Se negociază de zor. La vedere și pe ascuns. În mod oficial, negociază partidele între ele, Nicușor Dan cu partidele și președintele încă interimar câteva zile, Ilie Bolojan, cu liderii PSD, cu interimarul de la PNL, cu președintele UDMR și cu nu se mai știe cu cine de la USR. Aceste negocieri sunt de suprafață, sunt provizorii și sunt cât de cât la vedere. Adevăratele negocieri se desfășoară însă în altă parte.

În mod straniu, deși când a fost vorba de lupta împotriva lui Călin Georgescu și apoi a lui George Simion, serviciile secrete interne au format un bloc cu serviciile secrete externe, în special serviciul secret al Republicii Franceze, acum, după ce s-au văzut cu sacii în căruță, interesele s-au splitat. Bolojan, deși i-a cerut binecuvântarea lui Macron și a adoptat la președinția provizorie consultanți desemnați de acesta, merge mai mult, în ceea ce privește arhitectura viitorului guvern, pilotat de serviciile secrete interne, inclusiv de reprezentanții statului subteran, stat al cărui președinte a fost, este și încă va mai fi Florian Coldea. Ca să dau un exemplu cât se poate de concludent, aceștia îl propulsează în prim-plan pe Sorin Grindeanu și, la pachet cu acesta, diverse alte personaje cu belciug securistic în nas, care ar urma să intre în componența viitorului executiv. Sau care ar urma să conducă serviciile secrete. Sau să intre în componența Curții Constituționale. Sau să întărească caracterul inchizitorial al CNA. Sau să ocupe locul vacant la conducerea Autorității Electorale Permanente. Ca să nu mai vorbim de conducerea Senatului și Camerei Deputaților. Este o listă lungă pe care Ilie Bolojan, convins că va fi premier, se pregătește să o susțină, aparent în urma negocierii cu partidele, dar în realitate fiind concepută în laboratoarele secrete.

Nicușor Dan, în schimb, este în totalitate subordonat serviciului secret francez, abandonat pe mâna acestuia, se pare, chiar și de Administrația Trump, iar de acolo, ce să vezi? Primește o altă listă de personaje de încredere pentru partenerul francez, care trebuie susținute în vederea înșurubării lor în executiv și în alte poziții de conducere ale statului „pro-european” și „pro-NATO”. Cele două liste se bat cap în cap. Astfel încât deja au început să iasă scântei.

Printr-o pastilă pe care am conceput-o și am distribuit-o ieri, am anunțat că nu este deloc exclus ca, din acest motiv, unul dintre cei doi, Nicușor Dan sau Ilie Bolojan, să piardă. În mod normal, în baza unei logici simple, pierde cel care este butonat și susținut de serviciile mai slabe. Iar serviciile mai slabe sunt cele ale României, incluzând și statul subteran prezidat de Florian Coldea. Și concluzionam ieri după-amiază că, din acest motiv, nu este deloc exclus ca Nicușor Dan să renunțe la desemnarea lui Bolojan în poziția de prim-ministru. Iar dacă acesta nu se domesticește rapid, nu este deloc exclus ca să nu se aleagă nici măcar cu funcția de Președinte al Senatului.

Această partidă se joacă la sânge, se joacă pe sub masă, ferită de ochii opiniei publice naționale și internaționale, dar, ca o curiozitate, are și un numitor comun. Numitorul comun este Ana Birchall, susținută, bravo ei, și de unul, și de altul, și de Nicușor Dan, și de Bolojan și, de asemenea — din nou, bravo ei — de ambele forțe secrete: cele ale Franței și cele ale României.