Scriitorul Mihai Cantuniari, în apărarea Gabrielei Calițescu, amendată și reclamată penal de CNA pentru o emisiune TV despre regimul Ceaușescu: VAI DE MINE CE-AM ÎNDRĂZNIT SĂ CUGET

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Scriitorul Mihai Cantuniari a comentat în apărarea jurnalistei Gabriela Calițescu, amendată violent de cenzorii CNA și chiar reclamată penal pentru o ediție a emisiunii „Să vorbim despre tine” de la Nașul TV în care au fost prezentate comparativ realizări economice din regimul trecut cu cele de astăzi. Un comentator fidel al publicației ActiveNews, distinsul scriitor, între altele și traducător al unora dintre operele lui Mario Vargas Llosa și Vintilă Horia, a oferit un punct de vedere pe care l-a publicat la Art-Emis și care se potrivește situației actuale. Îl reproducem în continuare cu mulțumiri:

În 1989 aveam un Stat ferm, industrializat, centralizat, puternic, cu o vocație certă a viitorului, cu o voce clar-distinctă în concertul națiunilor. În prezent avem un Stat-fantomă, slab până la anorexie, îndatorat până la insolvabilitate, nedemn, năucit de loviturile concertate ale străinilor neprieteni, ca un boxer sonat și prăbușit pe scăunelul lui din colțul ringului. Mai este el capabil de încă o rundă?  -  iată întrebarea generalizată atât pe plan intern, cât și extern…

…Vă trimit salutări prietenești din bantustanele coloniei euroatlantice numită încă România, țară de jefuit, țară de muls, țară de umilit, țară cu capitalism de japcă și cu geografie variabilă din perspectiva perfidelor cancelarii occidentale în care am crezut orbește-prostește, dar țară independentă-suverană pe vremea hulitului pe nedrept Nicolae Ceaușescu și aservită în prezent tuturor hulpavilor, procleților, hainilor, corupților și mârșavilor trădători de aici și de pretutindeni. Contra acestora strig din tot sufletul un Anathema sit! care să reverbereze cu ecouri cavernoase în conștiința și în paginile istoriei neamului meu un minut întreg după vecie.

(Din articole mai vechi)

Și am atins cu câteva rânduri mai sus, aproape fără să vreau, un subiect extrem de delicat și de controversat, fiindcă nici acum, după mai bine de trei decenii excesiv politizate, inutile, posomorâte, urâte și încrâncenate, nu s-a făcut lumină, nici dreptate în acest caz: mă refer la personalitatea umană și politică a lui Nicolae Ceaușescu.

Să ne înțelegem: cât timp a trăit și a fost la cârma țării, nu am fost câtuși de puțin un adept sau un admirator al Președintelui multiplu asasinat. Nici pomeneală; nimeni nu-mi era mai străin și mai antipatic. L-am detestat. Nefiind membru de Partid, nenutrind nici cel mai mic interes de a deveni așa ceva, judecățile mele erau, ca ale majorității țării, dictate, influențate, ba chiar deformate, de situația materială tot mai grea din anii de sfârșit ai ceaușismului. Cenușiul existenței, absurdul cult al personalității la care se dedau tocmai cei care aveau să-l trădeze curând, lipsurile endemice de produse de primă necesitate, cozile interminabile și înjositoare la care „excelau” amărâții de pensionari trimiși de restul familiei strâmtorate peste tot unde „se băga” sau „se dădea” ceva, ferocea propagandă anticeaușistă a Europei Libere în limba română, singura agentură care îl denigra cu înverșunare pe Conducătorul respectivei țări, fiindcă nici emisiunile maghiare, nici cele cehe ori bulgărești nu făceau asta cu al lor, lipsa de perspectivă imediată dar și de viitor, batjocura mocnită a unei întregi societăți la adresa celui pe care îl judeca pripit, răuvoitor, în necunoștință de cauză, responsabilizându-l pentru absolut toate neajunsurile interne și externe -,  ei bine, acestea și multe altele mi-au indus orbirea de a crede că el era Omul Negru din jocurile copilăriei, și, alături de femeia lui, singurii vinovați de degradarea continuă pe care o trăiam. Simplu, nu? Odată înlăturați de la conducere, chiar pe o cale violentă dar care în viziunea mea excludea asasinatul, totul avea să reintre în normalitate, iar românii, oftând ușurați, aveau să-și suflece mânecile și să îndrepte greșelile trecutului imediat. Doamne, îmi zic acum, cât de naivi puteam fi!

Nimic n-a funcționat cum se cuvine (din motive pe care le-am disecat și în volumele anterioare, deci nu le voi relua aici), iar perspectiva mea și a multora asupra fostului Conducător ucis mișelește de o vastă încrengătură de interese și cârdășii interne, dar mai ales străine, sovieto-rusești, ungurești, sioniste, occidentale… - însă numai după ce-și plătise datoriile externe până la ultimul sfanț! - e pe cale să se schimbe dramatic. În bine.

Dar hai să analizăm personalitatea umană a mult-iubitului, apoi a mult-hulitului Nicolae Ceaușescu. Peste ce dăm? Întâi, sub raport moral, peste un soț care nu și-a înșelat niciodată (cel puțin după știuta noastră) nevasta. E puțin lucru, când în situația lui își putea permite orice încălcare a statutului conjugal, cum făcea majoritatea șefilor de Stat? Nu cunoaștem nici o actriță, balerină, guristă, nici o pipiță care să fi împărțit patul cu el. Dacă acestea ar fi existat, fiți siguri că în beția de prost gust a dezvăluirilor „incendiare” de după 1989 ar fi apărut și ele, negreșit. Dar nu, nimic, pentru că nu erau și n-au fost. Asta n-o poate contesta nimeni. Un prim indiciu că personajul era mult mai moral decât colegii lui de la cârma altor State și decât majoritatea contemporanilor.

Să mergem mai departe: oricât s-a scotocit cu rea voință, cu rea credință, în căutarea conturilor lui secrete, acestea n-au fost găsite niciodată, fiindcă nu existau. Sigur, primea totul de la Stat, nu avea nevoie de nimic, însă nici n-a strâns bani albi pentru zile negre, nici nu a acumulat ca hârciogul bunuri peste bunuri din plăcerea strânsului și ca să se pună la adăpost. Nu era lacom, nu era aservit bunurilor materiale. Ce diferență față de fostul Prezident naval pe care l-am gonit pe ușă și s-a întors pe fereastră, l-am izgonit pe geam a revenit pe horn, cel care declara nonșalant că "evenimentele” din decembrie ’89 l-au surprins cu un milion de lei la C.E.C.! Un million ?! Păi știți cât reprezenta suma aceea, când unul ca mine  -  e drept, un pârlit de intelectual din domeniul redacțional  -  câștiga lunar maximum 3.100 de lei (ultima sumă trecută în cartea mea de muncă înaintea pensionării), leafă care intra integral în casă pentru cumpărături, impozite, nevoile zilnice, îngrijirea copiilor etc. etc.? De unde să mai economisești? Așa trăia majoritatea oamenilor, cu excepția, evident, a ciocoilor de lume nouă, a "băieților deștepți”, a celor cu "bibilică”, a unora care știau să fure cloșca de pe ouă, a ciorditorilor de meserie, a profitorilor abjecți, a șmangliilor și bișnițarilor (portuari) care au ajuns să ne conducă.

Vasăzică, în Ceaușescu nu putem vedea, oricât ne-am strădui, un materialist rapace; categoric, era dezinteresat sub acest raport. Iată că a mai câștigat un punct în ochii noștri. Dacă suntem de acord și cu asta, putem merge mai departe. Nu doresc să-mi dați dreptate, ci doar să gândiți serios la ce vă spun.

Deși în postura de dictator putea să taie și să spânzure, fost-a el un tip sângeros? Categoric nu, și asta i-a scurtat viața. Cu excepția nenorocită a abuzurilor din perioada colectivizării agriculturii, când se pare că nu a fost străin de multe nedreptăți la adresa țărănimii (pătură din care se trăgea), în rest comportamentul lui nu înclina spre violență, nici spre samavolnicie, nici spre răzbunare. Dacă ar fi fost violent și răzbunător, ar fi anihilat din timp în anturajul său vectorii de agitație, trădare și răsturnare politică moșiți și școliți la Moscova sau în perfidul Occident: un Brucan uneltind în Țară si în cele străinătățuri, un Militaru, un Iliescu și atâția alți dușmani mascați, teleghidați de alte forțe, nu ar fi fost puși doar pe linie moartă, ci dispăreau fără urmă de la o zi la alta. Așa proceda un dictator, un satrap; or, el nu a făcut asta și a plătit cu capul. Dictonul din străbuni „pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești”, s-a mai verificat o dată, o dată și de mii de ori în spațio-timpul românesc. După ce a luat Puterea în anii ’60, porțile închisorilor politice s-au deschis și mii de oameni nevinovați s-au reintegrat în societate, profitând și de liberalizarea incipientă și timidă din acei ani. Societatea românească în ansamblul ei a început să-și recâștige valorile, tradițiile, patriotismul și naționalismul atât de înverșunat negate, urmărite, călcate în picioare în obsedantul deceniu anterior, dar și acum în zilele noastre. Și cu asta atingem un alt aspect hotărâtor.

Nicolae Ceaușescu, fiu de țărani, rămas țăran în fibra sa cea mai adâncă, și-a iubit cu adevărat Țara și Neamul. Asta nici măcar acum, în zgomotul și furia unui prezent năuc care deformează, înjosește și învălmășește totul, n-o mai neagă nimeni. Oamenii simt instinctiv când cineva le vrea binele, chiar dacă împrejurări nefaste de ordin economic silesc la strânsul curelei și la sacrificii dureroase. Un sondaj de opinie publicat în anii trecuți a dezvăluit surprinzător că peste 60% din cei chestionați l-ar fi ales liber pe NC în fruntea țării, dacă ar mai fi trăit și și-ar fi depus candidatura în condiții de scrutin absolut democratic. Or, asta dă de gândit. În ce mă privește, sunt convins că după plata istovitoare a tuturor datoriilor externe, țara intra cu încetul într-un trend ascendent, recompensându-și cetățenii pentru sacrificiile făcute. Ca să nu mai pomenesc că între anii 1990-92, cu el la cârmă, am fi asistat  -  categoric  -  la realipirea Basarabiei la patria-mumă! Iarăși, lucruri clare și fără echivoc. Mă poate contrazice cineva?

Excepționala carte a lui Larry Watts, „Ferește-mă, Doamne, de prieteni”, vol. 1, Ed. RAO, le-a dezvăluit pentru întâia oară cititorilor români înstrăinați de propria lor istorie, pe baza datelor din arhivele secrete, realul context intern și internațional în care s-a desfășurat "domnia” de 24 de ani (1965-1989) a acestui om cu o instrucție limitată, dar dotat cu o inteligență nativă vie și, mai cu seamă, cu o intuiție politică ieșită din comun, calități care îl circumscriu pe adevăratul om de Stat. Portretul caricatural mâzgălit după 1989 și adoptat din neștiință sau mărginire de cetățeanul de rând și de întreaga generație care a urmat este cu desăvârșire fals și neadecvat prin simplificare extremă și lipsă de imaginație. Larry Watts, un istoric cinstit pe care putem să-l credem fiindcă nu are nici un interes personal sau de grup în dezbaterile noastre locale, zugrăvește un cu totul alt tablou: al comandantului suprem, curajos în împrejurările teribile ale anului 1968, când, după invazia în Cehoslovacia a forțelor Pactului de la Varșovia de care ne-am delimitat cu demnitate, ar fi urmat invadarea României, operațiune eșuată doar în urma avertismentelor hotărâte ale Chinei (pe care Nicolae Ceaușescu știuse să și-o apropie printr-o genială strategie politică) și ale Puterilor occidentale interesate pe atunci în reala dizidență românească față de Moscova și de acoliții ei slugarnici, în politica de pace urmărită consecvent în Orientul Apropiat și în schimburile comerciale cu o țară emergentă, cu generoase resurse neexplorate sau neexploatate. Cât despre plata până la ultimul cent a datoriei externe, ce pot să vă spun, tocmai eu care nu dorm noaptea dacă am rămas dator cu un leu la magazinul de la parter!? Îi dau dreptate, așa aș fi făcut și eu într-o chestiune de cinste și onoare care antrena întreaga țară. Desigur, însă, neștiutor cum sunt în meandrele și complicațiile economiei naționale, nu mă pot pronunța decât din punctul meu de vedere subiectiv, strict individual, privind mai mult onestitatea decât competența economică.   

Fără îndoială, Nicolae Ceaușescu a fost și a rămas până la capăt un comunist convins, poate fanatic, un adept neclintit al socialismului real, opțiune discutabilă care i-a limitat dramatic posibilitățile de acțiune în noile condiții inaugurate de instalarea la Kremlin a lui Gorbaciov cu politicile lui de perestroika și de glasnost care au zăpăcit și au fermecat Occidentul, determinându-l să-l abandoneze pe „micuțul tiran” carpatic care până atunci îi fusese aliat de nădejde. Nu mai avea nevoie de el, pentru că intrase deja în relații directe cu U.R.S.S. redevenită Rusia ancestrală. Rolul internațional al românului încetase și, odată cu el, și gargariseala entuziastă a Președinților Carter și Reagan, și plimbările în caleașca regală, care aveau să ne coste gestul incalificabil al Reginei Angliei cerându-și decorațiile/tinichelele/zorzoanele înapoi de la „marele prieten” preschimbat de politica mondială în odiosul, sângerosul vampir Dracula din Carpați. Nu vă strâmbați, aceasta și nu alta este Istoria, căreia i-am fost martor scârbit. Multora nu le va plăcea ce scriu eu aici, dar acestora nu am ce le face; ca om trăind cu ochii larg deschiși, într-o alertă perpetuă, meandrele unei istorii românești boicotate, neînțelese, contradictorii și rareori exemplare, am dreptul la propria mea scară de valori și la propriile-mi concluzii, ghidat fiind numai de căutarea și impunerea adevărului.

Cu toate dificultățile și neconcordanțele inerente unui asemenea plan uriaș de dezvoltare, sfertul ceaușist de veac de dinaintea fatidicului ’89 a fost unul de construcție febrilă economică și industrială, de dotare a fiecărei regiuni rămase în urmă cu fabrici și întreprinderi care să asigure mâinii de lucru un salariu adecvat și un trai decent, de ridicare a zonelor defavorizate la un standard egal întregii țări. Poate sună a curs de economie politică, deși nu asta urmăresc, însă adevărul mă silește să observ că oamenii au muncit din greu, nu întotdeauna de plăcere, dar n-au cunoscut nici șomajul, nici obsesia banului, nici vexațiile capitalismului primitiv, sălbatic, intern, sau ale celui atroce, nemilos, extern, nici politicăraia joasă și stearpă care ne caracterizează, consumându-ne energiile naționale în fetide jocuri de interese meschine. Iată că demult am depășit și trei decenii postceaușiste și nonceaușiste: cu ce rezultate? Deconstrucția demențială a țării în 33 de ani a atins apogeul, oamenii sunt mai nemulțumiți și mai învrăjbiți ca oricând, cei mai mulți pleacă unde văd cu ochii, iar cei rămași sunt pe cale să-și piardă bruma de respect de sine și de mândrie națională, terfelite de josnicia politicaștrilor interni și de aroganța de „rahați în ciorapi de mătase” (Napoleon dixit despre Talleyrand) a străinătății. Ce-ar mai putea compune scriitorii noștri cei mai înzestrați, dacă nu Cronica unui dezastru anunțat?

Toate datele mele native, familiale, de clasă socială și caracteriologice mă predispuneau împotriva comunismului autohton ajuns la faza finală, adesea caricaturală, a ceaușismului, cu care n-am făcut niciodată nici cel mai mic compromis. Cu toate acestea, o cinste structurală mă făcea uneori să constat că ceea ce pentru mine și ai mei era rău, poate că pentru țară era de multe ori bine. Individualismul meu și alor mei trebuia să cedeze dinaintea binelui obștesc. Societatea, națiunea trebuie să treacă înaintea individului. Dacă nu ar fi avut absolut toate resursele în mâna lui, Statul nu ar fi putut alfabetiza populația, îmbunătăți condițiile de viață, electrifica întreaga țară, înălța din aproape nimic combinate siderurgice și petrochimice cum nu mai existau nicăieri în această parte a Europei, construi blocuri de apartamente în care sute de mii de oameni au făcut pentru prima dată cunoștință cu un trai decent, asigura locuri de muncă pentru toți și fiecare, întări capacitățile de luptă și de apărare ale forțelor armate, combate gravele fenomene infracționale antisociale, eradica boli endemice, spori natalitatea și prelungi speranța de viață, și nu în ultimul rând edifica giganți industriali, energetici [Vidraru cu Transfăgărășanul, Porțile de Fier, Centrala Atomoelectrică, (Bicaz - n.r.), etc. etc.] și civili precum (Canalul Dunăre-Marea Neagră și Canalul Marea-Neagră – București, construit 70% – n.r.) sau Casa Poporului  -  Palatul Parlamentului pe care toată lumea îl înjură și de care toată lumea se folosește. Nimic comparabil cu ce s-a construit atunci nu se mai poate edifica acum, și când spun nimic etichetez cu scârbă semnul distinctiv al prezentului: nimicul, golul, vidul în fapte și în caractere.

Nu vă lăsați înșelați: nu sunt un nostalgic; nu simt nici o bleagă melancolie după trecutul construirii și nici un respect pentru prezentul deconstrucției masive, al Statului mafiot lăbărțat dizgrațios în toate domeniile. Dar mă încearcă o apăsătoare temere că mitul nostru inaugural, fondator și definitoriu, nu e câtuși de puțin inofensiva, behăitoarea  Mioriță, ci greul de sens Meșter Manole cu toată încărcătura lui de năpaste din senin,  nedreptăți strigătoare la cer, lovituri ale sorții, eșecuri monumentale, ocazii pierdute și perpetua reluare de la zero a tuturor strădaniilor.

Când o perioadă de liniște, de acalmie, de adunare a minților împrăștiate în prezentul efemer, de non-combat politic, de meditație neîncrâncenată  -  sine ira et studio  -  va permite reașezarea valorilor și o mai adecvată perspectivă asupra istoriei contemporane, locul lui Nicolae Ceaușescu în galeria personajelor și faptelor celei de a doua jumătăți a veacului al XX-lea românesc va fi cu siguranță reanalizat nepătimaș, rescris și redefinit în context. Nu i se vor trece cu vederea unele scăderi, orbiri și excese, dar nici patriotismul luminat, nici dorința de mai bine pentru cei mulți și necăjiți, nici sacrificiul suprem al vieții pentru idealuri care azi par desuete, dar care, peste timp, s-ar putea dovedi singurele adevărate. Eu nu voi apuca acea perioadă a redefinirii zăbavnice și tardive, dar voi să nu vă mirați dacă unele străzi vor purta numele lui, iar unele scuaruri statuia lui în piatră sau bronz. Va veni și pentru el momentul dreptății, indiferent la patimi și la contingent. Abia atunci să vă amintiți profeția mea, care acum pare doar deplasată, provocatoare, de nu chiar scandaloasă.

Prin voință divină, Adevărul se impune inexorabil, ca viața, ca moartea.

Donează pentru ActiveNews!

ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.

Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.

ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.

De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei)    |    RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook
ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews

Pentru știri necenzurate abonează-te acum!

Este gratis și poți anula oricând abonarea.

Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.

Comentarii (24)
  • Cristian 9337 19.09.2024 23:03
    • TOTAL DE ACORD !!!
    • Insa sperantele dvs, domnule Cantuniari, de a se aseza istoria pe fagasul adevarului, nu se vor implini...
    • Nepasarea si miserupismul care ne caracterizeaza, ca descendenti din ciobanii getici(hoti si betivi, dupa Herodot , talhari si asasini, dupa Ovidiu), vor ramane in firea noastra si a putinilor urmasi ce ne vor urma :))
    • Inafara de aceste ¨calitati¨genetice , mai suntem si blestemati, bietul nea Nicu fiind eliminat in ziua de Craciun !
    •  
    • Salut initiativa AN de a prelua/publica pe acest onest si talentat autor, dizident in lumea ¨aristocratica¨ a telectualilor tip cartarescu & comp
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • rekk 20.09.2024 02:33
    • Eu nu am pretenția de a le ști pe toate, precum domnii ăia, Herodot & Ovidiu, dar știu cu siguranță că am în ascendență niște oameni grozavi, cu care mă mândresc și care n-au suferit de tarele hoției, beției etc. Mai mult de-atât, neamul ăsta a dat oameni cumsecade cu duiumul, ca să nu mai vorbesc de eroi, de martiri și de sfinți.
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • DANA Q ► rekk 20.09.2024 17:03
    • Subscriu
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • Cristian 9337 ► rekk 20.09.2024 22:27
    • Ma bucur ca faci exceptie(exceptia confirma regula), insa cu o floare nu se face primavara...
    • Toate neamurile au avut/au oameni cumsecade, eroi, martiri si ¨sfinti¨, nu numai noi. Dar parca nu asa nepasatori, mediocri si lenesi... Observa unde suntem in prezent, si incotro mergem !
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • Cristian 9337 20.09.2024 22:20
    • Ideea, pe care n-am continuat-o, era ca, cu o populatie cu asemenea bagaj genetic, nimeni n-a facut minuni, niciun lider, niciodata , n-a reusit s-o puna la respect si la treaba... Doar nea Nicu, si mai mult cu forta :))
    • csf, ncsf, nu suntem japonezi, nici macar chinezi...
    • A fost un dictator benefic, e meritul lui (nu al poporului) de a fi pus Ro pe harta ( precum Franco, Gadafi etc)
    • Ne trebuie urgent altul asemanator (macar un Orban), altfel disparem in curand ca natie
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • rekk 20.09.2024 02:02
    • Emoționant articol, plin de adevăruri dureroase, DAR...
    •  
    • Spunea cineva, cândva:
    •  
    • „Ruperea legăturilor (...) cu cerul și cu pământul, introducerea certurilor și luptelor fratricide, introducerea imoralității și a desfrâului, constrângerea materială prin limitarea la maximum a mijloacelor de subsistență, otrăvirea fizică, beția. Toate acestea nimicesc o natie mai rău decât dacă ai bate-o cu mii de tunuri sau cu mii de aeroplane.”
    •  
    • Și e adevărat: (Pasul 1) comunismul a rupt legătura românilor cu Cerul (prin ateism) și cu pământul (prin colectivizare și prin industrializare forțată), iar (Pasul 2) post-comunismului i-a revenit „încununarea operei”: „introducerea certurilor si luptelor fratricide, introducerea imoralitătii si a desfrâului, constrângerea materială prin limitarea la maximum a mijloacelor de subsistentă, otrăvirea fizică, betia (n. m.: acum s-au adăugat drogurile, perversiunile sexuale împinse la extrem, practicile sataniste ritualice etc)”. Un plan făcut cu mult înainte să ne naștem și dus la îndeplinire de o putere căreia nu i-a rezistat nici unul dintre popoarele asupra căruia a fost aplicat, ne-a trecut prin Pașii 1 și 2. Alături de întreg Pământul, vom ajunge și la Pasul 3. Știm cu toții în ce constă acest din urmă pas.
    •  
    • Judecata domnului Cantuniari e impecabilă la nivelul analizei întreprinse asupra politicii economice și asupra politicii externe duse de N. C.. În rest, ateismul și exagerările poliției politice NU vor fi niciodată regretate de românii creștini și patrioți. Aduceți-vă aminte că nu ni se permitea să ieșim din țară și nici să criticăm în vreun fel Partidul, ceea ce semăna nițeluș cu sclavia, după cum în ziua de azi suntem sclavi din alte puncte de vedere (consumism, corectitudine politică - și lista rămâne deschisă).
    •  
    • În concluzie, nici materialismul marxist (epoca socialist-comunistă) și nici satanismul marxist (prezentul) NU sunt căi firești de a viețui în lume. N. C. „iese bine” la judecata istoriei doar dacă ÎL COMPARĂM cu unii care chiar că sunt dracul gol.
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • Andr3i 20.09.2024 03:50
    • Un elogiu adus lui Ceausescu....Atat de jos am ajuns ?
    • Puneti in balanta realizarile "fiului preaiubit" cu suferinta la care a fost supus omul de rand.
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • PaulMtl 20.09.2024 09:44
    • In fața expunerii domnului Mihai Cantuniari este tot ceea ce găsiți să spuneți?
    • Penibil...
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • DANA Q ► PaulMtl 20.09.2024 17:04
    • De acord
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • DANA Q ► PaulMtl 20.09.2024 17:07
    • ANDR31 Cred ca oful tau cel mare este ca n/ai putut zburda dincolo de granite.
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • Mars.60 Stefan 20.09.2024 12:05
    • @ANDR3I: Stimate domn ANDR3I, considerati "elogiul" a fi doar o analiza pertinenta a domnului Cantuniari, a unei parti din istoria acestui Neam Romanesc, in care romanul de rand in conditii grele a excelat la toate capitolele, (si datorita politicii lui Nicolae Ceausescu) ridicandu-si Tara din analfabetism, subdezvoltare si intuneric. Mai cititi inca o data "elogiul", poate atunci veti intelege ca nu putem sterge cu buretele parti importante din istoria Romaniei, pentru ca asa vor unii care dupa '89 ne-au ruinat si jefuit sistematic, aducand Romania la starea de colonie bananiera de azi, comparativ cu Romania in plina dezvoltare si lipsita de datorii de dinainte de '89. Si sa stiti ca a rosti raspicat Adevarul nu e deloc injositor, dimpotriva, nimic nu e mai nobil!
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • Mihai Cantuniari 20.09.2024 05:57
    • Spre aducere aminte (materialul este din 2014):
    • Prof. dr. CONSTANTIN CIUTACU – “Clasa politică este terminatorul României moderne”
    • Prof. dr. CONSTANTIN CIUTACU
    • Fost secretar de stat, director la Institutul de Economie al Academiei Române
    • 1989-2014, un sfert de veac de corupție și jaf
    •  
    •  
    • Am trăit, ca într-un vis, un sfert de secol de speranțe neîmplinite. Când s-au dus anii? Suntem mai săraci și un pic mai bătrâni… Statul este bolnav, iar economia, câtă a mai rămas, este din nou în recesiune; firmele dau faliment cu miile, pe semestru, investițiile scad vertiginos, capitalismul autohton are, cum se spune într-un film, o “rețetă secretă”, originală, dar pierzătoare, la fel ca demo¬cra¬ția.
    • Romania era printre primele 10 tari din Europa
    • România nu este, cum ne-am fi așteptat, “tigrul” economic al Europei Centrale și de Est. Cine ne-a pus bețe în roate? Nu căutați răspunsuri pe Google. Cauza e aici, la noi, în perfidia cu care ne-au dirijat po¬li¬ti¬cienii români. Niciodată, în istorie, clasa politică ro¬mânească n-a fost mai ruptă de popor și mai puțin iu¬bitoare de țară. Un fost ministru secretar de stat, ne¬im¬plicat politic, actualmente director la Institutul de Eco¬nomie al Academiei Române, Constantin Ciutacu, are curajul să pună degetul pe multe dintre rănile care ne dor de 25 de ani.
    •  
    • “În 1989, infrastructura industrială situa România în primele 10 țări din Europa”
    • – Mulți au uitat, alții n-au știut niciodată… Cum stătea România, din punctul de vedere al integrării economice cu țările dezvoltate, în 1989?
    • – În 1989, infrastructura industrială situa România în primele 10 țări din Europa. Exista platforma Pipera, creată de francezi, unde se construiau calculatoare; autocamioanele și autobuzele fabricate la Brașov și București erau patente germane; avioanele Rombac erau cumpărate de la englezi; locomotivele de la Electroputere Craiova erau patent elvețian; la Reșița se fabricau motoare de vapoare după licența Renk din Germania; Centrala nucleară de la Cernavodă pro¬ve¬nea din Canada.
    • Putem spune, și nu suntem nostal¬gici, că începusem să ne integrăm acceptabil cu eco¬no¬miile mari ale lumii. România era a treia țară din lume, după SUA și Japonia, care fabrica anvelope gigant, pentru autobasculante de peste 110 tone. Doar do¬uă țări din lume făceau șuruburi cu bile: România și Japonia. Acestea se foloseau în industria nucleară și aerospațială.
    • – În 1990, Petre Roman a afirmat că industria românească era un “morman de fiare vechi”. Ce am avut și ce am pierdut în ultimii 25 de ani, domnule ministru?
    • – A fost cea mai nefericită declarație de politician de după 1989, care ne urmărește până azi. Referin¬du-se la industrie, că e de dat la fier vechi, fostul prim ministru dorea să spună lumii că întreaga economie a României comuniste nu merita doi bani. Ale cui in¬terese le-a servit această etichetă? Ca să combatem această viziune, cităm date statistice la întâmplare, din diferite domenii: România producea 14 milioane de tone de oțel în 1985; azi, doar 3 milioane; producea 400.000 tone de aluminiu în anul 2000, o prelungire surprinzătoare a succesului din timpul dictaturii; azi, pro¬duce pe jumătate.
    • Eram recunoscuți ca buni cons¬tructori de motoare electrice și produceam, în 1980, 19 milioane de kilowați, față de 700.000 kilowați, cât producem în prezent; ieșeau pe poarta fabricilor 1.600 de excavatoare, în 1980; niciunul azi. Ieșeau 71.000 de tractoare; niciunul azi (am construit fabrici de trac¬toa¬re în Egipt și Iran, care funcționează și acum, în timp ce în România au murit).
    • Fabricam 600 de va¬goa¬¬ne de pasageri pe an, în 1984; azi, niciunul. Cât des¬pre vagoanele de marfă, construiam 14.000 de bu¬căți pe an; azi, abia 800 (cel puțin 100.000 vagoane de marfă au fost tăiate și vândute la fier vechi în ulti¬mii ani). În fine, produceam 144 de nave de tonaje di-ferite; azi, după cum se știe, nu mai producem niciuna.
    • Sticlăria e prăbușită. Săpunul a dispărut. De altfel, po¬tri¬vit statisticii oficiale, după anul 2000, au fost ex¬por¬tate 50 de milioane de tone de “fier vechi”, “de¬șe¬uri” de cupru, aluminiu și alte neferoase, în valoare de peste 10 miliarde de euro! Am exportat lemn brut, în va¬loare de peste 8 miliarde de euro, și alte produse bru¬te (cereale, fructe, animale vii etc.) în valoare de alte 5 miliarde de euro! Prelucrarea acestora în Ro¬mâ¬nia ar fi însemnat crearea a milioane de locuri de mun¬că!
    • “Practic, întreaga economie națională a fost oferită pe tavă, fără nicio logică”
    • – Amețitoare cifre… Cum stau lucrurile în dome¬niul petrolului?
    • – Iată situația la zi, în domeniul petrolului: Ro¬mâ¬nia producea 13 milioane de tone de petrol în 1970, și numai… 6 milioane azi. Suspect. Cineva nu rapor¬tea¬ză corect. Nu am nicio încredere în această cifră, atât timp cât nu știu dacă toate sondele au contoar. Au contoar, domnilor?
    • Trebuie să plătească redevențe la tona de țiței brut, dar dacă scoți 8-10 milioane de tone și raportezi numai 6? Cu cât păgubești statul? Petrolul se scoate mult și se rafinează în alte țări. De aici, de¬du¬ceți consecințele. Înainte de 1989, produceam 8,5 milioane de tone de motorină, și mai producem doar 2 milioane; produceam 10 milioane de tone de păcură.
    • Nu mai producem nimic. Produceam 500.000 de tone de uleiuri minerale, azi, nimic. Pe de altă parte, ați observat că nici distribuția gazelor nu mai este a noas¬tră. Cine măsoară producția? Cine măsoară distri¬bu¬ția?
    • – După 1990, s-a schimbat peisajul industrial. S-a creat o falie între marea și mica industrie. De ce s-a întâmplat acest fenomen?
    • – Au venit “sfaturi” de la competitorii noștri euro¬peni: faceți IMM-uri, întreprinderi mici și mijlocii, dați afară muncitorii din marile uzine, închideți ma¬mu¬ții industriali, produceți kit-uri, componente, nu pro¬duse integrale, faceți cabluri, radiatoare, sisteme de frânare și anvelope, nu locomotive și tractoare.
    • Parcă intenționat, nu a existat o viziune politică de dezvoltare, ci doar una pentru distrugere; guvernanții și-au îndeplinit misiunea cu exces de zel. Nu mă poate convinge nimeni pe mine că nu a fost totul pe bază de program, o teorie a conspirației. UE a fost creată pe baza comunității economice a Cărbunelui și Oțelului. Deci, România nu putea să intre în grila europeană cu industria ei siderurgică, de 14 milioane tone de oțel. A trebuit lichidată, ca un “bonus” pentru admiterea în UE.
    • – Care au fost primele mari greșeli istorice ale politicienilor, în urma cărora s-a dat startul la jaful național?
    • – Prima a fost restituirea “părților sociale” – o privatizare pe bani adevărați, începută surprinzător de Ceaușescu. FSN-ul a restituit acești bani, pentru a cumpăra bunăvoința oamenilor, chiar cu banii lor!
    • Această măsură anti-economică, din cauza căreia fa¬bricile și uzinele au rămas fără capital lichid, a condus, de fapt, la excluderea cetățenilor de la un drept de proprietate plătit cu munca lor; a fost o re-națio¬nali¬zare a unei părți a capitalului social, destinată ulterior și cedării controlului economiei către interese de grup, mai ales străine. A doua mare eroare a fost privatizarea “de masă”, fără proceduri și fără reguli de protecție a acționarilor minoritari; viitoarele certifi¬ca¬te de acțio¬nar au fost cumpărate pe nimic, de cei care știau ce va urma.
    • Atunci s-a spus că se priva¬ti¬zează numai 30% din capitalul societăților comerciale, lăsându-se de înțeles că vor mai primi și restul de 70% în viitor, care viitor nu a sosit încă nici în anul 2014! S-a anunțat, totodată, că sectoarele strategice nu se vor privatiza. Dar au venit pe urmă FMI, Banca Mondială și socie¬tățile externe de consultanță, care au dictat, și gu¬vernele au promovat controlul total, fără luptă și fără niciun câștig, asupra întregii economii. Practic, eco-nomia națională a fost oferită pe tavă, fără nicio logică și fără a se spune, cel puțin, că este cadou sau pradă de război, celor care, chipurile, au făcut lobby pen¬tru integrarea României în Uniunea Europeană.
    • “Fiecare program de guvernare anunțat a fost, de fapt, un program de neguvernare”
    • – Vă rog să continuați descrierea peisajului eco¬no¬mic românesc de azi, la 25 de ani de la răs-tur¬narea “dictaturii de dezvoltare”.
    • – A dispărut întreg sectorul industriei de textile, confecții, tricotaje (filaturi, țesătorii, fabrici de stofă și postavuri, întreprinderi de pielărie și încălțăminte, toate concepute într-un sistem integrat); a fost închis sectorul agroalimentar (36 de fabrici de zahăr, fabri¬cile de ulei, de preparate din carne, de lapte și produse lactate, zeci de fabrici de nutrețuri combinate etc.); nu mai există majoritatea fabricilor din industria lemnului și mobilei, din industria cimentului, a lacurilor și vop¬selelor, a medicamentelor, din sectorul construc¬țiilor de mașini, al exploatărilor miniere de feroase și nefe¬roase, de cărbune etc.; s-au desființat întreprinderile agricole de stat și cele de mecanizare a agriculturii, stațiunile de cercetări agricole și, în general, marea majoritate a institutelor de cercetare-proiectare; au dispărut industria electronică, electrotehnică, de mecanică fină, optică, automatizări etc. Baza națională de soiuri de plante și rase de animale a fost pulve¬ri¬zată.
    • România nu mai are astăzi un pachet național de semințe, soiuri, hibrizi, de culturi cerealiere, plante teh¬nice, legume etc. A fost distrus, aproape în totali¬tate, sistemul de irigații, construit prin îndatorarea dureroasă de la Banca Mondială, pentru a cărui plată românii au contribuit zeci de ani; au fost abandonate programele de combatere a eroziunii solului, de în¬diguiri și desecări, dar și cele de irigații în curs (ca¬na¬lul Siret-Dunăre sau București-Dunăre). Întreaga economie națională a fost, pur și simplu, pulverizată și lăsată fără nicio logică structurală.
    • – Care sunt consecințele asupra populației, derivate din acest peisaj apocaliptic, desprins parcă dintr-un film S.F.?
    • – Treptat, România s-a transformat într-un paradis al multinaționalelor care controlează industria, agri¬cul¬tura, transporturile, construcțiile, comerțul, sectorul financiar-bancar etc. și care își promovează regle¬men¬tări legale în interes propriu. Românilor le-au rămas întreprinderile mici și mijlocii – de fapt, microîn¬tre¬prin¬derile; dintre cele aproximativ 500.000 înregis¬trate, peste 200.000 nu au niciun angajat!
    • Românii au astăzi libertatea să se ocupe de economia și afacerile de subzistență (avem și industrie de subzistență, nu doar agricultură!) și construcții și transporturi și alte servicii de subzistență, pretinzând că acționăm pentru dezvoltare inteligentă, inovativă și durabilă. Nimic nu este mai durabil decât subzistența, aceasta este stra¬tegia noastră națională, după ce am făcut praf marile companii.
    • Brandul României este subzistența, atât în interiorul țării, cât și pe celelalte piețe ale muncii, unde lucrează cetățenii români. Nici după 25 de ani, clasa politică – veritabil detașament al legiunii străine, ter¬minatorul României moderne, nu a realizat importanța unei reglementări prin care salariații să-și investească o parte din salariu în compania proprie. Întreaga economie putea fi salvată prin participarea financiară a salariaților, printr-o reglementare prin care salariile reinvestite să fie scutite de impozite și contribuții.
    • – A existat, în toți acești ani, un fir roșu care să lege cele 13 guverne ce s-au perindat pe la Palatul Vic¬toria, de un proiect minimal, coerent, de dezvol¬tare?
    • – Firește că nu a existat! Zi de zi, guvernele și clasa politică s-au ocupat numai de protejarea așa-zișilor investitori strategici, prin scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, și nu de promovarea facilităților destinate salariilor reinvestite. Investitorii nu ar fi trebuit să primească niciun sprijin în România, pentru a-i plăti pe angajații români cu salariul minim sau pentru a-i angaja la negru, din rațiuni de compe¬ti¬ti¬vitate.
    • “Veniți în România, că vă garantăm sclavia pe bani puțini și vă mențineți competitivitatea!”.
    • Acesta a fost, în esență, programul de guvernare al ultimilor 25 de ani. De altfel, se poate spune că fiecare program de guvernare anunțat a fost un program de neguver¬nare.
    • – Care sunt predicțiile dvs. pentru următorii 25 de ani din viața economică a României?
    • – Dacă și în următoarele două decenii și jumătate guvernul nu va putea să cumpere, din bani proprii, de 1 milion de lei, piramidon, vaccinuri sau aspirină din producția internă, fără avizul FMI sau al Comisiei Europene, România poate să dispară din peisajul statelor din Europa, rămânând un simplu indicator geografic.
    • Ion Longin Popescu
    • Pentru prima oară în istoria sa, România nu mai plătește tribut nimănui!
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • PeterMinea 20.09.2024 13:35
    • Nu cumva poporul evreu este și el vinovat cu ceva aici?
    • Poporul care a făcut Răstignirea, comunismul, căpușarea economică a celorlalți oameni, iar acum este acuzat că ucide oameni prin aparate explozive.
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • Mihai Cantuniari 20.09.2024 07:44
    • Textul meu nu este apologia unui om, nici a dictaturii dezvoltarii, dar este apologia Muncii Romanilor, batjocorita si anihilata dupa funestul 89.
    •  
    • Spre aducere aminte (lista nu este actualizata, din ea lipsesc institutele de cercetare si prospectare si multe altele). Distrugerea voita si urmarita a Romaniei. Toate guvernele de dupa 1989 sunt penale.
    •  
    • 1.256 de motive…
    • În primăvara lui 1989, se anunța că România și-a încheiat plata datoriei.
    • Iată ce s-a distrus, jefuit, vândut în 20 de ani, 1.256 de motive pentru care întreaga clasă politică din România poate fi condamnată pentru subminarea economiei naționale:
    • 1. Intreprinderea electrocentrale Curtea de Arges – Arges
    • 2. Intreprinderea electrocentrale Borzesti – Bacau
    • 3. Intreprinderea electrocentrale Oradea – Bihor
    • 4. Intreprinderea electrocentrale Braila – Braila
    • 5. Intreprinderea electrocentrale Cluj – Cluj
    • 6. Intreprinderea electrocentrale Constanta – Constanta
    • 7. Intreprinderea electrocentrale Craiova – Dolj
    • 8. Intreprinderea electrocentrale Galati – Galati
    • 9. Intreprinderea electrocentrale Rovinari – Gorj
    • 10. Intreprinderea electrocentrale Turceni – Gorj
    • 11. Intreprinderea electrocentrale Deva – Hunedoara
    • 12. Intreprinderea electrocentrale Portile de Fier – Mehedinti
    • 13. Intreprinderea electrocentrale Mures – Mures
    • 14. Intreprinderea electrocentrale Bistrita – Neamt
    • 15. Intreprinderea electrocentrale Ploiesti – Prahova
    • 16. Intreprinderea electrocentrale Ramnicu-Valcea – Valcea
    • 17. Intreprinderea electrocentrale – M. Bucuresti
    • 18. Intreprinderea energoreparatii – M. Bucuresti
    • 19. Centrala industriala de retele electrice Bucuresti – M. Bucuresti
    • 20. Intreprinderea de retele electrice Pitesti – Arges
    • 21. Intreprinderea de retele electrice Bacau – Bacau
    • 22. Intreprinderea de retele electrice Brasov – Brasov
    • 23. Intreprinderea de retele electrice Cluj – Cluj
    • 24. Intreprinderea de retele electrice Constanta – Constanta
    • 25. Intreprinderea de retele electrice Craiova – Dolj
    • 26. Intreprinderea de retele electrice Galati – Galati
    • 27. Intreprinderea de retele electrice Deva – Hunedoara
    • 28. Intreprinderea de retele electrice Iasi – Iasi
    • 29. Intreprinderea de retele electrice Bucuresti M. Bucuresti
    • 30. Intreprinderea de retele electrice Baia Mare – Maramures
    • 31. Intreprinderea de retele electrice Targu-Mures – Mures
    • 32. Intreprinderea de retele electrice Ploiesti – Prahova
    • 33. Intreprinderea de retele electrice Sibiu – Sibiu
    • 34. Intreprinderea de retele electrice Suceava – Suceava
    • 35. Intreprinderea de retele electrice Timisoara – Timis
    • 36. Intreprinderea de distributie a energiei electrice Bucuresti – M. Bucuresti
    • 37. Intreprinderea de Constructii metalice si prefabricate – M. Bucuresti
    • 38. Dispecerul energetic national – M. Bucuresti
    • 39. Institutul de cercetari si modernizari energetice – M. Bucuresti
    • 40. Centrala miniera Valea Jiului – activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Deva – Hunedoara
    • 41. Intreprinderea miniera Anina – Caras-Severin
    • 42. Intreprinderea miniera Lonea – Hunedoara
    • 43. Intreprinderea miniera Petrila – Hunedoara
    • 44. Intreprinderea miniera Aninoasa – Hunedoara
    • 45. Intreprinderea miniera Dalja – Hunedoara
    • 46. Intreprinderea miniera Vulcan – Hunedoara
    • 47. Intreprinderea miniera Livezeni – Hunedoara
    • 48. Intreprinderea miniera Paroseni – Hunedoara
    • 49. Intreprinderea miniera Lupeni – Hunedoara
    • 50. Intreprinderea miniera Uricani – Hunedoara
    • 51. Intreprinderea miniera Barbateni – Hunedoara
    • 52. Intreprinderea de preparare a carbunelui Valea Jiului – Hunedoara
    • 53. Intreprinderea de reparatii utilaj minier Petrosani – Hunedoara
    • 54. Intreprinderea miniera Anina – Hunedoara
    • 55. Combinatul minier Oltenia – activitatea proprie a combinatului si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica – Gorj
    • 56. Intreprinderea miniera Rovinari – Gorj
    • 57. Intreprinderea miniera Motru – Gorj
    • 58. Intreprinderea miniera Jilt – Gorj
    • 59. Intreprinderea de utilaj minier Rogojelu – Gorj
    • 60. Combinatul minier Ploiesti -Activitatea proprie a combinatului si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica – Prahova
    • 61. Intreprinderea miniera Cimpulung – Arges
    • 62. Intreprinderea miniera Voivozi – Bihor
    • 63. Intreprinderea miniera Capeni – Covasna
    • 64. Intreprinderea miniera Salaj – Salaj
    • 65. Centrala minereurilor si metalurgiei neferoase – Baia Mare – activitatea proprie a combinatului si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica – Maramures
    • 66. Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Zlatna – Alba
    • 67. Intreprinderea miniera Baia Borsa – Maramures
    • 68. Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Baia Mare – Maramures
    • 69. Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Copsa Mica – Sibiu
    • 70. Combinatul minier Suceava – Suceava
    • 71. Centrala minereurilor Deva – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Hunedoara
    • 72. Intreprinderea miniera Baia de Aries – Alba
    • 73. Intreprinderea miniera Dobresti – Bihor
    • 74. Intreprinderea miniera Bocsa – Caras-Severin
    • 75. Intreprinderea miniera Moldova Noua – Caras-Severin
    • 76. Intreprinderea miniera Balan – Harghita
    • 77. Intreprinderea miniera Barza – Hunedoara
    • 78. Intreprinderea miniera Hunedoara – Hunedoara
    • 79. Centrala sarii si nemetaliferelor Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
    • 80. Intreprinderea salina Ocna Mures – Alba
    • 81. Intreprinderea salina Targu-Ocna – Bacau
    • 82. Combinatul minier Cluj-Napoca – Cluj
    • 83. Intreprinderea salina Ocna Dej – Cluj
    • 84. Intreprinderea miniera Dobrogea – Constanta
    • 85. Intreprinderea miniera Harghita – Miercurea Ciuc – Harghita
    • 86. Intreprinderea salina Praid – Harghita
    • 87. Intreprinderea miniera Orsova – Mehedinti
    • 88. Intreprinderea miniera Slanic – Prahova
    • 89. Intreprinderea miniera Cacica – Suceava
    • 90. Intreprinderea miniera Ramnicu Valcea – Valcea
    • 91. Centrala gazului metan Medias – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Sibiu
    • 92. Intreprinderea de extractie gaz metan Medias – Sibiu
    • 93. Intreprinderea de exploatare conducte magistrale gaz metan Medias – Sibiu
    • 94. Trustul petrolului Pitesti – Arges
    • 95. Trustul petrolului Moinesti – Bacau
    • 96. Trustul petrolului Targu-Jiu – Gorj
    • 97. Trustul petrolului Bolintin – Ilfov
    • 98. Trustul petrolului Ploiesti – Prahova
    • 99. Intreprinderea de utilaj petrolier si reparatii Teleajen – Prahova
    • 100. Intreprinderea de reparat tractoare si motoare grele Poiana Campina – Prahova
    • 101. Intreprinderea de reparatii utilaje electrice Campina – Prahova
    • 102. Combinatul de oteluri speciale Targoviste – Dambovita
    • 103. Centrala industriala siderurgica – Hunedoara – activitatea proprie a centralei
    • inclusiv combinatul siderurgic Hunedoara – Hunedoara
    • 104. Intreprinderea Victoria Calan – Hunedoara
    • 105. Intreprinderea de fier Vlahita – Harghita
    • 106. Centrala industriala siderurgica Resita – activitatea proprie a centralei
    • inclusiv Combinatul siderurgic Resita – Caras-Severin
    • 107. Intreprinderea «Otelul Rosu» Otelul Rosu – Caras-Severin
    • 108. Intreprinderea «Ciocanul» Nadrag – Timis
    • 109. Centrala industriala siderurgica Galati – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Galati
    • 110. Intreprinderea Laminorul de tabla Galati – Galati
    • 111. Intreprinderea de constructii metalice Tecuci – Galati
    • 112. Centrala industriala de prelucrari metalurgice Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
    • 113. Intreprinderea metalurgica Aiud – Alba
    • 114. Intreprinderea metalurgica Beclean – Bistrita-Nasaud
    • 115. Intreprinderea Laminorul Braila – Braila
    • 116. Intreprinderea de sarma si produse din sarma Buzau – Buzau
    • 117. Combinatul metalurgic Campia Turzii – Cluj
    • 118. Intreprinderea de sarma, cuie si lanturi Galati – Galati
    • 119. Intreprinderea metalurgica Iasi – Iasi
    • 120. Intreprinderea de tevi Roman – Neamt
    • 121. Centrala industriala pentru produse refractare Brasov – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov
    • 122. Intreprinderea de produse refractare «Refractar» Alesd – Alba
    • 123. Intreprinderea de produse refractare Alba Iulia – Bihor
    • 124. Intreprinderea de produse refractare «9 Mai» Turda – Cluj
    • 125. Intreprinderea «Carbochim» Cluj-Napoca – Cluj
    • 126. Intreprinderea de produse refractare Pleasa – Prahova
    • 127. Centrala industriala pentru materiale neferoase si rare Slatina – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Aluminiu Slatina – Olt
    • 128. Intreprinderea de alumina Oradea – Bihor
    • 129. Intreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina – Olt
    • 130. Intreprinderea de produse carbunoase Slatina – Olt
    • 131. Combinatul metalurgic Tulcea – Tulcea
    • 132. Intreprinderea metalurgica «Neferal» Branesti – M. Bucuresti
    • 133. Intreprinderea metalurgica «Laromet» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 134. Intreprinderea Sinterom Cluj Napoca – Cluj
    • 135. Intreprinderea de supape bolturi Topoloveni – Arges
    • 136. Intreprinderea de piese si armaturi din aluminiu si pistoane auto –Slatina – Olt
    • 137. Centrala industrila de autovehicule pentru transport – Brasov – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov
    • 138. Intreprinderea de masini agregate si subansamble auto «Sfântu Gheorghe» – Covasna
    • 139. Intreprinderea de radiatoare si cabluri Brasov – Brasov
    • 140. Intreprinderea mecanica de piase de schimb Oradea – Bihor
    • 141. Intreprinderea de pise auto Iasi – Iasi
    • 142. Intreprinderea metalurgica «Republica» Reghin – Mures
    • 143. Intreprinderea de piese auto Satu Mare – Satu Mare
    • 144. Intreprinderea mecanica Marsa – Sibiu
    • 145. Intreprinderea de piese auto Sibiu – Sibiu
    • 146. Intreprinderea «Automecanica» Medias – Sibiu
    • 147. Intreprinderea «Autobuzul» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 148. Intreprinderea «Automecanica» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 149. Centrala industriala de autovehicule Colibasi – Pitesti – activitatea proprie a centralei inclusiv
    • Intreprinderea de Autoturisme Colibasi Pitesti – Arges
    • 150. Intreprinderea mecanica Campulung-Muscel – Arges
    • 151. Intreprinderea de accesoriipentru mijloace de transport Oradea – Bihor
    • 152. Intreprinderea de subansamble si dispozitive verificatoare auto – Costesti – Arges
    • 153. Centrala industriala de tractoare si masini agricole Brasov – activitatea proprie a centralei
    • inclusiv Intreprinderea «Tractorul» Brasov – Brasov
    • 154. Intreprinderea mecanica Oradea – Bihor
    • 155. Intreprinderea mecanica Toplet – Caras-Severin
    • 156. Intreprinderea Tehnofrig – Cluj
    • 157. Intreprinderea de Armaturi industriale Oradea – Bihor
    • 158. Intreprinderea de otel Strehaia – Mehedinti
    • 159. Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina – Olt
    • 160. Intreprinderea mecanica Codlea – Brasov
    • 161. Intreprinderea mecanica Brasov – Brasov
    • 162. Intreprinderea mecanica Oradea – Bihor
    • 163. Intreprinderea de garnituride frana si etansare Ramnicu-Sarat – Buzau
    • 164. Intreprinderea mecanica de utilaje Medgidia – Constanta
    • 165. Intreprinderea de tractoare si masini agricole «7 Noiembrie» Craiova – Dolj
    • 166. Intreprinderea mecanica Bailesti – Dolj
    • 167. Intreprinderea mecanica pentru echipamente hidraulice Galati – Galati
    • 168. Intreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc – Harghita
    • 169. Intreprinderea mecanica «Ceahlaul» Piatra Neamt – Neamt
    • 170. Intreprinderea mecanica fina Sinaia – Prahova
    • 171. Intreprinderea «Tehnometal» Timisoara – Timis
    • 172. Intreprinderea de masini agricole «Semanatoarea» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 173. Centrala industriala de utilaj tehnologic, chimic si rafinarii- Bucuresti – activitatea proprie a centralei
    • inclusivintreprinderea de utilaj chimic «Grivita Rosie» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 174. Intreprinderea metalurgica Bacau – Bacau
    • 175. Intreprinderea de utilaj tehnologic Buzau – Buzau
    • 176. Intreprinderea «Armatura» Cluj-Napoca – Cluj
    • 177. Intreprinderea mecanicade utilaj tehnologic Moreni – Dambovita
    • 178. Intreprinderea de armaturi industriale din fonta si otel Zalau – Salaj
    • 179. Intreprinderea de constructii de masini si utilaj greu Giurgiu – Giurgiu
    • 180. Intreprinderea de utilaj chimic Ploiesti – Prahova
    • 181. Intreprinderea de utilaj chimic si forja Ramnicu-Valcea – Valcea
    • 182. Intreprinderea mecanica de utilaj chimic Bucuresti – M. Bucuresti
    • 183. Intreprinderea de pompe «Aversa» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 184. Intreprinderea de Ventilatoare Bucuresti – M. Bucuresti
    • 185. Centrala industriala de utilaj petrolier si minier – Ploiesti – activitatea proprie a centralei
    • inclusiv Intreprinderea «1 Mai» – Ploiesti
    • 186. Intreprinderea de utilaj petrolier Targoviste – Dambovita
    • 187. Intreprinderea Mecanica Targoviste – Dambovita
    • 188. Intreprinderea de utilaj minier Petrosani – Hunedoara
    • 189. Intreprinderea mecanica de masini si utilaj minier Baia Mare – Maramures
    • 190. Intreprinderea «Unio» Satu Mare – Satu Mare
    • 191. Intreprinderea mecanica Campina – Prahova
    • 192. Intreprinderea «Neptun» Campina – Prahova
    • 193. Intreprinderea de piese turnate Campina – Prahova
    • 194. Intreprinderea de utilaj minier Filipestii de Padure – Prahova
    • 195. Intreprinderea de Ventilatoare si instalatii de ventilatie Vaslui – Vaslui
    • 196. Centrala industriala de utilaj energetic metalurgic si masini de ridicat – Bucuresti activitatea proprie a centralei
    • inclusiv Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti – M. Bucuresti
    • 197. Intreprinderea mecanica «dr. Petru Groza» – Bihor
    • 198. Intreprinderea de utilaj de ridicat Lugoj – Timis
    • 199. Combinatul industrial pentru constructii de masini Bistrita – Bistrita-Nasaud
    • 200. Intreprinderea de constructii de masini Resita – Caras-Severin
    • 201. Intreprinderea de constructii de masini Caransebes – Caras-Severin
    • 202. Intreprinderea de constructii metalice Bocsa – Caras-Severin
    • 203. Intreprinderea mecanica Toplet – Caras-Severin
    • 204. Intreprinderea de accesorii «Valiug» Resita – Caras-Severin
    • 205. Intreprinderea de cazane mici si arzatoare Cluj-Napoca – Cluj
    • 206. Intreprinderea «Tehnofrig» Cluj-Napoca – Cluj
    • 207. Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina – Olt
    • 208. Intreprinderea «Independenta» Sibiu – Sibiu
    • 209. Intreprinderea mecanica Timisoara – Timis
    • 210. Intreprinderea «Vulcan» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 211. Intreprinderea «Metalica» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 212. Centrala industriala de utilaj tehnologic si material rulant – Bucuresti – activitatea proprie a centralei
    • inclusiv Intreprinderea «23 August» – M. Bucuresti
    • 213. Intreprinderea de vagoane Arad – Arad
    • 214. Intreprinderea «Hidromecanica» Brasov – Brasov
    • 215. Intreprinderea de utilaj greu «Progresul» Braila – Braila
    • 216. Intreprinderea mecanica «Nicolina» Iasi – Iasi
    • 217. Combinatul de utilaj greu Iasi – Iasi
    • 218. Intreprinderea de vagoane Drobeta Turnu Severin – Mehedinti
    • 219. Intreprinderea mecanica Drobeta Turnu Severin – Mehedinti
    • 220. Intreprinderea de vagoane Caracal – Olt
    • 221. Intreprinderea de osii si boghiuri Bals – Olt
    • 222. Intreprinderea «Steaua Rosie» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 223. Intreprinderea «Timpuri Noi» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 224. Centrala industriala de rulmenti si organe de asamblare – activitatea proprie a centralei
    • inclusiv Intreprinderea «Rulmentul» Brasov – Brasov
    • 225. Intreprinderea de rulmenti Barlad – Vaslui
    • 226. Intreprinderea de rulmenti Alexandria – Teleorman
    • 227. Intreprinderea de rulmenti Ploiesti – Prahova
    • 228. Intreprinderea de suruburi Bacau – Bacau
    • 229. Intreprinderea de suruburi Botosani – Botosani
    • 230. Intreprinderea de suruburi Brasov – Brasov
    • 231. Intreprinderea de suruburi Targu-Secuiesc – Covasna
    • 232. Intreprinderea de suruburi Sighetul Marmatiei – Maramures
    • 233. Intreprinderea de suruburi Medias – Sibiu
    • 234. Centrala industriala navala Galati – activitatea proprie a centralei
    • inclusiv Santierul Naval Galati – Galati
    • 235. Santierul Naval Braila – Braila
    • 236. Santierul Naval Constanta – Constanta
    • 237. Intreprinderea de constructii de nave si piese turnate Oltenita – Giurgiu
    • 238. Santierul naval Giurgiu – Giurgiu
    • 239. Santierul Naval Drobeta Turnu Severin – Mehedinti
    • 240. Intreprinderea Mecanica Navala Constanta – Constanta
    • 241. Intreprinderea Mecanica Navala Galati – Galati
    • 242. Santierul Naval Tulcea – Tulcea
    • 243. Intreprinderea Navala de elice, piese turnate din metale neferoase, piese turnate si
    • forjate din otel Galati – Galati
    • 244. Centrala Industriala de Masini-Unelte, Mecanica-Fina si Scule- Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
    • 245. Intreprinderea de accesorii pentru masini unelte Blaj – Alba
    • 246. Intreprinderea de strunguri Arad – Arad
    • 247. Intreprinderea de masini unelte Bacau – Bacau
    • 248. Intreprinderea «Infratirea» Oradea – Bihor
    • 249. Intreprinderea de scule Rasnov – Brasov
    • 250. Intreprinderea de unelte si scule Brasov – Brasov
    • 251. Intreprinderea de utilaj greu Craiova – Dolj
    • 252. Intreprinderea de strunguri Targoviste – Dambovita
    • 253. Intreprinderea mecanica Gheorghieni – Harghita
    • 254. Intreprinderea de masini agregate si masini unelte Iasi – Iasi
    • 255. Intreprinderea mecanica Roman – Neamt
    • 256. Intreprinderea Turnatoria de piese din fonta pentru masini-unelte Ramnicul Sarat – Buzau
    • 257. Intreprinderea de masini unelte pentru presare si forjare Targu Jiu – Gorj
    • 258. Intreprinderea de masini unelte, accesorii si scule Baia-Mare – Maramures
    • 259. Intreprinderea mecanica Sibiu – Sibiu
    • 260. Intreprinderea «Balanta» Sibiu – Sibiu
    • 261. Intreprinderea mecanica Suceava – Suceava
    • 262. Intreprinderea de dispozitive, stante, matrite si scule aschietoare Focsani – Vrancea
    • 263. Intreprinderea de aparate si utilaje pentru cercetari Bucuresti – M. Bucuresti
    • 264. Intreprinderea «Steaua Rosie» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 265. Centrala industriala de motoare si materiale electrotehnice – Bucuresti – activitatea proprie a centralei
    • inclusiv Intreprinderea de cabluri si materiale electrooizolante Bucuresti – M. Bucuresti
    • 266. Intreprinderea de motoare electrice Pitesti – Arges
    • 267. Intreprinderea «Electroprecizia» Sacele – Brasov
    • 268. Intreprinderea de aparataj electric auto si motoare electrice Sf. Gheorghe – Covasna
    • 269 Intreprinderea de frigidere Gaiesti – Dambovita
    • 270. Intreprinderea «Electromures» Timisoara – Timis
    • 271. Intreprinderea de fabricare si montaj ascensoare Bucuresti – M. Bucuresti
    • 272. Intreprinderea «Acumulatorul» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 273. Intreprinderea de Masini Electrice Bucuresti – M. Bucuresti
    • 274. Intreprinderea de cabluri si materiale electroizolante Bucuresti – M. Bucuresti
    • 275. Centrala industriala de electronica si tehnica de calcul – activitatea proprie a centralei inclusiv
    • Intreprinderea de calculatoare electronice Bucuresti – M. Bucuresti
    • 276. Intreprinderea de produse electronice si electrotehnice «Electroarges» Curtea de Arges – Arges
    • 277. Intreprinderea «Romlux» Targoviste – Dambovita
    • 278. Intreprinderea «Steaua Electrica» Fieni – Dambovita
    • 279. Intreprinderea «Tehnoton» Iasi – Iasi
    • 280. Intreprinderea de ferite Urziceni – Ilfov
    • 281. Intreprinderea «Electronica» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 282. Intreprinderea de piese radio si semiconductori Baneasa – M. Bucuresti
    • 283. Intreprinderea de aparate electronice de masura si industriale Bucuresti – M. Bucuresti
    • 284. Intreprinderea de cinescoape Bucuresti – M. Bucuresti
    • 285. Intreprinderea pentru intretinerea si repararea utilajelor de calcul si de electronica profesionala Bucuresti – M. Bucuresti
    • 286. Intreprinderea «Conect» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 287. Intreprinderea de echipamente periferice Bucuresti – M. Bucuresti
    • 288. Intreprinderea de relee Medias – Sibiu
    • 289. Centrala industriala de echipamente telecomunicatii si automatizari – activitatea proprie a centralei
    • inclusiv Intreprinderea «Automatica» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 290. Intreprinderea de aparataj electronic de joasa tensiune «Electrocontact» Botosani – Botosani
    • 291. Intreprinderea de contactoare Buzau – Buzau
    • 292. Intreprinderea de organe de asamblare pentru industria electrotehnica Ramnicu Sarat – Buzau
    • 293. Intreprinderea de izolatorielectrici de joasa tensiune Targu Secuiesc – Covasna
    • 294. Intreprinderea «Sinterom» Cluj-Napoca – Cluj
    • 295. Intreprinderea de panouri si tablouri electrice Alexandria – Teleorman
    • 296. Intreprinderea de aparataj electric de instalatii Titu – Dambovita
    • 297. Intreprinderea de elemente pneumatice si aparate de masura Barlad – Vaslui
    • 298. Intreprinderea de aparate electrice de masurat Timisoara – Timis
    • 299. Intreprinderea de elemente de automatizari Bucuresti – M. Bucuresti
    • 300. Intreprinderea «Electroaparataj» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 301. Intreprinderea «Electromagnetica» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 302. Intreprinderea «Electrotehnica» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 303. Centrala industriala de masini si utilaje pentru industria usoara – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Bucuresti – M. Bucuresti
    • 304. Intreprinderea de utilaje si piese de schimb Botosani – Botosani
    • 305. Intreprinderea «Metalul Rosu» Cluj-Napoca – Cluj
    • 306. Intreprinderea «Unirea» Cluj-Napoca – Cluj
    • 307. Intreprinderea «Electrometal» Cluj-Napoca – Cluj
    • 308. Intreprinderea «Nicovala» Sighisoara – Mures
    • 309. Intreprinderea «Metalotehnica» Targu-Mures – Mures
    • 310. Intreprinderea de masini textile «Imatex» Targu-Mures – Mures
    • 311. Intreprinderea de utilaje pentru industria usoara «Izlaz» Alexandria – Teleorman
    • 312. Intreprinderea de utilaje si piese de schimb «9 Mai» Lugoj – Timis
    • 313. Intreprinderea de accesorii metalice pentru industria textila «Amit» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 314. Intreprinderea «Precizia» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 315. Intrreprinderea de semiconductori Bucuresti – M. Bucuresti
    • 316. Intreprinderea Mecanica Bailesti – Dolj
    • 317. Intreprinderea Ceahlaul Targu-Neamt – Neamt
    • 318. Intreprinderea mecanica utilaje agricole Medgidia – Constanta
    • 319. Centrala industriala de rafinarii si petrochimie – activitatea proprie a centralei inclusiv
    • Combinatul Petrochimic Brazi – Prahova
    • 320. Combinatul petrochimic Pitesti – Arges
    • 321. Combinatul Petrochimic Borzesti – Bacau
    • 322. Intreprinderea Rafinaria Darmanesti – Bacau
    • 323. Intreprinderea Rafinaria Crisana – Bihor
    • 324. Intreprinderea Rafinaria Brasov – Brasov
    • 325. Combinatul petrochimic Midia-Navodari – Constanta
    • 326. Combinatul petrochimic Teleajen – Prahova
    • 327. Intreprinderea Rafinaria Ploiesti – Prahova
    • 328. Intreprinderea Rafinaria «Vega» Ploiesti – Prahova
    • 329. Intreprinderea Rafinaria Campina – Prahova
    • 330. Intreprinderea chimica «Carbosin» Copsa Mica – Sibiu
    • 331. Combinatul petrochimic «Solventul» Timisoara – Timis
    • 332. Centrala industriala de ingrasaminte chimice Craiova – activitatea proprie a centralei,
    • inclusiv Combinatul Chimic Craiova – Dolj
    • 333. Combinatul de ingrasaminte chimice Arad – Arad
    • 334. Combinatul de ingrasaminte chimice Bacau – Bacau
    • 335. Combinatul chimic Fagaras – Brasov
    • 336. Combinatul chimic Victoria – Brasov
    • 337. Combinatul de ingrasaminte chimice Navodari – Constanta
    • 338. Combinatul de ingrasaminte chimice Slobozia – Ialomita
    • 339. Combinatul de ingrasaminte chimice Targu-Mures – Mures
    • 340. Combinatul de ingrasaminte chimice Piatra-Neamt – Neamt
    • 341. Combinatul de ingrasaminte chimice Valea Calugareasca – Prahova
    • 342. Combinatul de ingrasaminte chimice Turnu Magurele – Teleorman
    • 343. Centrala industriala de medicamente, cosmetice, coloranti si lacuri – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica, direct subordonate Bucuresti – M. Bucuresti
    • 344. Intreprinderea chimica «Sinteza» Oradea – Bihor
    • 345. Intreprinderea de coloranti «Colorom» Codlea – Brasov
    • 346. Intreprinderea de produse cosmetice «Nivea» Brasov – Brasov
    • 347. Intreprinderea de medicamente «Terapia» Cluj-Napoca – Cluj
    • 348. Intreprinderea chimica Craiova – Dolj
    • 349. Intreprinderea de antibiotice Iasi – Iasi
    • 350. Intreprinderea de detergenti «Dero» Ploiesti – Prahova
    • 351. Intreprinderea «Progresul» Ploiesti – Prahova
    • 352. Intreprinderea de lacuri si vopsele «Azur» Timisoara – Timis
    • 353. Intreprinderea chimica Marasesti – Vrancea
    • 354. Intreprinderea de lacuri si vopsele «Policolor» M. Bucuresti
    • 355. Intreprinderea de medicamente si coloranti «Sintofarm» M. Bucuresti
    • 356. Intreprinderea de medicamente «Biofarm» M. Bucuresti
    • 357. Intreprinderea de produse cosmetice «Nmiraj» M. Bucuresti
    • 358. Intreprinderea de sapun «Stela» M. Bucuresti
    • 359. Intreprinderea chimica «Victoria» M. Bucuresti
    • 360. Centrala industriala de fire si fibre sintetice – activitatea proprie a centralei
    • inclusiv Combinatul de fibre sintetice Savinesti – Neamt
    • 361. Combinatul de fibre artificiale «Vascoza» Lupeni – Hunedoara
    • 362. Combinatul de fibre sintetice Iasi – Iasi
    • 363. Intreprinderea de fibre artificiale «Viscofil» – M. Bucuresti
    • 364. Centrala industriala de produse anorganice – activitatea proprie a centralei,
    • inclusiv combinatul chimic Ramnicul-Valcea – Valcea
    • 365. Combinatul de produse sodice Ocna-Mures – Alba
    • 366. Intreprinderea chimica Turda – Cluj
    • 367. Combinatul chimic Tarnaveni – Mures
    • 368. Combinatul de produse sodice Govora – Valcea
    • 369. Centrala industriala de prelucrare cauciuc si mase plastice- activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Popesti Leordeni – M. Bucuresti
    • 370. Combinatul de articole tehnice din cauciuc Pitesti – Arges
    • 371. Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc Brasov – Brasov
    • 372. Intreprinderea de prelucrare mase plastice Buzau – Buzau
    • 373. Intreprinderea «Napochim» Cluj-Napoca – Cluj
    • 374. Intreprinderea «Energia» Constanta – Constanta
    • 375. Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc si cauciuc regenerat Targu-Jiu – Gorj
    • 376. Intreprinderea chimica Orastie – Hunedoara
    • 377. Intreprinderea de prelucrare mase plastice Iasi – Iasi
    • 378. Intreprinderea «Prodcomplex» Targu Mures – Mures
    • 379. Intreprinderea de anvelope «Victoria» Floresti – Prahova
    • 380. Intreprinderea de prelucrare mase plastice Dragasani – Valcea
    • 381. Intreprinderea de prelucrare mase plastice Focsani – Vrancea
    • 382. Intreprinderea de prelucrare mase plastice Bucuresti – M. Bucuresti
    • 383. Combinatul de articole din cauciuc Jilava – M. Bucuresti
    • 384. Centrala de utilaje si piese de schimb pentru industria chimica – Bucuresti activitatea proprie a centralei si
    • a unuitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
    • 385. Intreprinderea de utilaj chimic Borzesti – Bacau
    • 386. Intreprinderea de utilaj chimic Fagaras – Brasov
    • 387. Intreprinderea de utilaj chimic Gaesti – Dambovita
    • 388. Intreprinderea de matrite si piese din fonta Odorheiul Secuiesc – Harghita
    • 389. Intreprinderea de utilaje si prelucrari cauciuc Baicoi – Prahova
    • 390. Intreprinderea de piese schimb si utilaje pentru industria chimica Satu Mare – Satu Mare
    • 391. Intreprinderea de aparate de masura si control Otopeni – M.Bucuresti
    • 392. Institutul central de cercetari chimice Bucuresti – M.Bucuresti
    • 393. Intreprinderea chimica Rasnov – Brasov
    • 394. Intreprinderea chimica Dudesti – M. Bucuresti
    • 395. Centrala de prelucrare a lemnului Bucuresti – M. Bucuresti
    • 396. Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj – Alba
    • 397. Combinatul de prelucrare a lemnului Sebes – Alba
    • 398. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cimpeni – Alba
    • 399. Combinatul de prelucrare a lemnului Arad – Arad
    • 400. Combinatul de prelucrare a lemnului Pitesti – Arges
    • 401. Combinatul de prelucrare a lemnului Bacau – Bacau
    • 402. Combinatul de prelucrare a lemnului Comanesti – Bacau
    • 403. Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea – Bihor
    • 404. Combinatul de prelucrare a lemnului Bistrita – Bistrita-Nasaud
    • 405. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Botosani – Botosani
    • 406. Combinatul de prelucrare a lemnului Brasov – Brasov
    • 407. Combinatul de prelucrare a lemnului Braila – Braila
    • 408. Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebes – Caras-Severin
    • 409. Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla – Cluj
    • 410. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj-Napoca – Cluj
    • 411. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Dej – Cluj
    • 412. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Constanta – Constanta
    • 413. Combinatul de prelucrare a lemnului Sfantu Gheorghe – Covasna
    • 414. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa – Dambovita
    • 415. Intreprinderea «Metal- lemn» Craiova – Dolj
    • 416. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Galati – Galati
    • 417. Combinatul de prelucrare a lemnului Targu-Jiu – Gorj
    • 418. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni – Harghita
    • 419. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc – Harghita
    • 420. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Deva – Hunedoara
    • 421. Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmatiei – Maramures
    • 422. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Iasi – Iasi
    • 423. Combinatul de prelucrare a lemnului Turnu-Severin – Mehedinti
    • 424. Intreprinderea «Ilefor» Targu-Mures – Mures
    • 425. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin – Mures
    • 426. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Targu-Mures – Mures
    • 427. Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra-Neamt – Neamt
    • 428. Intreprinderea de mobila tapisata si produse de tapiserie «Relaxa Mizil» – Prahova
    • 429. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Ploiesti – Prahova
    • 430. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare – Satu Mare
    • 431. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Zalau – Salaj
    • 432. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu – Sibiu
    • 433. Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava – Suceava
    • 434. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Radauti – Suceava
    • 435. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Timisoara – Timis
    • 436. Intreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui – Vaslui
    • 437. Combinatul de prelucrare a lemnului Ramnicu-Valcea – Valcea
    • 438. Combinatul de prelucrare a lemnului Focsani – Vrancea
    • 439. Intreprinderea «Arta Mobilei» – M. Bucuresti
    • 440. Intreprinderea «Produse lemn mobila» – M. Bucuresti
    • 441. Intreprinderea de casete de radio si televizoare – M. Bucuresti
    • 442. Centrala de exploatare a lemnului Bucuresti – activitatea proprie a centralei
    • inclusiv Intreprinderea forestiera de exploatare si transport Bucuresti – M. Bucuresti
    • 443. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sebes – Alba
    • 444. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Arad – Arad
    • 445. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Pitesti – Arges
    • 446. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bacau – Bacau
    • 447. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Oradea – Bihor
    • 448. Intreprinderea de impletituri Oradea – Bihor
    • 449. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bistrita – Bistrita-Nasaud
    • 450. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Brasov – Brasov
    • 451. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Nehoiu Buzau
    • 452. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Caransebes – Caras-Severin
    • 453. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Cluj-Napoca – Cluj
    • 454. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Constanta – Constanta
    • 455. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Secuiesc – Covasna
    • 456. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Jiu – Gorj
    • 457. Combinatul de exploatare si prelucrare a lemnului Toplita – Harghita
    • 458. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Miercurea Ciuc – Harghita
    • 459. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Deva – Hunedoara
    • 460. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Iasi – Iasi
    • 461. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Baia Mare – Maramures
    • 462. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Orsova – Mehedinti
    • 463. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Reghin – Mures
    • 464. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Piatra Neamt – Neamt
    • 465. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ploisti – Prahova
    • 466. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Satu Mare – Satu Mare
    • 467. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sibiu – Sibiu
    • 468. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Suceava – Suceava
    • 469. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Timisoara – Timis
    • 470. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ramnicu Valcea – Valcea
    • 471. Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Focsani – Vrancea
    • 472. Centrala industriala de celuloza si hartie Braila – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridicadirect subordonate Braila
    • 473. Intreprinderea de celuloza si hartie «Letea» Bacau – Bacau
    • 474. Intreprinderea de hartie Petresti – Alba
    • 475. Intreprinderea de hartie «Bistrita» Prundul Bargaului – Bistrita-Nasaud
    • 476. Intreprinderea de celuloza si hartie Zarnesti – Brasov
    • 477. Intreprinderea de hartie cretata si carton ondulat Ghimbav – Brasov
    • 478. Intreprinderea de celuloza si hartie Dej – Cluj
    • 479. Intreprinderea de cartoane si confectii «Mucart» Cluj-Napoca – Cluj
    • 480. Intreprinderea de celuloza si hartie «Palas» Constanta – Constanta
    • 481. Intreprinderea de celuloza si hartie Calarasi – Ialomita
    • 482. Intreprinderea de celuloza si hartie Drobeta Turnu Severin – Mehedinti
    • 483. Intreprinderea de celuloza si hartie «Reconstructia» Piatra Neamt – Neamt
    • 484. Intreprinderea de hartie si cartoane «Comuna din Paris» Piatra Neamt – Neamt
    • 485. Intreprinderea de hartie Busteni – Prahova
    • 486. Intreprinderea de cartoane si confectii «Prahova» Scaieni – Prahova
    • 487. Combinatul de celuloza si hartie Suceava – Suceava
    • 488. Centrala cimentului – Bucuresti activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
    • 489. Combinatul pentru lianti Campulung – Arges
    • 490. Combinatul pentru lianti si azbociment Alesd – Bihor
    • 491. Combinatul pentru lianti Hoghiz – Brasov
    • 492. Combinatul pentru lianti Brasov – Brasov
    • 493. Combinatul pentru lianti si materiale refractare Turda – Cluj
    • 494. Combinatul pentru lianti si azbociment Medgidia – Constanta
    • 495. Combinatul pentru lianti si azbociment Fieni – Dambovita
    • 496. Combinatul pentru lianti si azbociment Targu Jiu – Gorj
    • 497. Intreprinderea pentru lianti Deva – Hunedoara
    • 498. Combinatul pentru lianti si azbociment Bicaz – Neamt
    • 499. Centrala materialelor de constructii Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
    • 500. Intreprinderea de materiale de constructii Oradea – Bihor
    • 501. Intreprinderea de materiale de constructii Brasov – Brasov
    • 502. Intreprinderea de materiale de constructii Buzau – Buzau
    • 503. Intreprinderea de produse din ceramica fina pentru constructii Cluj-Napoca – Cluj
    • 504. Intreprinderea de materiale de constructii Turda – Cluj
    • 505. Intreprinderea de prefabricate din beton si materiale de constructii Constanta – Constanta
    • 506. Intreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanta – Constanta
    • 507. Intreprinderea de materiale de constructii Doicesti – Dambovita
    • 508. Intreprinderea de prefabricate din beton Craiova – Dolj
    • 509. Intreprinderea de prefabricate din beton Galati – Galati
    • 510. Intreprinderea de materiale de constructii Deva – Hunedoara
    • 511. Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii Simeria – Hunedoara
    • 512. Intreprinderea de materiale de constructii Calarasi – Ialomita
    • 513. Intreprinderea de materiale de constructii Iasi – Iasi
    • 514. Intreprinderea de produse ceramice Sighisoara – Mures
    • 515. Intreprinderea de materiale de constructii Roman – Neamt
    • 516. Intreprinderea de materiale de constructii «1 Mai» Bucov – Prahova
    • 517. Intreprinderea de materiale izolatoare «Matizol» Berceni – Prahova
    • 518. Intreprinderea de materiale de constructii Satu Mare – Satu Mare
    • 519. Intreprinderea de produse ceramice Zalau – Salaj
    • 520. Intreprinderea de produse ceramice «Record» Sibiu – Sibiu
    • 521. Intreprinderea de prefabricate din beton Timisoara – Timis
    • 522. Intreprinderea de produse ceramice Jimbolia – Timis
    • 523. Intreprinderea de produse ceramice Lugoj – Timis
    • 524. Intreprinderea «Extraceream» Timisoara – Timis
    • 525. Intreprinderea de materiale izolatoare Vaslui – Vaslui
    • 526. Intreprinderea de materiale de constructii Odobesti – Vrancea
    • 527. Intreprinderea de materiale de constructii «Cesarom» – M. Bucuresti
    • 528. Intreprinderea de materiale izolatoare Bucuresti – M. Bucuresti
    • 529. Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si
    • a pietrei de constructii «7 Noiembrie» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 530. Intreprindere de constructii prefabricate, agregate si betoane «Granitul» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 531. Centrala pentru utilaje si piese de schimb Bucuresti – activitatea proprie a centralei
    • si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
    • 532. Intreprinderea de utilaje Alba Iulia – Alba
    • 533. Intreprinderea de articole metalice pentru mobila si binale Arad – Arad
    • 534. Intreprinderea de suruburi «Anghel Saligni» Cernavoda – Constanta
    • 535. Intreprinderea de tamplarie metalica si produse pentru constructii din materiale plastice Buzau – Buzau
    • 536. Intreprinderea de utilaje si piese schimb Filiasi – Dolj
    • 537. Intreprinderea de utilaje si piese schimb Gheorghieni – Harghita
    • 538. Intreprinderea de utilaje si piese schimb si reparatii Iasi – Iasi
    • 539. Intreprinderea de utilaje si piese schimb Reghin – Mures
    • 540. Intreprinderea de produse tehnico-sanitare «Feroemail» Prahova
    • 541. Intreprinderea de utilaje si piese schimb Sibiu – Sibiu
    • 542. Intreprinderea de utilaje si piese schimb Suceava – Suceava
    • 543. Intreprinderea de utilaje si piese schimb Bucuresti – M. Bucuresti
    • 544. Centrala de exploatare industriala a agregatelor minerale pentru constructii Targoviste -activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Dambovita
    • 545. Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Alba Iulia – Alba
    • 546. Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Ghioroc – Arad
    • 547. Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Brasov – Brasov
    • 548. Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Turda – Cluj
    • 549. Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Roman – Neamt
    • 550. Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Slatina – Olt
    • 551. Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Odoreu – Satu Mare
    • 552. Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Tulcea – Tulcea
    • 553. Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Dragasani – Valcea
    • 554. Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Doaga – Vrancea
    • 555. Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Bragadiru – M. Bucuresti
    • 556. Centrala de mecanizare pentru constructii industriale Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
    • 557. Intreprinderea de reparatii Braila – Braila
    • 558. Intreprinderea de reparatii Ploiesti – Prahova
    • 559. Intreprinderea de aparataje si accesorii Alexandria – Teleorman
    • 560. Intrerprinderea «6 Martie» Timisoara – Timis
    • 561. Intreprinderea de constructii metalice si aparataje – M. Bucuresti
    • 562. Intreprinderea de constructii metalice si prefabricate Bucuresti – M. Bucuresti
    • 563. Centrala mecanica de material rulant – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
    • 564. Intreprinderea mecanica de material rulant Brasov – Brasov
    • 565. Intreprinderea mecanica de material rulant «16 Februarie» Cluj-Napoca – Cluj
    • 566. Intreprinderea mecanica de material rulant Craiova – Dolj
    • 567. Intreprinderea mecanica de material rulant Simeria – Hunedoara
    • 568. Intreprinderea mecanica de material rulant Pascani Iasi – Iasi
    • 569. Intreprinderea mecanica de material rulant Rosiorii de Vede – Teleorman
    • 570. Centrala industriala de reparatii auto – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
    • 571. Intreprinderea de reparatii auto Cluj-Napoca – Cluj
    • 572. Intreprinderea de reparatii auto Craiova – Dolj
    • 573. Intreprinderea de reparatii auto Tecuci – Galati
    • 574. Intreprinderea mecanica de reparatii auto si utilaje pentru transporturi Baia Mare – Maramures
    • 575. Intreprinderea de reparatii auto Targu Mures – Mures
    • 576. Intreprinderea de reparatii auto Campina – Prahova
    • 577. Intreprinderea de reparatii auto Suceava – Suceava
    • 578. Intreprinderea de reparatii auto Timisoara – Timis
    • 579. Intreprinderea de prefabricate din beton Aiud – Alba
    • 580. Intreprinderea de poduri metalice si prefabricate din beton Pitesti – Arges
    • 581. Intreprinderea de cariere si balastiere Brasov – Brasov
    • 582. Intreprinderea de aparate de cale Buzau – Buzau
    • 583. Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Harghita – Harghita
    • 584. Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Deva – Hunedoara
    • 585. Intreprinderea de poduri din beton Giurgiu – Giurgiu
    • 586. Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Baia Sprie – Maramures
    • 587. Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Otopeni – M. Bucuresti
    • 588. Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Bucuresti-Chitila – M. Bucuresti
    • 589. Santierul Naval Orsova – Mehedinti
    • 590. Intreprinderea de constructii si reparatii echipament de telecomunicatii M. Bucuresti
    • 591 Centrala industriei bumbacului – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
    • 592. Intreprinderea textila «UTA» Arad – Arad
    • 593. Intreprinderea «Textila Pitesti» – Arges
    • 594. Intreprinderea textila «Crisana» Oradea – Bihor
    • 595. Intreprinderea «Textila Nasaud» – Bistrita-Nasaud
    • 596. Intreprinderea textila «Moldova» Botosani – Botosani
    • 597. Intreprinderea «Tesatoria Codlea» – Brasov
    • 598. Intreprinderea «Textila» Buzau – Buzau
    • 599. Intreprinderea «Textila Bucegi» Pucioasa – Dambovita
    • 600. Intreprinderea textila «Oltul» Sf. Gheorghe – Covasna
    • 601. Intreprinderea «Textila» Calafat – Dolj
    • 602. Intreprinderea «Textila Galati» – Galati
    • 603. Intreprinderea de ata si filature «Odorhei» – Harghita
    • 604. Intreprinderea «Filatura de bumbac Slobozia» – Ialomita
    • 605. Intreprinderea «Tesatura» Iasi – Iasi
    • 606. Intreprinderea «Textila Dunareana» Giurgiu – Giurgiu
    • 607. Intreprinderea «Filatura de bumbac Oltenita» – Giurgiu
    • 608. Intreprinderea de vata Buftea – Ilfov
    • 609. Intreprinderea «Filatura de bumbac Baia Mare» – Maramures
    • 610. Intreprinderea textila «Cazanele» Orsova – Mehedinti
    • 611. Intreprinderea «Tesatoria de bumbac» Sighisoara – Mures
    • 612. Intreprinderea «Textila Slatina» – Olt
    • 613. Intreprinderea textila «Ardeleana» Satu Mare – Satu Mare
    • 614. Intreprinderea «Filatura de bumbac Carei» – Olt
    • 615. Intreprinderea textila «Tarnava Medias» – Sibiu
    • 616. Intreprinderea textila «Firul Rosu» Talmaciu – Sibiu
    • 617. Intreprinderea textila «11 Iunie» Cisnadie – Sibiu
    • 618. Intreprinderea «Filatura de bumbac» Campulung Moldovenesc – Suceava
    • 619. Intreprinderea «Filatura de bumbac» Gura Humorului – Suceava
    • 620. Intreprinderea «Textila Teleorman» Rosiorii de Vede – Teleorman
    • 621. Intreprinderea «Textila Timisoara» – Timis
    • 622. Intreprinderea «Textila Lugoj» – Timis
    • 623. Intreprinderea textila «Bumbacul» Timisoara – Timis
    • 624. Intreprinderea «Ambalajul metalic» Timisoara – Timis
    • 625. Intreprinderea «Textila Vaslui» – Vaslui
    • 626. Intreprinderea textila «Dacia» – M. Bucuresti
    • 627. Intreprinderea «Industria bumbacului» – M. Bucuresti
    • 628. Intreprinderea textila «Aurora» – M. Bucuresti
    • 629. Intreprinderea textila «Suveica» – M. Bucuresti
    • 630. Intreprinderea textila «7 Noiembrie» – M. Bucuresti
    • 631. Intreprinderea «Bumbacaria romaneasca Jilava» – M. Bucuresti
    • 632. Centrala industriei matasii, inului si canepii – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
    • 633. Intreprinderea textila «Drum Nou» Oradea – Bihor
    • 634. Intreprinderea textila «Republica» Darste – Brasov
    • 635. Intreprinderea de matase «Romania muncitoare» Cluj-Napoca – Cluj
    • 636. Intreprinderea textila «Dobrogeana» Constanta – Constanta
    • 637. Intreprinderea textila «Trainica» Pucioasa – Dambovita
    • 638. Intreprinderea textila «Navodul» Galati – Galati
    • 639. Intreprinderea de stofe de mobila si tesaturi tehnice Gheorghieni – Harghita
    • 640. Intreprinderea «Filatura de in si canepa» Gheorghieni – Harghita
    • 641. Intreprinderea «Tesatoria de matase» Deva – Hunedoara
    • 642. Intreprinderea de matase «Victoria» Iasi – Iasi
    • 643. Intreprinderea integrata de tesaturi subtiri tip in Pascani – Iasi
    • 644. Intreprinderea de in si canepa «Textila» Iasi – Iasi
    • 645. Intreprinderea Filatura si finisajul Balotesti – Ilfov
    • 646. Intreprinderea textila «Intex» Paulesti – Prahova
    • 647. Intreprinderea «Tesatoria de matase» Sighisoara – Mures
    • 648. Intreprinderea de in si canepa Negresti – Satu Mare
    • 649. Intreprinderea textila «Solidaritatea» Satu Mare – Satu Mare
    • 650. Intreprinderea textila «Matasea Rosie» Cisnadie – Sibiu
    • 651. Intreprinderea «Filatura de in si canepa» Falticeni – Suceava
    • 652. Intreprinderea textila «Garofita» Timisoara – Timis
    • 653. Intreprinderea textile «Filatura de matase naturala» Lugoj – Timis
    • 654. Intreprinderea textila «Arta textile» Timisoara – Timis
    • 655. Intreprinderea «Filatura si tesatoria» Sanicolau Mare – Timis
    • 656. Intreprinderea textila «13 Decembrie» Timisoara – Timis
    • 657. Intreprinderea de panglici Zimnicea – Teleorman
    • 658. Intreprinderea de matase «Select» – M. Bucuresti
    • 659. Intreprinderea de matase «Flamura Rosie» – M. Bucuresti
    • 660. Intreprinderea de matase «Borangicul» – M. Bucuresti
    • 661. Intreprinderea de matase «Matasea populara» – M. Bucuresti
    • 662. Intreprinderea de matase «Tesatoriile Reunite» – M. Bucuresti
    • 663. Intreprinderea de stofe de mobila – M. Bucuresti
    • 664. Intreprinderea textila «Unirea» – M. Bucuresti
    • 665. Intreprinderea textila «Industria Iutei» – M. Bucuresti
    • 666. Intreprinderea de in, canepa «Prodin» – M. Bucuresti
    • 667. Centrala linii – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a uitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
    • 668. Intreprinderea de stofe «Argeseana» – Arges
    • 669. Intreprinderea Filatura de lina «Musceleana» Cetateni – Arges
    • 670. Intreprinderea de postav Buhusi – Bacau
    • 671. Intreprinderea de postav «Proletarul» Bacau – Bacau
    • 672. Intreprinderea «Netex» Bistrita – Bistrita-Nasaud
    • 673. Intreprinderea de stofe «Carpatex» Brasov – Brasov
    • 674. Intreprinderea de postav «Prejmer» – Brasov
    • 675. Intreprinderea textila «Octombrie Rosu» Ghimbav – Brasov
    • 676. Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Buzau – Buzau
    • 677. Intreprinderea integrata de lina Constanta – Constanta
    • 678. Intreprinderea textila «Independenta» Craiova – Dolj
    • 679. Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Miercurea Ciuc – Harghita
    • 680. Intreprinderea de volvatir Tg. Neamt – Neamt
    • 681. Intreprinderea de stofe Sighisoara – Mures
    • 682. Intreprinderea de stofe «Dorobantul» Ploiesti – Prahova
    • 683. Intreprinderea de stofe Filatura de lina pieptanata Mizil – Prahova
    • 684. Intreprinderea «Textila» Cisnadie – Sibiu
    • 685. Intreprinderea «Libertatea» Sibiu – Sibiu
    • 686. Intreprinderea textila «Dumbrava» Sibiu – Sibiu
    • 687. Intreprinderea Industria linii Timisoara – Timis
    • 688. Intreprinderea de palarii «Paltim» Timisoara – Timis
    • 689. Intreprinderea de palarii «Lux» Periam – Timis
    • 690. Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Focsani – Vrancea
    • 691. Intreprinderea de postav Azuga – Prahova
    • 692. Intreprinderea «Textila» Grivita – M. Bucuresti
    • 693. Intreprinderea romana de pisla – M. Bucuresti
    • 694. Intreprinderea Filatura de lina piptanata – M. Bucuresti
    • 695. Intreprinderea «Munca Textila» – M. Bucuresti
    • 696. Centrala industriei tricotajelor – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – M. Bucuresti
    • 697. Intreprinderea de ciorapi Sebes – Alba
    • 698. Intreprinderea de tricotaje «Tricoul rosu» Arad – Arad
    • 699. Intreprinderea de tricotaje «Miorita» Oradea – Bihor
    • 700. Intreprinderea de tricotaje Brasov – Brasov
    • 701. Intreprinderea de tricotaje Buzau – Buzau
    • 702. Intreprinderea de tricotaje «Somesul» Cluj-Napoca – Cluj
    • 703. Intreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc – Harghita
    • 704. Intreprinderea de tricotaje Toplita – Harghita
    • 705. Intreprinderea de tricotaje Hunedoara – Hunedoara
    • 706. Intreprinderea de tricotaje si perdele Pascani – Iasi
    • 707. Intreprinderea de tricotaje «Moldova» Iasi – Iasi
    • 708. Intreprinderea de tricotaje «Unitatea» Sighet – Maramures
    • 709. Intreprinderea de tricotaje «8 Martie» Piatra Neamt – Neamt
    • 710. Intreprinderea de tricotaje «Smirodava» Roman – Neamt
    • 711. Intreprinderea de tricotaje Caracal – Olt
    • 712. Intreprinderea de tricotaje Campina – Prahova
    • 713. Intreprinderea de tricotaje «Tricotex» Satu Mare – Satu Mare
    • 714. Intreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei – Salaj
    • 715. Intreprinderea de tricotaje «Drapelul rosu» Sibiu – Sibiu
    • 716. Intreprinderea de ciorapi «7 Noiembrie» Sibiu – Sibiu
    • 717. Intreprinderea de manusi si ciorapi Agnita – Sibiu
    • 718. Intreprinderea de tricotaje «Zimbrul» Suceava – Suceava
    • 719. Intreprinderea de tricotaje «Bucovina» Radauti – Suceava
    • 720. Intreprinderea de tricotaje «1 Iunie» Timisoara – Timis
    • 721. Intreprinderea de ciorapi Timisoara – Timis
    • 722. Intreprinderea de tricotaje Husi – Vaslui
    • 723. Intreprinderea de tricotaje Focsani – Vrancea
    • 724. Intreprinderea de tricotaje «Crinul» – M. Bucuresti
    • 725. Intreprinderea «Tricotajul rosu» – M. Bucuresti
    • 726. Intreprinderea de tricotaje «Tanara Garda» – M. Bucuresti
    • 727. Intreprinderea de tricotaje «Tricodava» – M. Bucuresti
    • 728. Intreprinderea de ciorapi «Apolo» – M. Bucuresti
    • 729. Intreprinderea de ace de tricotat – M. Bucuresti
    • 730. Centrala industriei confectiilor – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – M. Bucuresti
    • 731. Intreprinderea de confectii Arad – Arad
    • 732. Intreprinderea de confectii Curtea de Arges – Arges
    • 733. Intreprinderea de confectii Bacau – Bacau
    • 734. Intreprinderea de confectii Marghita – Bihor
    • 735. Intreprinderea de confectii Oradea – Bihor
    • 736. Intreprinderea de confectii Dorohoi – Botosani
    • 737. Intreprinderea de confectii Botosani – Botosani
    • 738. Intreprinderea de confectii Braila – Braila
    • 739. Intreprinderea de confectii Ramnicu Sarat – Buzau
    • 740. Intreprinderea de confectii Resita – Caras-Severin
    • 741. Intreprinderea de confectii «Flacara» Cluj-Napoca – Cluj
    • 742. Intreprinderea de confectii «Peninsula» comuna Lumina – Constanta
    • 743. Intreprinderea de confectii Targu Secuiesc – Covasna
    • 744. Intreprinderea de confectii Craiova – Dolj
    • 745. Intreprinderea de confectii Targu Jiu – Gorj
    • 746. Intreprinderea de confectii Odorhei – Harghita
    • 747. Intreprinderea de confectii Miercurea Ciuc – Harghita
    • 748. Intreprinderea de confectii Calarasi – Ialomita
    • 749. Intreprinderea de stofe tricotate si confectii Iasi – Iasi
    • 750. Intreprinderea de confectii Baia mare – Maramures
    • 751. Intreprinderea de confectii «Portile de Fier» Drobeta Turnu Severin – Mehedinti
    • 752. Intreprinderea de confectii «Tarnava» Sighisoara – Mures
    • 753. Intreprinderea de confectii «Muresul» Targu Mures – Mures
    • 754. Intreprinderea de confectii «Mondiala» Satu Mare – Satu Mare
    • 755. Intreprinderea de confectii «Steaua rosie» Sibiu – Sibiu
    • 756. Intreprinderea de confectii «Bega» Timisoara – Timis
    • 757. Intreprinderea de confectii Vaslui – Vaslui
    • 758. Intreprinderea de confectii Barlad – Vaslui
    • 759. Intreprinderea de confectii Focsani – Vrancea
    • 760. Centrala industriei pielariei, cauciucului si incaltamintei – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – M. Bucuresti
    • 761. Intreprinderea de incaltaminte «Ardeleana» Alba Iulia – Alba
    • 762. Intreprinderea de piele si marochinarie «Caprioara» Sebes – Alba
    • 763. Intreprinderea de incaltaminte si calapoade «Libertatea» Arad – Arad
    • 764. Intreprinderea de incaltaminte Pitesti – Arges
    • 765. Intreprinderea de piele si incaltaminte «Partizanul» Bacau – Bacau
    • 766. Intreprinderea de incaltaminte «Solidaritatea» Oradea – Bihor
    • 767. Intreprinderea de incaltaminte «Crisul» Oradea – Bihor
    • 768. Intreprinderea de incaltaminte «Bihoreana» Marghita – Bihor
    • 769. Intreprinderea de incaltaminte «Arta» Oradea – Bihor
    • 770. Intreprinderea de blanarie «1 Mai» Oradea – Bihor
    • 771. Intreprinderea de piele si incaltaminte «Timpuri Noi» Brasov – Brasov
    • 772. Intreprinderea de incaltaminte «Clujana» Cluj-Napoca – Cluj
    • 773. Intreprinderea «Tabacaria Bucovat» – Dolj
    • 774. Intreprinderea de blanarie «Vidra» Orastie – Hunedoara
    • 775. Intreprinderea pentru materiale sportive Reghin – Mures
    • 776. Intreprinderea de piele si manusi Targu Mures – Mures
    • 777. Intreprinderea «Tabacaria Minerala Corabia» – Olt
    • 778. Intreprinderea de piele «Poporul» Ploiesti – Prahova
    • 779. Intreprinderea de piele «Drum Nou» Satu Mare – Satu Mare
    • 780. Intreprinderea de piele si incaltaminte «8 Mai» Medias – Sibiu
    • 781. Intreprinderea de piele, incaltaminte si marochinarie «13 Decembrie» Sibiu – Sibiu
    • 782. Intreprinderea de piele si incaltaminte Agnita – Sibiu
    • 783. Intreprinderea de piele si incaltaminte «Staruinta» Suceava – Suceava
    • 784. Intreprinderea de incaltaminte «Banatul» Timisoara – Timis
    • 785. Intreprinderea de incaltaminte «Modern» Timisoara – Timis
    • 786. Intreprinderea romana de piele Timisoara – Timis
    • 787. Intreprinderea de incaltaminte Jimbolia – Timis
    • 788. Intreprinderea de calapoade Lugoj – Timis
    • 789. Intreprinderea de piele si manusi Timisoara – Timis
    • 790. Intreprinderea de nasturi Jimbolia – Timis
    • 791. Intreprinderea de mase plastice «Dermatina» Timisoara – Timis
    • 792. Intreprinderea de mase plastice si incaltaminte «Victoria» – Timis
    • 793. Intreprinderea de spume poliuretanice Timisoara – Timis
    • 794. Intreprinderea «Pretim» Timisoara – Timis
    • 795. Intreprinderea de incaltaminte Husi – Vaslui
    • 796. Intreprinderea de piele si incaltaminte Ramnicu-Valcea – Valcea
    • 797. Intreprinderea de talpa si incaltaminte din cauciuc Dragasani – Valcea
    • 798. Intreprinderea de piele si incaltaminte «Pionierul» – M. Bucuresti
    • 799. Intreprinderea de piele si incaltaminte «Flacara Rosie» – M. Bucuresti
    • 800. Intreprinderea de piele si incaltaminte «Carmen» – M. Bucuresti
    • 801. Intreprinderea de piele si incaltaminte «Republica» – M. Bucuresti
    • 802. Intreprinderea de piele si incaltaminte «Tehnica Noua» – M. Bucuresti
    • 803. Intreprinderea de incaltaminte cauciuc U.C.R M. Bucuresti
    • 804. Intreprinderea de piele sintetica – M. Bucuresti
    • 805. Intreprinderea de bunuri de consumdin cauciuc Jilava – M. Bucuresti
    • 806. Intreprinderea de nasturi si mase plastice – M. Bucuresti
    • 807. Intreprinderea de incaltaminte «Progresul» – M. Bucuresti
    • 808. Intreprinderea «Tabacaria minerala» Jilava – M. Bucuresti
    • 809. Intreprinderea «Prefin» – M. Bucuresti
    • 810. Intreprinderea «Antilopa» – M. Bucuresti
    • 811 Centrala industriei sticlei si ceramicii fine – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – M. Bucuresti
    • 812. Intreprinderea de portelan de menaj Alba Iulia – Alba
    • 813. Intreprinderea de portelan de menaj Curtea de Arges – Arges
    • 814. Intreprinderea de sticlarie «Padurea Neagra» Alesd – Bihor
    • 815. Intreprinderea de sticlarie de menaj Bistrita – Bistrita-Nasaud
    • 816. Intreprinderea de sticlarie si portelan Dorohoi – Botosani
    • 817. Intreprinderea de exploatare miniera Miorcani – Botosani
    • 818. Intreprinderea de sticlarie de menaj Berca – Buzau
    • 819. Intreprinderea de geamuri Buzau – Buzau
    • 820. Intreprinderea de sticlarie Turda – Cluj
    • 821. Intreprinderea de sticlarie menaj Gherla – Cluj
    • 822. Intreprinderea de portelan «Iria» Cluj-Napoca – Cluj
    • 823. Intreprinderea de sticlarie de menaj Targu-Jiu – Gorj
    • 824. Intreprinderea de faianta si sticlarie Baia Mare – Maramures
    • 825. Intreprinderea de sticlarie si faianta Sighisoara – Mures
    • 826. Intreprinderea de geamuri Tarnaveni – Mures
    • 827. Intreprinderea de sticlarie «Azuga» – Prahova
    • 828. Intreprinderea de sticlarie Prahova Ploiesti – Prahova
    • 829. Intreprinderea pentru exploatarea si prelucrarea materialelor metalifere Valenii de Munte – Prahova
    • 830. Intreprinderea de geamuri Scaieni – Prahova
    • 831. Intreprinderea de sticlarie «Victoria muncii» Poiana Codrului – Satu Mare
    • 832. Intreprinderea de sticlarie «Vitrometan» Medias – Sibiu
    • 833. Intreprinderea de sticlarie Avrig – Sibiu
    • 834. Intreprinderea de geamuri Medias – Sibiu
    • 835. Intreprinderea de sticlarie de menaj Suceava – Suceava
    • 836. Intreprinderea de sticlarie Tomesti – Timis
    • 837. Intreprinderea de articole de sticlarie Bucuresti – M. Bucuresti
    • 838. Intreprinderea de fire si tesaturi din fire de sticla – M. Bucuresti
    • 839. Centrala industriei articolelor casnice – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
    • 840. Intreprinderea «Bunuri metalice» Arad – Arad
    • 841. Intreprinderea de ceasuri «Victoria» Arad – Arad
    • 842. Intreprinderea «Aradeanca» Arad – Arad
    • 843. Intreprinderea «Metalica» Oradea – Bihor
    • 844. Intreprinderea de mase plastice «Viitorul» Oradea – Bihor
    • 845. Intreprinderea de pensule Cluj-Napoca – Cluj
    • 846. Intreprinderea «11 Iunie» Galati – Galati
    • 847. Intreprinderea de paruri Sighet – Maramures
    • 848. Intreprinderea de vase emailate Sighisoara – Mures
    • 849. Intreprinderea «Jiul» Bals – Olt
    • 850. Intreprinderea «Flacara» Ploiesti – Prahova
    • 851. Intreprinderea de masini casnice emailate «23 August» – Satu Mare
    • 852. Intreprinderea «Emailul rosu» Medias – Sibiu
    • 853. Intreprinderea de cutite Ocna Sibiului – Sibiu
    • 854. Intreprinderea «Flamura rosie» Sibiu – Sibiu
    • 855. Intreprinderea «Metalurgica» – M. Bucuresti
    • 856. Intreprinderea «Inox» – M. Bucuresti
    • 857. Consiliul culturii si educatiei socialiste – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – M. Bucuresti
    • 858. Intreprinderea poligrafica Bacau – Bacau
    • 859. Intreprinderea poligrafica «Crisana» – Bihor
    • 860. Intreprinderea poligrafica Brasov – Brasov
    • 861. Intreprinderea poligrafica Cluj-Napoca – Cluj
    • 862. Intreprinderea poligrafica «Oltenia» Craiova – Dolj
    • 863. Intreprinderea poligrafica Galati – Galati
    • 864. Intreprinderea poligrafica Iasi – Iasi
    • 865. Intreprinderea poligrafica «Banat» Timisoara – Timis
    • 866. Intreprinderea poligrafica Sibiu – Sibiu
    • 867. Intreprinderea poligrafica «13 Decembrie 1918» – M. Bucuresti
    • 868. Intreprinderea poligrafica «Informatia» – M. Bucuresti
    • 869. Intreprinderea poligrafica «Arta grafica» – M. Bucuresti
    • 870. Intreprinderea poligrafica «Filaret» – M. Bucuresti
    • 871. Intreprinderea poligrafica «Buletinul Oficial» – M. Bucuresti
    • 872. Casa de discuri «Electrecord» – M. Bucuresti
    • 873. Intreprinderea Mecanica Poligrafica – M. Bucuresti
    • 874. Centrala de mecanizare a agriculturii si productiei de utilaje pentru agricultura si industria alimentara – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – M. Bucuresti
    • 875. Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Arad – Arad
    • 876. Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Botosani – Botosani
    • 877. Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Cluj-Napoca – Cluj
    • 878. Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Navodari – Constanta
    • 879. Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Tecuci – Galati
    • 880. Intreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultura si industria alimentara Tecuci – Galati
    • 881. Intreprinderea «Tehnoutilaj» Odorhei – Harghita
    • 882. Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Iasi – Iasi
    • 883. Intreprinderea de ambalaje si piese de schimb pentru agricultura si industriei alimentare Buftea – Ilfov
    • 884. Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bals – Olt
    • 885. Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Sibiu – Sibiu
    • 886. Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Rosiorii de Vede – Teleorman
    • 887. Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Timisoara – Timis
    • 888. Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bucuresti – M. Bucuresti
    • 889. Intreprinderea de utilaje si piese de schimbpentru agricultura si industrie alimentara Chitila – M. Bucuresti
    • 890. Intreprinderea poligrafica «Luceafarul» – M. Bucuresti
    • 891. Centrala pentru valorificarea cerealelor si producerea nutreturilor combinate – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – M. Bucuresti
    • 892. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Arad – Arad
    • 893. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Costesti – Arges
    • 894. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bacau – Bacau
    • 895. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oradea – Bihor
    • 896. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Palota – Bihor
    • 897. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Tinca – Bihor
    • 898. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Leorda – Botosani
    • 899. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Codlea – Brasov
    • 900. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Braila – Braila
    • 901. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Urleasca – Braila
    • 902. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ramnicu Sarat – Buzau
    • 903. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sahateni – Buzau
    • 904. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Cluj-Napoca – Cluj
    • 905. Intrep
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • Mihai Cantuniari 20.09.2024 13:49
    • Constat ca lista se intrerupe la pozitia 905. Promit sa ofer maine continuarea. Va multumesc.
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • DANA Q ► Mihai Cantuniari 20.09.2024 17:13
    • Sînt total de acord cu D/voastra,în plus, abia astept ca justitia,daca nu asta corupta, /poate cea Divina,/ sa/si faca datoria pentru care au depus un juramînt si care sînt platiti regeste de acest popor care,chia nu merita asa o soarta nefasta,datorata în primul rînd justitiei.
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • Dromihete 20.09.2024 19:17
    • Vai! E ca un baros in moalele capului! Multumim pentru informatiile concrete si fara echivoc. Deci cam asta ar fi sudoarea si sacrificiile inaintasilor nostri, bunici, parinti etc, pentru noi; dar toata jefuita, furata, praduita, spoliata si amanetata de catre "sistem", care este clar cum si de ce este atat de disperat, incat face crima la modul deschis si ne ucide pe fata, pe cei care avem nesansa sa interactionam cu acest mosntru "fara a-i fi pe plac". El are reprezentanti cu chip si CNP pe persoana fizica si cred ca a venit vremea sa cerem socoteala. Din punctul meu de vedere lucrurile sunt clare, actualul sistem, cat si papusarii lui trebuie judecati si pedepsiti cu asprime umana pentru fapte dar si Divina pentru intunecime! Interbarea care se pune, oare noi astia mici, dar chiar toti, ne putem uni in constiinta si in concret sa punem asta in aplicare? Astia, merita tratamentul celor omorati in spitalele care exista exclusiv din banii extorcati de la noi!
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • PaulMtl 20.09.2024 09:22
    • Chapeau domnule Mihai Cantuniari!
    • Imi pare rău ca nu v-am cunoscut până acum...
    • Cu voia dumneavoastră, sper să pot influența un pic hazardul..
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • Passagero 20.09.2024 11:17
    • Ceausescu este o figura complexa si dl Cantuniari reuseste sa o descrie cu obiectivitate si talent, prezentand cele care nu pot fi tagaduite.
    • Majoritatea romanilor l-au urat pe Ceausescu, chiar si cei care au mers in fabrici la oras si au obtinut locuinte la bloc,
    • deoarece in ultimii ani nu mai aveau conditii chiar decente. Eu doream sa fie rasturnat printr-un puci organizat de armata, insa nu doream sa-l omoare strainii.
    • Nu m-am bucurat deloc cand a fost omorat in ziua de Craciun, ba chiar m-a incercat un fel de tristete inexplicabila, insa dupa o saptamana m-am prins de figura vazandu-i pe pucisti cu priilejul Revelionului '90 si auzindu-l pe kukuvai ilici ca "teroristii trag din orice pozitie".
    • Ceausescu a gresit neexplicand poporului cauza infometarii sale si nelasandu-i pe romani sa iasa si sa lucreze afara, asa cum a facut Tito cu iugoslavii.
    • Sunt convins ca n-ar fi ramas in Occident atatea milioane, asa cum sunt acum, pe timpul "oamenilor de bine" din conducerea Romaniei. Daca ar putea fi judecati "pe bune". toti presedintii post-decembristi si prim-ministrii ar fi gasiti vinovati de tradare si distrugerea economiei nationale si pedeapsa ar fi moartea sau pentru ca tovarasii au pus-o la naftalina, inchisoarea pe viata.
    • Ceausescu n-a fost bun, insa comparand cele facute de el cu cele facute de banditii post-decembristi, din aceasta comparatie teribila rezulta ca fost un presedinte SUPER BUN.
    • Asta este, Ceausescu este bun pentru ca cei i-au urmat sunt ne-buni.
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • Mars.60 Stefan 20.09.2024 11:28
    • Domnule Mihai Cantuniari, stimate Maestre,
    • Uneori Adevarul ustura atroce, alteori este cel mai bun pansament sufletesc,
    • dar totdeauna trebuie rostit fara teama pana la capat.
    • Ma alatur in totalitate maiestrei veridice rostire a dumneavoastra de mai sus,
    • multumindu-va cu stima, consideratie si respect!
    • Doamne, Ajuta!
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • Mihai Cantuniari 20.09.2024 18:28
    • Multumesc tuturor prietenilor mei de la A.N.
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • Tic 21.09.2024 10:31
    • Subscriu.
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • Rusi 20.09.2024 12:30
    • CNA trebuie desfintat iar componentii ei judecati si condamnati.
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
  • Mihai Cantuniari 21.09.2024 06:40
    • Imi respect promisiunea. Iata lista completa, de la pozitia 905 inclusiv.
    • 905. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iclod – Cluj
    • 906. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ovidiu – Constanta
    • 907. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Poarta Alba – Constanta
    • 908. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bailesti – Dolj
    • 909. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Craiova – Dolj
    • 910. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Segarcea – Dolj
    • 911. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Titu – Dambovita
    • 912. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Galati – Galati
    • 913. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Orastie – Hunedoara
    • 914. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Calarasi – Ialomita
    • 915. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ciulnita – Ialomita
    • 916. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Fetesti – Ialomita
    • 917. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iasi – Iasi
    • 918. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Crevedia – Ilfov
    • 919. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Giurgiu – Giurgiu
    • 920. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oltenita – Giurgiu
    • 921. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Peris – Ilfov
    • 922. Intreprinderea pentru fabricatie si reparatii Peris – Ilfov
    • 923. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Drobeta Turnu-Severin – Mehedinti
    • 924. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iernut – Mures
    • 925. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Roman – Neamt
    • 926. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Caracal – Olt
    • 927. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ploiesti – Prahova
    • 928. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Satu Mare – Satu Mare
    • 929. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sibiu – Sibiu
    • 930. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Veresti – Suceava
    • 931. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Alexandria – Teleorman
    • 932. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Beregsau – Timis
    • 933. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Birda – Timis
    • 934. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Focsani – Vrancea
    • 935. Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sabaru – M. Bucuresti
    • 936. Centrala pentru legume si fructe – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
    • 937. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Arad – Arad
    • 938. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baiculesti – Arges
    • 939. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Topoloveni – Arges
    • 940. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oradea – Bihor
    • 941. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valea lui Mihai – Bihor
    • 942. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fagaras – Brasov
    • 943. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Vadeni – Braila
    • 944. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Priscov – Buzau
    • 945. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Dej – Cluj
    • 946. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Constanta – Constanta
    • 947. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Pucioasa – Dambovita
    • 948. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Calafat – Dolj
    • 949. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tecuci – Galati
    • 950. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Hateg – Hunedoara
    • 951. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fetesti – Ialomita
    • 952. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oltenita – Giurgiu
    • 953. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Buftea – Ilfov
    • 954. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Giurgiu – Giurgiu
    • 955. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baia Mare – Maramures
    • 956. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Targu Mures – Mures
    • 957. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Caracal – Olt
    • 958. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valenii de munte – Prahova
    • 959. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Suceava – Suceava
    • 960. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Turnu Magurele – Teleorman
    • 961. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Timisoara – Timis
    • 962. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tulcea – Tulcea
    • 963. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Husi – Vaslui
    • 964. Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Riureni – Valcea
    • 965. Intreprinderea de produse alimentare – Bucuresti – M. Bucuresti
    • 966. Centrala viei si vinului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
    • 967. Intreprinderea viei si vinului Alba Iulia – Alba
    • 968. Intreprinderea viei si vinului Arad – Arad
    • 969. Intreprinderea viei si vinului Pitesti – Arges
    • 970. Intreprinderea viei si vinului Bacau – Bacau
    • 971. Intreprinderea viei si vinului Oradea – Bihor
    • 972. Intreprinderea viei si vinului Bistrita – Bistrita-Nasaud
    • 973. Intreprinderea viei si vinului Botosani – Botosani
    • 974. Intreprinderea viei si vinului Brasov – Brasov
    • 975. Intreprinderea viei si vinului Braila – Braila
    • 976. Intreprinderea viei si vinului Buzau – Buzau
    • 977. Intreprinderea viei si vinului Resita – Caras-Severin
    • 978. Intreprinderea viei si vinului Cluj-Napoca – Cluj
    • 979. Intreprinderea viei si vinului Constanta – Constanta
    • 980. Intreprinderea viei si vinului Sf. Gheorghe – Covasna
    • 981. Intreprinderea viei si vinului Targoviste – Dambovita
    • 982. Intreprinderea viei si vinului Craiova – Dolj
    • 983. Intreprinderea viei si vinului Galati – Galati
    • 984. Intreprinderea viei si vinului Targu Jiu – Gorj
    • 985. Intreprinderea viei si vinului Miercurea Ciuc – Harghita
    • 986. Intreprinderea viei si vinului Deva – Hunedoara
    • 987. Intreprinderea viei si vinului Calarasi – Ialomita
    • 988. Intreprinderea viei si vinului Iasi – Iasi
    • 989. Intreprinderea viei si vinului Ilfov-Bucuresti – Ilfov
    • 990. Intreprinderea viei si vinului Baia Mare – Maramures
    • 991. Intreprinderea viei si vinului Drobeta Turnu Severin – Mehedinti
    • 992. Intreprinderea viei si vinului Targu-Mures – Mures
    • 993. Intreprinderea viei si vinului Piatra-Neamt – Neamt
    • 994. Intreprinderea viei si vinului Slatina – Olt
    • 995. Intreprinderea viei si vinului Ploiesti – Prahova
    • 996. Intreprinderea viei si vinului Satu-Mare – Satu-Mare
    • 997. Intreprinderea viei si vinului Zalau – Salaj
    • 998. Intreprinderea viei si vinului Sibiu – Sibiu
    • 999. Intreprinderea viei si vinului Suceava – Suceava
    • 1000. Intreprinderea viei si vinului Rosiorii de Vede – Teleorman
    • 1001. Intreprinderea viei si vinului Timisoara – Timis
    • 1002. Intreprinderea viei si vinului Tulcea – Tulcea
    • 1003. Intreprinderea viei si vinului Husi – Vaslui
    • 1004. Intreprinderea viei si vinului Dragasani – Valcea
    • 1005. Intreprinderea viei si vinului Focsani – Vrancea
    • 1006. Intreprinderea de vinuri si rachiuri Bucuresti Est- M. Bucuresti
    • 1007. Intreprinderea de vinuri si sampanie «Zarea» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 1008. Centrala industrializarii carnii – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – M. Bucuresti
    • 1009. Intreprinderea de industrializarea carnii Alba – Alba
    • 1010. Intreprinderea de industrializarea carnii Arad – Arad
    • 1011. Intreprinderea de industrializarea carnii Pitesti – Arges
    • 1012. Intreprinderea de industrializarea carnii Bacau – Bacau
    • 1013. Intreprinderea de industrializarea carnii Oradea – Bihor
    • 1014. Intreprinderea de industrializarea carnii Bistrita – Bistrita-Nasaud
    • 1015. Intreprinderea de industrializarea carnii Botosani – Botosani
    • 1016. Intreprinderea de industrializarea carnii Brasov – Brasov
    • 1017. Intreprinderea de industrializarea carnii Braila – Braila
    • 1018. Intreprinderea de industrializarea carnii Buzau – Buzau
    • 1019. Intreprinderea de industrializarea carnii Resita – Caras-Severin
    • 1020. Intreprinderea de industrializarea carnii Cluj-Napoca – Cluj
    • 1021. Intreprinderea de industrializarea carnii Constanta – Constanta
    • 1022. Frigoriferul portuar Constanta – Constanta
    • 1023. Intreprinderea de industrializarea carnii Sf. Gheorghe – Covasna
    • 1024. Intreprinderea de industrializarea carnii Targoviste – Dambovita
    • 1025. Intreprinderea de industrializarea carnii Craiova – Dolj
    • 1026. Intreprinderea de industrializarea carnii Galati – Galati
    • 1027. Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Jiu – Gorj
    • 1028. Intreprinderea de industrializarea carnii Miercurea Ciuc – Harghita
    • 1029. Intreprinderea de industrializarea carnii Deva – Hunedoara
    • 1030. Intreprinderea de industrializarea carnii Calarasi – Ialomita
    • 1031. Intreprinderea de industrializarea carnii Iasi – Iasi
    • 1032. Intreprinderea de industrializarea carnii Ilfov Buc. – Ilfov
    • 1033. Intreprinderea de industrializarea carnii Baia Mare – Maramures
    • 1034. Intreprinderea de industrializarea carnii Drobeta Turnu-Severin – Mehedinti
    • 1035. Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Mures – Mures
    • 1036. Intreprinderea de industrializarea carnii Piatra-Neamt – Neamt
    • 1037. Intreprinderea de industrializarea carnii Slatina – Olt
    • 1038. Intreprinderea de industrializarea carnii Ploiesti – Prahova
    • 1039. Intreprinderea de industrializarea carnii Satu-Mare – Satu-Mare
    • 1040. Intreprinderea de industrializarea carnii Zalau – Salaj
    • 1041. Intreprinderea de industrializarea carnii Sibiu – Sibiu
    • 1042. Intreprinderea de industrializarea carnii Suceava – Suceava
    • 1043. Intreprinderea de industrializarea carnii Alexandria – Teleorman
    • 1044. Intreprinderea de industrializarea carnii Timisoara – Timis
    • 1045. Intreprinderea de industrializarea carnii Tulcea – Tulcea
    • 1046. Intreprinderea de industrializarea carnii Birlad – Vaslui
    • 1047. Intreprinderea de industrializarea carnii Ramnicu-Valcea – Valcea
    • 1048. Intreprinderea de industrializarea carnii Focsani – Vrancea
    • 1049. Intreprinderea «Antefrig» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 1050. Intreprinderea «Abatorul» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 1051. Intreprinderea de produse si conserve de carne Bucuresti – M. Bucuresti
    • 1052. Centrala industrializarii laptelui – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – M. Bucuresti
    • 1053. Intreprinderea de industrializare a laptelui Alba Iulia – Alba
    • 1054. Intreprinderea de industrializare a laptelui Arad – Arad
    • 1055. Intreprinderea de industrializare a laptelui Pitesti – Arges
    • 1056. Intreprinderea de industrializare a laptelui Bacau – Bacau
    • 1057. Intreprinderea de industrializare a laptelui Oradea – Bihor
    • 1058. Intreprinderea de industrializare a laptelui Bistrita – Bistrita-Nasaud
    • 1059. Intreprinderea de industrializare a laptelui Botosani – Botosani
    • 1060. Intreprinderea de industrializare a laptelui Brasov – Brasov
    • 1061. Intreprinderea de industrializare a laptelui Braila – Braila
    • 1062. Intreprinderea de industrializare a laptelui Buzau – Buzau
    • 1063. Intreprinderea de industrializare a laptelui Resita – Caras-Severin
    • 1064. Intreprinderea de industrializare a laptelui Cluj-Napoca – Cluj
    • 1065. Intreprinderea de industrializare a laptelui Constanta – Constanta
    • 1066. Intreprinderea de industrializare a laptelui Sfintu Gheorghe – Covasna
    • 1067. Intreprinderea de industrializare a laptelui Targoviste – Dambovita
    • 1068. Intreprinderea de industrializare a laptelui Craiova – Dolj
    • 1069. Intreprinderea de industrializare a laptelui Galati – Galati
    • 1070. Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Jiu – Gorj
    • 1071. Intreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea Ciuc – Harghita
    • 1072. Intreprinderea de industrializare a laptelui Simeria – Hunedoara
    • 1073. Intreprinderea de industrializare a laptelui Slobozia – Ialomita
    • 1074. Intreprinderea de industrializare a laptelui Iasi – Iasi
    • 1075. Intreprinderea de industrializare a laptelui Ilfov-Bucuresti – Ilfov
    • 1076. Intreprinderea de industrializare a laptelui Baia Mare – Maramures
    • 1077. Intreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin – Mehedinti
    • 1078. Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Mures – Mures
    • 1079. Intreprinderea de industrializare a laptelui Piatra-Neamt – Neamt
    • 1080. Intreprinderea de industrializare a laptelui Slatina – Olt
    • 1081. Intreprinderea de industrializare a laptelui Ploiesti – Prahova
    • 1082. Intreprinderea de industrializare a laptelui Satu-Mare – Satu-Mare
    • 1083. Intreprinderea de industrializare a laptelui Simleul Silvaniei – Salaj
    • 1084. Intreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu – Sibiu
    • 1085. Intreprinderea de industrializare a laptelui Suceava – Suceava
    • 1086. Intreprinderea de industrializare a laptelui Alexandria – Teleorman
    • 1087. Intreprinderea de industrializare a laptelui Timisoara – Timis
    • 1088. Intreprinderea de industrializare a laptelui Tulcea – Tulcea
    • 1089. Intreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui – Vaslui
    • 1090. Intreprinderea de industrializare a laptelui Ramnicu Valcea – Valcea
    • 1091. Intreprinderea de industrializare a laptelui Focsani – Vrancea
    • 1092. Intreprinderea de industrializare a laptelui Bucuresti M. Bucuresti
    • 1093. Centrala productiei industrializarii sfeclei de zahar – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – M. Bucuresti
    • 1094. Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Arad – Arad
    • 1095. Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Sascut – Bacau
    • 1096. Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bucecea – Botosani
    • 1097. Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bod – Brasov
    • 1098. Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Buzau – Buzau
    • 1099. Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Podari – Dolj
    • 1100. Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Pascani – Iasi
    • 1101. Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Giurgiu – Giurgiu
    • 1102. Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Urziceni – Ilfov
    • 1103. Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Tandarei – Ialomita
    • 1104. Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Targu Mures – Mures
    • 1105. Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Oradea – Bihor
    • 1106. Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Ludus – Mures
    • 1107. Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Roman – Neamt
    • 1108. Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Corabia – Olt
    • 1109. Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Timisoara – Timis
    • 1110. Intreprinderea de produse zaharoase Brasov – Brasov
    • 1111. Intreprinderea de produse zaharoase «Feleacul» Cluj-Napoca – Cluj
    • 1112. Intreprinderea de produse zaharoase «Cerna» Drobeta Turnu-Severin – Mehedinti
    • 1113. Intreprinderea de produse zaharoase «Victoria» Sibiu – Sibiu
    • 1114. Intreprinderea de produse zaharoase «Kandia» Timisoara – Timis
    • 1115. Intreprinderea de produse zaharoase Bucuresti – M. Bucuresti
    • 1116. Centrala berii, spirtului si amidonului – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – M. Bucuresti
    • 1117. Intreprinderea de spirt si drojdie Arad – Arad
    • 1118. Intreprinderea de bere Pitesti – Arges
    • 1119. Intreprinderea de bere spirt si drojdie Margineni – Bacau
    • 1120. Intreprinderea de bere spirt si drojdie Oradea – Bihor
    • 1121. Intreprinderea de bere si amidon Braila – Braila
    • 1122. Intreprinderea de bere «Aurora» Brasov – Brasov
    • 1123. Intreprinderea de bere si spirt Cluj-Napoca – Cluj
    • 1124. Intreprinderea de bere Constanta – Constanta
    • 1125. Intreprinderea de spirt Sfantu Gheorghe – Covasna
    • 1126. Intreprinderea de amidon si glucoza Targu Secuiesc – Covasna
    • 1127. Intreprinderea de bere Galati – Galati
    • 1128. Intreprinderea de bere spirt si amidon Sinsimion – Harghita
    • 1129. Intreprinderea de bere si malt Hateg – Hunedoara
    • 1130. Intreprinderea de bere si spirt Iasi – Iasi
    • 1131. Intreprinderea de drojdie «Seineana» Seini – Maramures
    • 1132. Intreprinderea de bere si spirt «Banovita» Drobeta Turnu-Severin – Mehedinti
    • 1133. Intreprinderea de bere Reghin – Mures
    • 1134. Intreprinderea de bere si amidon «Steagu Rosu» Piatra Neamt – Neamt
    • 1135. Intreprinderea de bere «Azuga» – Prahova
    • 1136. Intreprinderea de bere Satu Mare – Satu Mare
    • 1137. Intreprinderea de bere si amidon Sibiu – Sibiu
    • 1138. Intreprinderea de bere spirt si amidon Radauti – Suceava
    • 1139. Intreprinderea de bere Timisoara – Timis
    • 1140. Intreprinderea de bere spirt si drojdie – Bucuresti – M. Bucuresti
    • 1141. Intreprinderea de bere Rahova – Bucuresti – M. Bucuresti
    • 1142. Intreprinderea de bere Grivita – Bucuresti – M. Bucuresti
    • 1143. Intreprinderea de bere Bragadiru – Bucuresti – M. Bucuresti
    • 1144. Centrala uleiului – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – M. Bucuresti
    • 1145. Intreprinderea de ulei «Interindustrial» Oradea – Bihor
    • 1146. Intreprinderea de ulei Constanta – Constanta
    • 1147. Intreprinderea de ulei «Oltenia» Podari – Dolj
    • 1148. Intreprinderea de ulei «Prutul» Galati – Galati
    • 1149. Intreprinderea de ulei Slobozia – Ialomita
    • 1150. Intreprinderea de ulei «Unirea» Iasi – Iasi
    • 1151. Intreprinderea de ulei Urziceni – Ilfov
    • 1152. Intreprinderea de ulei «Ardealul» Carei – Satu Mare
    • 1153. Intreprinderea de ulei Rosiorii de Vede – Teleorman
    • 1154. Intreprinderea de ulei Barlad – Vaslui
    • 1155. Intreprinderea de ulei «13 Decembrie» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 1156. Centrala productiei si industrializarii tutunului – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – M. Bucuresti
    • 1157. Intreprindetre de tigarete Ramnicu Sarat – Buzau
    • 1158. Intreprindetre de tigarete Sfantu-Gheorghe – Covasna
    • 1159. Intreprindetre de tigarete Targu-Jiu – Gorj
    • 1160. Intreprindetre de tigarete Iasi – Iasi
    • 1161. Intreprindetre de tigarete Timisoara – Timis
    • 1162. Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Ocna Mures – Alba
    • 1163. Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Arad – Arad
    • 1164. Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Craiova – Dolj
    • 1165. Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Urziceni – Ilfov
    • 1166. Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Carei – Satu Mare
    • 1167. Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Barlad – Vaslui
    • 1168. Centrala productiei si industrializarii pestelui – Ilfov – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – Ilfov
    • 1169. Intreprinderea piscicola Arad – Arad
    • 1170. Intreprinderea piscicola «Cefa» – Bihor
    • 1171. Intreprinderea piscicola Botosani – Botosani
    • 1172. Intreprinderea piscicola Braila – Braila
    • 1173. Intreprinderea piscicola «Luciu» – Buzau
    • 1174. Intreprinderea piscicola Cluj-Napoca – Cluj
    • 1175. Intreprinderea piscicola Constanta – Constanta
    • 1176. Intreprinderea piscicola Calafat – Dolj
    • 1177. Intreprinderea piscicola Galati – Galati
    • 1178. Intreprinderea piscicola Calarasi – Ialomita
    • 1179. Intreprinderea piscicola Iasi – Iasi
    • 1180. Intreprinderea piscicola Zau de Campie – Mures
    • 1181. Intreprinderea piscicola Bercu – Satu Mare
    • 1182. Intreprinderea piscicola Zimnicea – Teleorman
    • 1183. Intreprinderea piscicola Urseni – Timis
    • 1184. Intreprinderea piscicola Carja – Vaslui
    • 1185. Centrala Delta Dunarii – Tulcea – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Tulcea
    • 1186. Intreprinderea de constructii si reparatii de nave si utilaje Tulcea – Tulcea
    • 1187. Intreprinderea de industrializare a pestelui Tulcea – Tulcea
    • 1188. Intreprinderea piscicola Macin – Tulcea
    • 1189. Centrala industriala de morarit, decorticat, panificatie si produse fainoase -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – M. Bucuresti
    • 1190. Intreprinderea de morarit si panificatie Alba-Iulia – Alba
    • 1191. Intreprinderea de morarit si panificatie Arad – Arad
    • 1192. Intreprinderea de morarit si panificatie Pitesti – Arges
    • 1193. Intreprinderea de morarit si panificatie Bacau – Bacau
    • 1194. Intreprinderea de morarit si panificatie Oradea – Bihor
    • 1195. Intreprinderea de morarit si panificatie Bistrita – Bistrita-Nasaud
    • 1196. Intreprinderea de morarit si panificatie Botosani – Botosani
    • 1197. Intreprinderea de morarit si panificatie Resita – Caras-Severin
    • 1198. Intreprinderea de morarit si panificatie Sfantu Gheorghe – Covasna
    • 1199. Intreprinderea de morarit si panificatie Targoviste – Dambovita
    • 1200. Intreprinderea de morarit si panificatie Targu Jiu – Gorj
    • 1201. Intreprinderea de morarit si panificatie Miercurea Ciuc – Harghita
    • 1202. Intreprinderea de morarit si panificatie Deva – Hunedoara
    • 1203. Intreprinderea de morarit si panificatie Slobozia – Ialomita
    • 1204. Intreprinderea de morarit si panificatie Ilfob Buc. – Ilfov
    • 1205. Intreprinderea de morarit si panificatie Baia Mare – Maramures
    • 1206. Intreprinderea de morarit si panificatie Drobeta Turnu-Severin – Mehedinti
    • 1207. Intreprinderea de morarit si panificatie Piatra Neamt – Neamt
    • 1208. Intreprinderea de morarit si panificatie Zalau – Salaj
    • 1209. Intreprinderea de morarit si panificatie Suceava – Suceava
    • 1210. Intreprinderea de morarit si panificatie Tulcea – Tulcea
    • 1211. Intreprinderea de morarit si panificatie Barlad – Vaslui
    • 1212. Intreprinderea de morarit si panificatie Valcea – Valcea
    • 1213. Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Brasov – Brasov
    • 1214. Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Constanta – Constanta
    • 1215. Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Galati – Galati
    • 1216. Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Iasi – Iasi
    • 1217. Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Targu-Mures – Mures
    • 1218. Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Slatina – Olt
    • 1219. Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Ploiesti – Prahova
    • 1220. Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Satu Mare – Satu Mare
    • 1221. Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Sibiu – Sibiu
    • 1222. Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Alexandria – Teleorman
    • 1223. Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Focsani – Vrancea
    • 1224. Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Bucuresti – M. Bucuresti
    • 1225. Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Braila- Braila
    • 1226. Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Craiova – Dolj
    • 1227. Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Timisoara – Timis
    • 1228. Trustul inului, canepii si bumbacului – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si
    • a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – M. Bucuresti
    • 1229. Intreprinderea de in Mangalia – Constanta
    • 1230. Intreprinderea de in Reci – Covasna
    • 1231. Intreprinderea de in Joseni – Harghita
    • 1232. Intreprinderea de in Ulmeni – Maramures
    • 1233. Intreprinderea de in Ploiestiori – Prahova
    • 1234. Intreprinderea de in Cirta – Sibiu
    • 1235. Intreprinderea de in Ghindari – Mures
    • 1236. Intreprinderea de in Sighisoara – Mures
    • 1237. Intreprinderea de cinepa Iratosu – Arad
    • 1238. Intreprinderea de cinepa Palota – Bihor
    • 1239. Intreprinderea de cinepa Buzau – Buzau
    • 1240. Intreprinderea de cinepa Ludus – Mures
    • 1241. Intreprinderea de cinepa Sagna – Neamt
    • 1242. Intreprinderea de cinepa Dumbraveni – Sibiu
    • 1243. Intreprinderea de cinepa Sinicolaul Mare – Timis
    • 1244. Intreprinderea de cinepa Vaslui – Vaslui
    • 1245. Intreprinderea de cinepa Alexandria – Teleorman
    • 1246. Intreprinderea de in si cinepa Beclean – Bistrita-Nasaud
    • 1247. Intreprinderea de in si cinepa Carei – Satu Mare
    • 1248. Intreprinderea de in si cinepa Suceava – Suceava
    • 1249. Intreprinderea pentru producerea si valorificarea bumbacului Brinceni – Teleorman
    • 1250. Intreprinderea de de pescuit oceanic «Navrom» Tulcea – Tulcea
    • 1251. Intreprinderea «Protan» Bucuresti – M. Bucuresti
    • 1252. Intreprinderea «Didactica» M. Bucuresti
    • 1253. Monetaria Statului – M. Bucuresti
    • 1254. Imprimeria Bancii Nationale – M. Bucuresti
    • 1255. Intreprinderea «Frigocom» – M. Bucuresti
    • 1256. Intreprinderea de produse ortopedice si protezare – M. Bucuresti
    • Sursa: anonimus.ro
    Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.