ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice sumă este binevenită. Doamne, ajută!

Alegerile germane din 2017 au fost pierdute de stânga socialistă, social democrații domnului Schulz, socialiștii – foștii comuniști ai domnului Bartsch precum și verzii cei roșii pe dinăuntru ai doamnei Göring-Eckardt nereușind să câștige majoritatea absolută a locurilor din parlament. Majoritatea absolută a fost câștigată de partide ce-ar fi trebuit să fie de dreapta, mai precis de creștini democrații conduși de dr. Merkel, de Alternativa pentru Germania – AfD precum și de liberalii mai mult sau mai puțini clasici conduși de dl. Lindner. Toate cele trei partide dinainte au avut mai mult decât suficiente voturi pentru a forma în 2017 un guvern de dreapta în Germania. Cum stânga a avut grijă să demonizeze AfD înainte de alegeri catalogând ca extremiste poziții politice firești și odinioară dominante în politica germană precum limitarea imigrației, neacceptarea transformării societății germane într-una multiculturală sau scepticismul față de Uniunea Europeană liberalii ca și creștin democrații au refuzat să formeze o coaliție împreună cu AfD. Deși în politica germană există un partid politic ce este continuator direct al criminalilor ce au guvernat Germania de Est – este vorba despre Die Linke - acesta nu este ostracizat pe scena politică germană, de boicot se bucură doar partidul nou format al liberalilor și al conservatorilor germani AfD. În loc să aibă un guvern de dreapta Germania este condusă de o coaliție între creștini democrați și sociali democrați, aceștia din urmă având portofolii importante în guvern precum și posibilitatea de a ucide prin veto orice inițiativă semnificativă a creștin democraților. Legalizarea căsătoriilor homosexuale votată chiar înaintea alegerilor pe care stânga le-a pierdut și din această cauză, continuarea politicilor socialiste în chestiunile economice, distrugerea monedei, transformarea Germaniei prin imigrație necontrolată într-o societate ostilă germanului de rând este patronată acum de creștini democrații conduși de dr. Merkel sub atenta supraveghere a stângii domnului Schulz. Deși dr. Merkel – ai cărei părinți fugeau spre est în vremea în care germanii fugeau spre vest – a criticat în repetate rânduri multiculturalismul, societatea germană va fi la sfârșitul mandatului de cancelar al dr. Merkel una multiculturală.

Cum este însă posibil ca voința exprimată prin vot a cetățenilor germani să fie brutal alterată de clasa politică? Este simplu, ca de atâtea ori este vorba de terorismul intelectual și artistic pe care stânga-l exercită demonizând orice om sau grupare nedispusă la compromis cu ideile clar exprimate acum 173 de ani (împliniți chiar azi, 21 februarie) în Manifestul Comunist. Pur și simplu așa zisa dreaptă germană știa ce va fi să urmeze în momentul în care va accepta dialogul cu AfD: terorism intelectual sterp propagat prin media zi de zi - ad nauseam - este vorba de terorismul media de care a beneficiat și dl. Trump în timpul mandatului său. Spre deosebire de dl. Trump, politicienii germani sunt oameni civilizați, sunt oameni dornici de respectabilitate, nu sunt eroi ai unei cauze despre care au învățat la școala publică că e deja pierdută, rezultatul acestei situații fiind faptul că au renunțat la putere în schimbul onorabilității și a liniștii.

Un an mai târziu, în Suedia scenariul s-a repetat întocmai: electorii au decis într-un fel iar politicienii au decis contrariul. Dacă în cazul german dr. Merkel este formal la conducerea guvernului deși guvernează ca o marionetă a socialiștilor, în Suedia primul ministru este un socialist deși dreapta a câștigat majoritatea absolută a locurilor în parlament. Această răsturnare a voinței populare a fost posibilă datorită acelorași mecanisme descrise mai sus în cazul german. Dacă în Germania AfD a fost demonizată devenind nefrecventabilă, în Suedia această poziție este rezervată Partidului Democraților Suedezi – SD. Pur și simplu restul partidelor suedeze ce se declară de dreapta au refuzat să ia puterea preferând să o lase adversarilor ideologici – socialiștilor – decât să se alieze cu Democrații Suedezi.

 

Atât în Germania cât și în Suedia voința democratic exprimată a alegătorilor a fost nesocotită, clasa politică știind mai bine decât electoratul care sunt nevoile țării.

 

Dar care sunt motivele pentru care elita politică a ales să sfideze frontal și fără menajamente voința oamenilor exprimată prin vot? Cred că citind programele celor două partide nefrecventabile în politica germană sau suedeză vom afla ce contează cu adevărat pentru elitele ce ne conduc, vom afla care sunt ideile cu adevărat importante, ideile pentru care trebuie să ne batem astfel încât în viitorul copiilor noștri să nu fie doar anormalitate și patologie. Chiar și la o lectură rapidă a programelor celor două partide AfD și SD aflăm fără probleme că ceea ce le individualizează este respingerea globalismului, acestea fiind în bună măsură eurosceptice, respingerea imigrației în masă, respingerea ideologiei schimbărilor climatice, respingerea homosexualității și a celorlalte deviații sexuale LGBT+ etc precum și afirmarea valorilor familiei tradiționale. Ceea ce părea a fi marginal doar acum câțiva ani în politica de pretutindeni va exploda cu siguranță și în politica românească, Referendumul pentru Familie fiind una dintre primele bătălii politice ale postmodernității românești.

 

BfV - Oficiul Federal pentru protecția Constituției – un soi de SRI nemțesc – pare a fi pregătit să pună sub supraveghere AfD, anume principalul partid de opoziție din parlamentul federal german. Desigur, liderii AfD au dat în judecată BfV, întrucât aproprierea alegerilor face ca aceștia să nu dorească să aibă telefoanele supravegheate în plină campanie electorală. Cu alte cuvinte, după ce au fost îndepărtați nedemocratic de la guvernare, liderii AfD sunt amenințați de serviciul secret plătit din banii contribuabililor. 

AUR – noua stea a ultimelor alegeril parlamentare a fost foarte prezentă în știrile săptămânii trecute. AUR a fost pomenită la știri în contextul în care partidul pare a se descompune, parlamentari cunoscuți au părăsit zgomotos și cu uși trântite AUR.

Presa a publicat deja o scrisoare deschisă a unor auto declarați intelectuali de stânga care fac ce știu mai bine - anume terorism intelectual - cerând celorlalte forțe politice să izoleze AUR, să creeze un ”cordon sanitar” în jurul AUR. Practic se cere suspendarea democrației și a voinței populare în cazul AUR cu consecințe directe, așa cum am văzut mai sus în cazurile german și suedez, asupra viitoarelor moduri în care se pot configura coalițiile guvernamentale.

 

AUR nu a câștigat alegerile în România dar - cu excepția USR și ca o reacție la aceasta - este prima formațiune politică post modernă în politica românească. Asemeni Alternativei pentru Germnaia AfD și Democraților Suedezi SD, AUR a bifat în programul propriu cu o atenție aproape caricaturală tot ce contează cu adevărat în lupta politică a timpului nostru. Nu trebuie să ne fie simpatici domnii de la AUR, este posibil să ne regăsim în programele partidelor clasice, putem ignora temele post modernității, marea majoritate a alegătorilor de pretutindeni fac asta tocmai pentru că sunt oameni normali aflați într-o relație firească cu realitatea. Este însă important să nu cedăm terorismului de stânga refuzând să dăm mâna celor de la AUR atunci când mai ales noi înșine avem nevoie de o mână întinsă.