Istoria Daciei este ocultată tot mai mult de istoriografia din ultimii ani și ignorată de către autorități. Argedava este una dintre cele mai importante cetăți geto-dacice din istoria noastră, locul unde a trăit tatăl regelui Burebista, care a unit toate triburile de geto-daci în jurul anului 100 î.Hr. Este situată la o distanță de zeci de kilometri de București, în localitatea Popești, cetatea este acum acoperită de pământ și bălării, fiind dată uitării. Emil Păunescu un istoric din Giurgiu declara anii trecuți presei locale că „presupunerea că dava de la Popești, orașul Mihăilești – Giurgiu – este cea indicată de Ptolemeu ca Argedava se datorează savantului Radu Vulpe. El a efectuat săpături acolo. Este sigur că a fost reședința unei căpetenii getice dar rămâne o ipoteză că este vorba de reședința tatălui lui Burebista”.

Dovada pe care se bazează istoricii în susținerea ideii că Argedava este cetatea condusă de tatăl lui Burebista constă într-o inscripție descoperită în Bulgaria. „În orașul Balcic, care în antichitate era Dionysopolis s-a descoperit o inscripție, din păcate incompletă, în care locuitorii îi mulțumeau unui concetățean care a fost translator și diplomat în epocă chiar în această cetate a tatălui lui Burebista. Ca atare, în momentul în care Burebista a cucerit toate cetățile de la Marea Neagră, singura pe care a iertat-o a fost Dionysopolis”, afirmă profesorul Păunescu. Este vorba de decretul datat în jurul anului 48 î.Hr. prin care cetățenii greci din această cetate îi mulțumeau lui Acornion care a mers într-o solie la Argedava. Legat de aceste dovezi, sunt istorici care susțin că Argedava ar putea fi chiar cetatea unde a stat Burebista și a condus unirea triburilor geto-dace din Haemus până în Tatra. În perioada comunistă, istoricii considerau Argedava ca prima capitală a Daciei unite. Cetatea măsoară 160 de metri lungime de la Nord la Sud, 120 de metri lățime de la Est la Vest și are o înălțime de 20 de metri. Fortificațiile sunt amplasate în partea de S – SE și V – SV de Nucet. A fost și cea mai mare așezare din epoca bronzului și a fierului din Sudul României. Argedava a fost construită pe o terasă, dominând valea Argeșului, fiind apărată din trei părți de bălțile din luncă, iar dintr-o parte de trei șanțuri transversale și de un val de pământ.

Istoricul Vasile Pârvan a efectuat cercetări ample la Argedava în interbelic, iar în perioda comunistă a fost o dezbatere istoriografică intensă, între mari istorici, clujeanul Constantin Daicoviciu și munteanul Radu Vulpe privind situarea capitalei Daciei unite la Argedava sau Sarmisegetuza Regia. Istoricul Radu Vulpe considera capitala Daciei lui Burebista la Argedava, de unde se putea comunica mai ușor cu restul triburilor geto-dacice, dar și cu Roma sau cetățile grecești de la Pontul Euxin, cu care strămoșii noștri făceau comerț, diplomație sau chiar război. Radu Vulpe, ca și alți istorici români din perioada comunistă, a considerat Argedava capitala politică și economică a Daciei până târziu, în perioada regilor de dinainte de Decebal în sec. I d.Hr. Acești istorici au considerat Sarmisegetuza Regia mai mult o capitală spirituală și religioasă a Daciei, unde se afla templu/incinta sacră și alte construcții legate de cultul în Zalmoxis. La Sarmisegetuza locuia marele preot Decenu și urmașii acestuia împreună cu preoții, iar în Muntenia era capitala reală, politico-economică a geto-dacilor. Pe această temă a scris studii și Mircea Eliade. Această disjuncție s-a pornit și de la cele două denumiri diferite ale triburilor geto-dace. Astfel, geții numiți așa de greci ar fi locuit în arealul Munteniei, Moldovei și Dobrogei de azi, iar dacii denumiți astfel de romani ar fi trăit în Transilvania, fiind triburi cu denumiri specifice provenite din același popor. Deci Burebista ar fi pornit unificarea triburilor geto-dace de la Argedava, capitala statului său unit Dacia.

Problema acută și gravă, în prezent, este că această capitală a Daciei lui Burebista și a o parte a urmașilor marelui rege ar putea fi distrusă de construcția autostrăzii A6.

Autostrada București – Alexandria va lega Bucureștiul de zona de sud a țării. Traseul este cuprins în Master Planul General de Transport România pentru perioada 2021-2030. Drumul va trece prin zona în care se află cetatea dacică Argedava, între cetate și râul Argeș. Un ONG local a sesizat CNAIR că proiectul va afecta imaginea generală a sitului arheologic Argedava, compania de drumuri a oferit asigurări firave că „integritatea sitului/monumentului istoric” va fi protejată. Mai mult, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, responsabil științific al șantierului arheologic Argedava, a explicat lunile trecute că, pe lângă sesizarea ONG-ului, și Institutul a atras atenția în mod repetat că autostrada București – Alexandria va afecta grav situl. Drumul va avaria valoarea științifică și de patrimoniu a sitului propriu-zis, potențialul arheologic al zonei sale de protecție, percepția sitului și perspectivele de valorificare pentru publicul larg. Măsurile de protejare a sitului pe care le-a propus CNAIR „sunt ridicole” în opinia istoricilor locali. Trebuie menționat că în această chestiune dureroasă de patrimoniu, comunitatea ”Declic” a lansat petiția publică ”Salvați Cetatea geto-dacică Argedava!” S-a solicitat modificarea traseului Autostrăzii A6 pentru a salva ansamblul cetății geto-dacice Argedava. ”Este singura soluție responsabilă, legală și morală pentru protejarea acestui monument istoric de valoare națională și universală: Argedava este Cetatea regelui Burebista, este punctul de origine al Daciei și potențial sit arheologic UNESCO, asemeni Cetăților Dacice din Munții Orăștiei.” Trebuie subliniat și faptul că deputatul Tudor Ionescu de la SOS a făcut o comunicare/interpelare în Camera Deputaților pentru salvarea cetății geto-dace Argedava, acuzându-l direct pe ministrul Sorin Grindeanu că nu dorește salvarea sitului arheologic prin măsuri eficiente de deviere a autostrăzii pentru a nu se distruge acest patrimoniu național și UNESCO și prima capitală a Daciei. Distrugerea unei capitale simbol a Daciei lui Burebista, sub masca unei acțiuni de modernizare prin construcția de autostradă pare că face parte din planul machiavelic al ocultării istoriei străvechi a geto-dacilor, care sunt strămoșii poporului român. Nu lăsați să se ștergă urmele materiale și spirituale din antichitate ale poporului român. Implicați-vă dragi români, folosind o sintagmă din primul război mondial pentru protejarea memoriei și istoriei naționale: ”Pe aici nu se trece!” Salvați cetatea Argedava, prima capitală a Daciei unite de regele Burebista!

NapocaNews