”Poate Ludovic al XX-lea să salveze Franța lui Macron?”. Întrebarea ar fi părut comică în alte vremuri; nu și în acest moment, cînd Hexagonul pare condamnat la o criză de proporții fără precedent după al doilea război mondial. Cea mai veche revistă britanică de analize și informații, The Spectactor, punctează, într-un material, posibilitatea ca a șasea Republică franceză de care se tot vorbește în ultima vreme să fie, de fapt, o nouă monarhie, pornind de la recentul anunț al Ducelui de Anjou, Ludovic XX, ultimul descendent al dinastiei Ludovicilor, de a se implica în salvarea țării.

”Din stabilitatea instituțiilor celei de-a Cincea Republici, Franța regresează spre instabilitatea cronică a republicilor de odinioară. În cei opt ani ca președinte, Emmanuel Macron a consumat opt prim-miniștri. Pentru moment, un prim-ministru pe an se compară favorabil cu a Treia și a Patra Republică, ai căror guverne au durat în medie nouă, respectiv șase luni. Dar ritmul se accelerează. De la realegerea lui Macron în mai 2022, numărul prim-miniștrilor săi a ajuns la cinci, ultimul guvern supraviețuind doar 14 ore. Unde să căutăm o rază de speranță în criza politică tot mai întunecată a Franței?” scrie The Spectator.

”Guvern nou, dizolvare, demisie prezidențială? Niciuna nu pare să deblocheze impasul politic și instituțional al Franței

Generalul de Gaulle a conceput a Cincea Republică în 1958 special pentru a asigura stabilitate politică. Și a funcționat. Dar campania prezidențială din 2017 a noviceului Emmanuel Macron a fost gîndită să dinamiteze partidele tradiționale de dreapta și de stînga care au guvernat a Cincea Republică. De atunci, indiferent de obstacole – protestele „vestelor galbene” sau revoltele – Macron a guvernat din centrul extrem. Fără jenă, cu o atitudine jupiteriană în exercitarea puterii, el a ridicat „monarhia republicană” la noi culmi. Astăzi, rămîne baricadat în Palatul Élysée, înconjurat de o mînă de curteni, asemenea lui Ludovic al XVI-lea la Versailles în 1789. Deci, unde se află salvarea Franței?

Guvern nou, dizolvare, demisie prezidențială? Niciuna nu pare să deblocheze impasul politic și instituțional al Franței. Chiar și cu Rassemblement National cotînd la 35% în primul tur al alegerilor legislative și prezidențiale, majoritatea scenariilor indică tot un parlament fără majoritate clară. O uniune a dreptei franceze, de la RN la Partidul Republican, ar putea fi în formare, dar nașterea sa va fi dificilă.

Imaginați-vă atunci surpriza de săptămîna trecută, cînd o voce din trecutul turbulent al Franței a reamintit discret poporului francez că există alternative.

Într-un interviu pentru ziarul Journal du Dimanche, prințul Louis de Bourbon, cunoscut drept Duce de Anjou sau Ludovic al XX-lea, a sugerat că este gata să servească Franța „în fața neglijenței clasei conducătoare”. Descendentul ultimului monarh care a domnit în Franța a ales un moment propice pentru a se face auzit. „Regele Emmanuel” – cum îl numesc detractorii săi – a sculptat o monarhie prezidențială ale cărei finisaje cer doar ca originalul să înlocuiască o copie. „Starea politică, instituțională și socială a țării noastre continuă să se deterioreze. Consider că este rolul meu, ca șef al Casei de Bourbon și moștenitor al dinastiei care a creat Franța, să vorbesc despre această problemă”, a declarat el. A continuat: „Într-un moment de decizie, sper că moștenirea monarhică, al cărei păstrător sunt, este încă suficient de vibrantă în inimile compatrioților mei pentru a fi o sursă de inspirație și, trebuie să spun, de speranță.”

Oricît de capricios ar părea apelul lui Ludovic, francezii știu bine că restaurările monarhice au fost o constantă în istoria lor modernă. După excesele Revoluției, lovitura de stat a lui Napoleon Bonaparte din 1799 a instaurat o ramură bonapartistă a monarhiei. Evacuarea lui Napoleon a readus în 1814 Bourbonii, Ludovic al XVIII-lea și Carol al X-lea. Revoluția din iulie 1830 a adus o nouă restaurare, de data aceasta a ramurii orleaniste a familiei regale franceze. După fondarea celei de-a Doua Republici în urma revoluției din 1848, a venit rîndul nepotului lui Napoleon Bonaparte, Louis-Napoleon, ales președinte al Republicii, să efectueze propria lovitură de stat în 1852 pentru a restaura bonapartiștii sub al Doilea Imperiu. Chiar și sub a Treia Republică din 1870, partidele pro-monarhiste au fost alese în parlament și, dacă nu ar fi fost diviziunile dintre bourboniști și orleaniști, ar fi putut prelua puterea în 1877.

În cele din urmă, republicanismul a fost considerat „forma de guvernare care divide cel mai puțin Franța”. Această credință, însă, s-a erodat recent. Chiar și generalul de Gaulle, în corespondența sa din anii 1950 cu Contele de Paris, moștenitor al ramurii orleaniste, a luat în considerare o restaurare. Astăzi, în Franța, instituția monarhiei, deși nu neapărat varianta franceză, rămîne populară. Un sondaj Figaro din septembrie 2022 a arătat că monarhia este mai populară în rîndul tinerilor sub 35 de ani (52%) decît al celor peste 65 de ani (36%). Funeraliile de stat ale Reginei Elisabeta a II-a din 2022 au atras șapte milioane de telespectatori francezi.

Atitudinea francezilor față de monarhie este plină de paradox și ambiguitate. Oricît de mult au minimalizat instituțiile republicane franceze monarhia de-a lungul deceniilor, simțind că identitatea națională și modul lor de viață sunt amenințate, astăzi mulți francezi nu pot uita contribuția a o mie de ani de monarhie. Dar pot oare diviziunile fundamentale ale politicii franceze contemporane să fie rezolvate prin apelul la Regele Ludovic al XX-lea, cînd în culisele monarhice așteaptă și Contele de Paris, alias Jean al IV-lea, din ramura orleanistă? Înlocuirea discuțiilor interminabile despre noi prim-miniștri cu dispute istorice divizive între legitimiști și orleaniști s-ar putea să nu seducă nici măcar pe francezii pasionați de controverse” mai scrie The Spectactor.

Publicația britanică, trebuie spus, este de orientare conservatoare și este deținută de miliardarul Sir Paul Marshall, mogul media, investitor în Tesla și susținător al lui Donald Trump, pe care l-a vizitat luna trecută la Casa Albă, împreună cu Nigel Farage și alți membri ai GB News, televiziune pe care o deține, pentru a discuta despre expansiunea canalului în Statele Unite. Cu acel prilej, Marshall a declarat că GB News ar putea deveni un „vehicul” pentru aliații lui Trump pentru a transmite povestea lor unei audiențe britanice mai receptive. (Bogdan Tiberiu Iacob)

Parteneriat INPOLITICS