la mine, deci dacă serviciul meu nu era, nu răspundea la așteptări, nu mai veneau. O familie de medici oreliști. Sunt onorat de prietenia lor 

Mă iertați, domnule profesor, spuneți-ne câte nașteri ați asistat?

Să fie în jurul a 15.000. 

Și ce înseamnă naștere frumoasă, dacă puteți să descrieți puțin mai mult? 

În care pacienta își atenuează suferința ei și are timp să zâmbească. Atunci eu mi-am făcut menirea, ea să devină... dominantă în lanțul în care ea e angrenată, în a da viață produsului de concepție, chiar dacă undeva trebuie să le spunem, poate să fie o încercare și pentru dânsa și pentru practician. Nu spune ce, poate să fie o încercare defavorabilă. 

Din ce punct de vedere?  

Ea are timp să-ți ofere ceva, o carismă din asta optimistă. 

Da, e o imagine foarte iconică aș putea spune. 

Mulți colegi și aș putea spune, sunt în poziție să afirm, că nu sunt suficient de pregătiți, afirmă că ei fac cezariană pentru a nu fi supuși evaluării de malpraxis.

Și atunci merg să le spun: Tu crezi cumva că eu nu mi-am pus întrebarea asta, mi-am pus-o, dar comunicarea și capacitatea mea, pregătirea mea, m-au făcut să mă ridic la așteptările pacientei iar atunci când am reușit întotdeauna am apelat și am recurs la parteneriat. Cineva poate să-ți fie complementar sau să oprești timpul și să te gândești ce ar fi făcut maestrul tău în situația asta.

Câteodată uităm că am ajuns la un nivel al cunoașterii în care datorăm cuiva ceva. Acest tribut trebuie oarecum răspătit și întors pentru cei care ne solicită acum. 

Dacă îmi permiteți, vreau să depășim puțin sfera specializării, mergem în genetică evoluționistă dacă puteți să vă dați cu părerea pe tema asta. Imediat vă spun: există în literatura medicală sau genetică ipoteze conform cărora creșterea masivă a cezarienelor ar putea influența în timp mecanismele naturale ale nașterii la nivel populațional? 

Nu, nu neapărat... Singura care ar putea influența, o să o detaliez cu dumneavoastră după aceea, dar eu vă dau un exemplu la nivel mondial. Vă dau Japonia care sunt persoane somatic mai mici ca noi dar fac copii mari și e totul de educație. Am stat șase luni la un spital universitar din Tokyo, treceam, în tipul șederii mele acolo, treceam pe lângă sala de nașteri, vă rog să mă credeți, nu auzeam un mâc.  Nu auzeam o femeie să zică ceva. E chestie de educație și să recunoaștem că bazinul, filiera de naștere, e mult modificată. Sigur că nu fac copii, rareori doar dacă sunt ceva tulburări, metabolice mai mari decât trebuie, care e o indicație și la noi. Copiii macrosomi, pe care am putea pierde, și copilul și mama și să se întâmple ceva, aia e o indicație dar și acolo ce ați menționat sau ați dori să aflați de la mine, să fie când decriptăm de la făt mesajul. El spune: vreau afară sau, mă rog dacă e condiție defavorabilă o spune înainte, dar dacă nu el spune la termen, noi să fim într-o comunicare...„wireless”. Din asta am o comunicare care trebuie să fie în duh. 

Încerc să lămuresc ceva chiar dacă întrebările sau, mă rog subiectul e puțin mai delicat, da, nu știu cum să-i spun, eu vă întreb direct, cezariana în timp poate afecta numărul, reflexul de contracție, de dilatație și poate să ducă generațional, în timp să zic nu știu ce interval, la îngustarea bazinului și chestiuni de genul acesta?

Cicatricea da, dar aici trebuie și informare și o să vă rog asta multe paciente așteaptă, cezariana să fie făcută de practicieni cu skill, cu pregătire. Că dacă nu suturează cum trebuie, la nivelul cicatricii uterine, că acolo e cel mai mare necaz, se desface, se numește ismocel sau trahelocel se desface cicatricea și ciclurile menstruale sunt neregulate, durează mult, sunt anemiante. Calitatea vieții. Deci să nu facă toată lumea, să facă cei cu un skill sau să învețe, să învățăm unii de la alții cât mai mult.

Durerea post-operațională, post-operație, în cazul cezarienei persistă, poate persista ani de zile sau zile?

Normal, nu. Da, există, când nu se respectă actul chirurgical să fie rigoros. Condițiile prin care să nu favorizezi aderențe, colecții, bride, ceva și să se închidă cicatricea cum trebuie, pentru că e o condiție defavorabilă și nu mai vorbesc că dacă se desface într-o porțiune, nu se desface pe toată dimensiunea 11-12 centimetri, se desface 1-2 centimetri și la nivelul respectiv poate să vină o sarcină intrauterină care se fixează acolo și e o condiție de multe ori mai rareori dar poate fi o condiție pentru histerectomie, scoaterea uterului.

O chestiune care circulă în zona aceasta a speculațiilor, este posibil ca absorbantele care sunt pe piață să afecteze nivelul de senzitivitate a vaginului și a pereților vaginali sau ceva de genul acesta, prin substanțe?

Da. Noi sugerăm pentru zona intimă să se folosească ingrediente ca pentru un tegument sau o suprafață foarte delicată. De multe ori spunem să folosească, vă rog să folosiți un săpun de copii, care are altă compoziție decât abrazivă decât a săpunului pentru adulți sau pentru unul care practică mineritul sau nu știu ce, mecanica sau... Deci alte, da, pot să fie, da. 

Și absorbantele deci, cu ce ar putea dăuna sau, mă rog afecta?

Și biomul vaginal este influențat dacă acelea au efect chimic, în vagin există, în zona intimă, o floră Bacilli Doderley, care sunt un fel de paznici a opri la intrare infecțiile care vin din exterior pentru a ajunge în zona uterului. Ori dacă germenii aia sunt sacrificați, infecțiile devin mai... 

În mod concret aceste absorbante ar putea avea influență asupra calității vieții? Nu asupra reflexului de dilatație și de contracție? 

Nu, nu, nu nu cred, nu. Eu vreau să vă spun ceva, dacă o sutură, o histerografie, coaserea uterului se face bine, cicatricea e aproape mai tare decât mușchiul uterin natural. Înainte să intre într-un alt program reproductiv, să rămână gravidă, să fie evaluată cicatricea. Se face o procedură intrahisteroscopic sau ecografic, se vede dacă sunt de îndreptat anumite aspecte ale calității cicatricii. 

Dar din punct de vedere al declinului demografic pe care îl constatăm în lumea noastră, în Europa, în Statele Unite, putem spune că numărul de cezariene micșorează natalitatea?

Numărul de cezariene direct nu. Dar în sensul că... multe să știți,  psihologic... multe paciente, mai ales cele care efectiv fac cezariene la cerere, acele paciente nu mai doresc acest lucru. În acest sens, da. Pregătirea lor, gonadostatul lor este focusat pe această idee. Deci gonadostatul le spune nu, nu mai vreau încă o operație. Cum spuneați în perioada interbelică... atunci nu erau atâtea, nici de la absorbante și atâtea chimicale, dar era viața de familie, maternitățile făceau parte din cotidian.

Dar sunteți pentru o cultură a vieții, pentru cât mai multe nașteri, că putem să ne uităm la alte civilizații care încurajează natalitatea...

Nu trebuie să mergem departe. Avem în vremurile noastre, vă cer voie să vă explic. Dar nu în ultimul rând, am avut o manifestare la Timișoara acum în octombrie, un congres transfrontalier și național, a fost un joint venture și o colegă de la Iași a venit și a vorbit de media de cezariene, a zis chiar mai puțin decât am eu pe Eurostat, a zis 43%.

În România sunt alte evidențe despre care i-am spus doamnei conferențiar, sunt prezentate. Dar vă rog să-mi dați voie să vă spun că țările nordice, Finlanda, Suedia, Norvegia și cu Danemarca au 20,6 % cezariene. Or fi ăia mai nepregătiți decât noi?  Deci douăzeci și o să vă spun cine e și mai jos, mult mai jos. 

Da, spuneți-ne. Chiar și din afara Europei. 

În Europa asimilată. În Israel media e 13%. În Japonia a fost la fel, acum e între 20 și 21%. În America de Sud iar e mare. Deci în Israel ar fi cel mai mic procent: 13%.

Am două întrebări legate, vă rog domnule profesor. Ce măsuri concrete ar putea reduce rata cezarienelor nejustificate medical în România și dacă există modele de bune practici în alte țări care ar putea fi aplicate și la noi?

Există și la noi. Implicarea finanțării sistemului de sănătate. Api informarea. Multe au această opțiune că nu sunt corect informate. 

Ce mesaj aveți pentru mame dacă ar fi să stea să se gândească, să nasc prin cezariană, mă rog, din timp, sau să nasc natural, un mesaj din partea dvs domnule profesor.

Eu, round the clock, deci 25 de ore din 24 de ore, să dați telefonul meu la orice mamă care e într-o intersecție indecisă. Nu știe unde să meargă, pentru că acea mamă chiar are nevoie. 

Uitați, v-a sunat. Ce-i spuneți? 

Da, aveți o documentare, când aveți termenul, cum ați fost îngrijită, ce, e ceva ce s-a rupt în relație cu colegul meu? Pentru că eu îmi respect colegii, 99% din colegii mei sunt foarte buni, toți avem loc încă de o complementaritate.

Deci sunteți pentru naștere naturală?

Da, sunt total, numai că sunt cazuri când trebuie, să știți, ținut cont de... medicina personalizată poate fi inclusă și la decizia terminării sarcinii pentru naștere naturală. Sunt cazuri care pot să devină perdante.

Vreau să vă spun ceva. Consultația prenatală este esențială. Una din șapte gravide are un grad de depresie și cine credeți? O creează condiția socială, statusul marital, sarcina monoparentală, incidente sau programările, că merge la schi sau undeva doctorul, practic intră în panică pacienta respectivă. Nu ai voie să faci asta. Eu sunt oricând înlocuit de colegii mei. Deci a doua opinie, a treia opinie, construiește, nu defavorizează. 

Vreau să insist pe o chestie care eu recunosc mă atrage, mă rog, prin multiculturalitatea mea ca să spun așa, și eu îmi permit ca ziarist, cu ghilimele de rigoare, să bat câmpii, această perspectivă, această ipoteză evoluționistă, că la un dat este considerat că născutul,  copilul care a apărut pe lume în urma unei cezariene este considerat un hibrid pentru că, la un moment dat dacă este vorba de genul feminin, dacă este vorba de fată că nu mai poate, poate să ajungă să nu mai nască natural, fără să fie asistat de un medic? 

Da, este un adevăr ce spuneți. 

Domnul profesor în încheiere, cum spunea și colegul meu, Cristian Botez, un mesaj pentru tinerele mame, pentru viitoarele mame, pentru mamele care vor să mai nască în continuare?

Să aibă încredere în corpul medical, ăsta e mesajul meu. Foarte mare încredere poate vom reuși la nivel național să dezvoltăm, noi la ora actuală la nivel național avem, și pentru mine este esențial, clasificarea sistemului de sănătate în care medicul de familie este în centru. Noi avem în jur de 11 mii de medici de familie în România mai mult sau mai puțin, aș dori sau mi-aș dori, ca în fiecare echipă a unui medic de familie să fie și o moașă. Mi-aș dori. Pentru că arealul îi va oferi destule persoane în graviditate la care ea să poată să le fie un sfetnic la nevoie. 

E un mesaj foarte bun. Vă mulțumim foarte mult, domnule profesor!