Că iureșul climatic a produs în ultimele decenii adevărate tragedii economice, masuri de forță, programe interguvernamentale, știm. Știm despre scenarii și evoluții care sunt prezentate pe termen lung, știm despre "urgență climatica". Urgență climatica vânturată prin diferite medii de influenta sau de forță. 

As fi vrut sa aflu ce inseamna "urgență climatica" în România, sau ce semnificație are într-o tara europeana "ministerul schimbării climatice". Inutil sa arat ca, atunci când vorbim de clima, e un nonsens sa vorbim de clima dintr-un punct cit vârful acului aflat într-un ocean, sau sa studiem clima în timp, înseamnă în multe sute sau mii de ani. În fine, asta e o alta tema.

1. Clima suferă modificări. Tradus, avem modificări în diferite fenomene din atmosfera și la sol. Altfel tradus, modificări în tip și volum precipitații, turbulente atmosferice, mișcări ale maselor de aer, modificări ale distribuției aerosolilor, formațiunilor noroase, etc. 

Energiile implicate sunt uriașe. Echilibrul e influențat de câteva procese relativ simple. Radiația solară care ajunge pe sol și radiația reflectata de sol, de apă, de aerosoli, de nori, de poluanții din atmosferă (funingine). 

În ultimii 100 de ani, cantitatea de energie absorbita de sol a crescut cu aproximativ 1%. Adică Pamintul (aerul) s-a încălzit cu aproximativ 1 grad C - EXCLUSIV DIN CAUZA ALBEDOULUI. Altfel spus, albedoul Pământului s-a micșorat, mai multa căldură a rămas la sol sau în vecinătatea Pământului. Asa explicam căldură în exces. Influenta cantității de CO2 este una minora! Fără scăderea albedoului, nu aveam aceasta creștere de temperatura! Deci, CO2 este o tema greșită!

Scăderea albedoului este cauzata de:

- acumularea de funingine (carbon negru) pe ghețari. Aceasta a dus la o scădere foarte mare a albedoului și la o creștere foarte mare a temperaturii gheții. Adică topire. Topirea implică ca lumina de la Soare poate "descoperi" alte straturi, din adâncime, cu alte proprietăți, sol, fragmente, etc care se încălzesc și mai mult. Din acest motiv, creșterea temperaturii gheții este măcar dubla decât creșterea temperaturii la nivel global! Din cauza albedoului. Funingine provine de la incendii, arderi, etc!

 

- defrișările. Tăierea pădurilor a crescut substanțial modificarea albedoului. A scăzut albedoul, a crescut temperatura solului, creste temperatura aerului.

 

- poluarea cu funingine a atmosferei. Aceasta poluare duce la o supraîncălzire a atmosferei, la o modificare a formarii formațiunilor noroase care reflecta în mod diferit lumina solara, direct pe sol! 

 

- diferite activități umane, construcții, sectoare de drumuri, etc- toate contribuie la scăderea albedoului, adică la o creștere a temperaturii. 

Acestea sunt câteva surse, mai adăugăm cenușă vulcanica, praful din meteoriți (20 mii tone/an), etc. 

Așadar, nu clima în sine (CO2 de combatere a creșterii temperaturii) trebuie sa ne preocupe într-un punct al tarii sau într-o regiune a Europei pe cit masurile pe care sa le luam sa ne adaptam în deplina securitate și sa știm ce sa facem eficient ca, local, repet (LOCAL), să reducem efectele în timp.

Nu-mi fac nici o grija legat de CO2 ci de sol: de cele de mai sus prezentate. Incendii, defrișări, particule de funingine, particule care vor schimba foarte puternic fenomenele din atmosfera cu intensificarea turbulentelor, a descărcărilor de electrice, precipitațiilor lichide și solide, etc.

Masurile alarmiste "de urgente climatice" privind CO2 nu au decât o importanta minora, atâta timp cit problemele majore sunt de fapt solul, pădurile, incendiile, arderile foarte poluante (funingine).

E clar ca trebuie sa "vedem" cum reducem incendiile, cum gândim filtre eficiente pentru reducerea carbonului negru și acestui tip de poluare, funingine, etc. Sa "vedem" ce tipuri de vopsele sa acoperim suprafețele expuse sau ce materiale trebuie folosite care sunt expuse direct razelor solare care supraincalzesc orașele, zonele aglomerate. Pentru confort local și pentru diminuarea perturbatiilor atmosferice in acea zona- sursa potențială de turbulente, anomalii de precipitații, furtuni, etc. Și mai sunt și alte masuri care rezulta din cercetare. Se risipesc mulți bani, acum, cu aceasta urgență climatica în loc să se folosească fix pe ce trebuie sa fie eficient. 

2. În spațiul public, măcar cu titlu de experiment sau cercetări punctuale, sunt intervenții de la sol sau din aer, prin injectare de particule sau energie, cu scop de a controlata sau de a ameliora niște fenomene sau parametri (temperatura, precipitații, etc). Sunt atitia poluanți în atmosferă care creează atâtea fenomene care nu sunt pe deplin înțelese nici măcar in condiții de laborator. Iar noi mai încercăm sa vedem rezultatele, cu alți compuși "care ajuta"?

 

Ma tem ca nu am înțeles pe deplin ce fenomene complexe sunt în atmosferă, desi pretindem ca avem tot: modele climatice, meteo, măsurători satelitare, la sol, etc. Nu, pot fi lucruri mai delicate. Pina sa fim siguri ca măcar în condiții de laborator, sunt stăpânite fenomenele fizico-chimice, transformările induse de poluanți exotici, consider ca trebuie sa fim atenți, prudenți, foarte prudenți. Sa nu ne ia iureșul climatic și, de dragul urgențelor sa ne apucam sa plimbam avioane care sa adune apă sa stropeasca pe unii sau sa răcească alt petic de pamint, după voia celor care-și doresc "confort" local și spațial.