ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



ÎNTREBARE PARLAMENTARĂ

 

Adresată:                                        Domnului Emil Hurezeanu, Ministrul Afacerilor Externe

                                                        Domnului Angel Tîlvăr, Ministrul Apărării Naționale

 

De către:                                          Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

 

Circumscripția electorală:                       1 Alba

Grupul parlamentar:                    Alianța pentru Unirea Românilor

 

Ședința Senatului din data de:   5 martie 2025

 

Obiectul ÎNTREBĂRII:             Orientarea politicii externe, de securitate și apărare a României,

relația cu Partenerul Strategic SUA și războiul din Ucraina

 

Stimate Domnule Ministru,

 

Doamna Tulsi Gabbard este Director of National Intelligence: coordonatoarea Comunității de Informații din Statele Unite. Intelligence Communitye formată din cele 18 Servicii Naționale de Informații ale SUA.

Misiunea ODNI(Office of the Director of National Intelligence) este de a integra și coordona activitatea întregii Comunități americane de Informații.

Ei bine, recent la Washington doamna Gabbard a condamnat „aruncarea la gunoi” (tossing out, termenul folosit, asta înseamnă – „a arunca la gunoi”) a alegerilor din România.

Unele națiuni europene „nu sunt dedicate cauzei și valorilor libertății”, a spus Tulsi Gabbard la Fox News, nominalizând explicit România.

Ea s-a referit la națiunile europene care „diverg" față de Statele Unite privind promovarea libertății, dar și privind atingerea păcii în Ucraina.

Declarația înaltului oficial american vine după declarația Vice-Președintelui J.D. Vance la München – la fel de critică la adresa anulării alegerilor din România.

Evocând întâlnirea tensionată avută la Casa Albă de Donald Trump cu Volodimir Zelenski, doamna Gabbard spune că cei ce critică eforturile lui Trump arată că nu doresc pacea, iar despre unele țări europene (printre ele și România) – că nu sunt devotate cauzei și valorilor libertății, deși le invocă.

Este limpede că există un clivaj major între orientarea politicii externe a României și cea a Statelor Unite ale Americii, partenerul nostru strategic.

România regimului Bolojan a ales pentru moment linia troicii Bruxelles-Paris-Berlin.

Asta deși Uniunea Europeană e azi în degringoladă, traversând o criză fără precedent după venirea lui Trump la Casa Albă.

SUA doresc pace în Ucraina, în timp ce la reuniunea convocată de premierul britanic la Londra s-a ales continuarea sprijinirii războiului, deși sub ipocrita retorică a unui plan de pace.

A prevalat orientarea belicoasă dorită de Ursula von der Leyen, Keir Starmer și Emmanuel Macron.

S-a formulat planul utopic de a transforma Ucraina într-un „porc spinos de oțel”, adică de a o înarma până în dinți. Nu e clar cu ce resurse militare și financiare Europa poate continua să înarmeze Ucraina, nici de unde poate lua Europa ajutoarele pentru gaura neagră care este războiul din Ucraina, un război practic pierdut.

Nu e clar nici ce poate face Europa pe plan militar fără organizarea politico-militară, lanțurile de comandă și informațiile satelitare asigurate de SUA.

Este evident că NATO nu poate funcționa fără SUA.

Desigur, sperăm ca SUA să nu se retragă din NATO.

Având în vedere cele de mai sus:

1.  Care este orientarea politicii externe, de securitate și apărare a României în raport cu cea a partenerului nostru strategic, SUA, privind războiul din Ucraina?

2. Cum va aboli România actualul clivaj dintre orientarea administrației americane și cea a guvernului de la București, clivaj extrem de nociv care poate deveni o amenințare la adresa securității naționale a României?

3. Care este poziția României privind trimiterea de trupe în Ucraina din partea „Coaliției de voință” discutate la Londra? Va fi România parte din această coaliție?

4. Are România de gând să trimită trupe românești în Ucraina?

5. Cu ce mandat dl. președinte interimar Ilie Bolojan a reprezentat România la summitul de la Londra din 2 martie 2025 privind războiul din Ucraina?

S-a angajat România la implementarea Planului în 4 puncte agreat la Londra?

6. Care va fi poziția României la Consiliul European din 6 martie 2025 în acest sens?

7. Care a fost obiectul vizitei efectuate de dl. președinte interimar Ilie Bolojan la Chișinău?

A avut ea legătură cu Ucraina?

 

Solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc!

 

Cu aleasă considerație,

Senator Andrei Emil Dîrlău

5.03.2025