Kaja Kallas, 22 ianuarie 2025: „Agenția Europeană pentru Dezvoltare Spațială (AED) lucrează în prezent la o TEHNOLOGIE SATELITARĂ care ar putea aduce beneficii uriașe armatei noastre. Se analizează modalitățile de manevrare ușoară a sateliților de pe orbite joase, unde observarea este mai bună, dar riscurile de deteriorare a acestora sunt mai mari, înapoi pe orbite mai înalte, unde sunt MAI SIGURI” (or fi ei „mai siguri” și mai umflați în pene acolo, în tării, dar și „observarea” lor e mai proastă, se înțelege... nu-i rău... lăsați-i „ochiul și timpanul” pe orbită joasă lui Miruță al nostʼ)

Radu Miruță, 5 februarie 2026: „România are nevoie de comunicații prin satelit. Acum vă răspund, dacă vreți, ca un inginer în telecomunicații. SATELITUL E UNDEVA FOARTE SUS -ȘI ASTA PE ORBITĂ JOASĂ (...iar pe orbită înaltă e chiar foarte-foarte, excesiv de sus, cred... n.n.) , e la 400 de kilometri deasupra Pământului. Vede mai mult decât România. Poate că este eficient să folosim în comun cu alte țări serviciile unui satelit, pentru că AM ȘI EU JUCĂRIA MEA ȘI TU JUCĂRIA MEA (cum? și ăla are tot „jucăria ta”? păi... câți sateliți vrei să-ți iei, dragă? unul nu-ți ajunge? n.n.) și amândouă fac același lucru. Proiectul este într-o fază în care produsul există și suntem în aceste zile în analiză dacă îl lansăm, pentru a testa CE S-A PRODUS LA SOL (cum adică „ce s-a produs la sol”? păi, satelitul tău zburdă voios prin livezile și ogrăzile oamenilor, precum dronele lui Putin, și se mai împiedică, din când în când, sau e la 400 de km deasupra? n.n.). Lansarea costă în jur de 700.000 de euro și nu garantează că produsul, odată ajuns pe orbită, va funcționa. Am cerut o analiză clară a șanselor de reușită, pentru că 700.000 de euro doar ca să-l vedem cum pleacă eu nu prea semnez”

În imagine puteți observa cum somnul tehnologiei satelitare naște androgini.