Este pentru prima dată de la revenirea sa la Casa Albă când președintele SUA comentează atât de negativ o discuție cu omologul său de la Kremlin.

O analiză realizată de publicația ucraineană Strana pe care am tradus-o pentru cititorii ActiveNews.

*

După discuția telefonică de ieri, dintre Trump și Putin, ambele părți au făcut declarații. Și, în esență, comentariile lor sunt identice.

Kremlinul a afirmat că Trump a cerut o încetare rapidă a focului, dar Putin a respins-o, răspunzând că e hotărât să continue „obiectivele Operațiunii Speciale” și nu va da înapoi de la ele.

Trump a declarat că nu a făcut nici un progres în discuția sa cu Putin și că, din acest motiv, este nemulțumit și dezamăgit.

Este probabil pentru prima dată când Trump a comentat atât de negativ rezultatul unei discuții cu Putin.

Aceasta este încă o lovitură dată teoriei conspirației, răspândită în Ucraina, Rusia și Occident, conform căreia Trump și Putin s-ar fi înțeles deja asupra tuturor aspectelor legate de Ucraina și acum îl forțează pe Zelenski și compania să accepte aceste acorduri.

În special, oprirea livrărilor de arme către Kiev a fost interpretată în acest context.

Faptele care ies la lumină sunt puțin diferite – Trump dorește o încetare rapidă a focului, Putin propune condiții pe care Kievul pe consideră total inacceptabile, iar membrii echipei președintelui american (chiar și cei ca Vance) se manifestă negativ față de această evoluție a lucrurilor.

Cu alte cuvinte, Putin încetinește procesul pe care Trump vrea să îl vadă finalizat.

Probabil, Kremlinul crede că prăbușirea forțelor armate ucrainene este aproape (idee favorizată și de oprirea livrărilor anumitor tipuri de arme americane către Ucraina) și că Trump nu va îndrăzni să adopte măsuri severe împotriva Rusiei, cum ar fi taxa vehiculată de 500%, sperând să păstreze relații bune cu Putin, în vreme ce Washingtonul nu are posibilitatea de a spori masiv livrările de sisteme defensive aeriene și de rachete către Ucraina din cauză că și-a epuizat stocurile.

Cu alte cuvinte, socoteala Federației Ruse este că, pe baza combinației dintre factori descriși mai sus, Kievul va fi constrâns în toamnă să accepte condițiile majore ale Moscovei pentru a pune capăt războiului, sub o formă sau alta, iar Occidentul nu va putea împiedica acest lucru.

Iar Trump se va dezinteresa pur și simplu de Ucraina, mutându-și atenția la alte subiecte în care interacțiunea cu Rusia va fi importantă pentru el. Sau, mai mult, va face chiar el presiuni asupra Kievului.

Există unele motive pentru a da crezare unui atare scenariu. De exemplu, deși Trump a declarat astăzi că a fost dezamăgit de discuția sa cu Putin, el nu a spus și că va lua măsuri ferme de vreun fel împotriva sa, ci a lansat un nou rând de acuzații la adresa lui Biden, spunând că „acesta este războiul lui”.

Dar dacă acest calcul nu este real, situația va fi și ea diferită: frontul nu se va prăbuși, iar Kievul va continua să refuze să îndeplinească condițiile puse de Moscova, livrările de arme americane vor continua, într-un fel sau altul (de exemplu, printr-un acord comercial între SUA și UE, în care aceleași rachete antiaeriene pentru Ucraina vor fi cumpărate cu bani europeni), iar Trump va introduce taxa de 500% împotriva tuturor cumpărătorilor de mărfuri rusești.

Așa cum am mai scris, acest pas este riscant chiar pentru Statele Unite și, drept urmare, Casa Albă ezită.

Totuși, situația actuală, cu impasul negocierilor și refuzul lui Putin de a accepta o încetare a focului, îl poate determina pe Trump să facă acest pas. O variantă care nu va fi lipsită de durere pentru Rusia.

Iar aceasta este doar una dintre posibilele mișcări ale Statelor Unite împotriva Rusiei.

Washingtonul poate lansa și alte mecanisme. În special, să intensifice procesele antirusești în țările din Caucaz și Asia Centrală, precum și să încerce să destabilizeze situația din interiorul Rusiei (în primul rând, pe motive de discordie etnică și interreligioasă).

De altfel, potrivit unei versiuni, actualele presiuni ale Azerbaidjanului asupra Rusiei s-ar explica și prin semnalele venite de la Washington că relațiile dintre Trump și Putin nu mai sunt atât de bune pe cât păreau acum câteva luni.

Cele două elemente-cheie ce vor determina care dintre cele două scenarii descrise mai sus va deveni realitate sunt situația de pe câmpul de luptă (dacă forțele armate ucrainene vor ține frontul) și poziția lui Trump.

Își va pierde el interesul de a pune capăt războiului din Ucraina și pur și simplu se va retrage din procesul de pace?

Sau va începe să folosească măsuri dure de „impunere a păcii”? Și, dacă o va face, împotriva cui vor fi acestea: Moscovei sau Kievului?