ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Președintelui Nicușor Dan i se reproșează faptul că a pierdut câteva zile prețioase până la inițierea consultărilor în vederea desemnării unei persoane care urmează să formeze următorul guvern, un program și să se prezinte cu șanse reale în fața Parlamentului. De această dată, întârzierea i se impută pe nedrept lui Nicușor Dan. Acesta, ca de altfel și liderii partidelor, au avut nevoie de timp pentru a se tatona reciproc și pentru a se adapta situației și conjuncturii date. Se conturează – cum de altfel a și sugerat Călin Georgescu – un guvern de reconciliere națională.

Această soluție este impusă de circumstanțele extrem de grave ale perioadei pe care o traversează România. Un blocaj politic extrem de grav; o criză economică severă; proteste masive, practic ale tuturor categoriilor socio-profesionale; un conflict social profund; și o lipsă de încredere în instituțiile statului. Este o realitate care impune stabilirea de către viitorul executiv și partidele care îl vor susține a unor obiective precise, dar greu de atins: stabilitate; evitarea colapsului; adoptarea unor măsuri urgente; calmarea tensiunilor sociale și politice.

Ne aflăm așadar într-o situație tipică, ce impune chiar și pentru un interval scurt de timp un guvern de reconciliere națională, până când reușim să traversăm criza fără a intra în faliment de țară.

Cum ar putea fi creat și cum ar funcționa un asemenea executiv? În primul și-n primul rând, reprezentanții partidelor parlamentare trebuie să înțeleagă că nu există în acest moment o altă soluție. În al doilea rând, aceștia trebuie să identifice, să desemneze și să susțină o persoană care să reprezinte un numitor comun. Poate fi un om politic cu reale calități de tehnocrat sau poate fi o persoană din afara partidelor politice, capabilă să dirijeze dificila operație chirurgicală indispensabilă pentru redresarea statului. În oricare dintre cele două variante, persoana desemnată are obligația ca, în acord cu fiecare partid în parte, să desemneze echipa împreună cu care va elabora programul de guvernare și va merge în Parlament pentru a obține voturile necesare. Firește, desemnarea unei asemenea echipe este, în sine, o operație extrem de dificilă, ea presupunând participarea în viitorul executiv a reprezentanților tuturor partidelor parlamentare, în raport cu numărul de deputați și senatori de care dispune fiecare. Este obligatoriu să se acorde prioritate absolută nu satisfacerii unor orgolii, ambiții și interese de grup, ci soluționării urgente a crizei pe care o traversăm.

Sunt convins că mulți au ridicat din sprâncene și o fac și acum, confruntați cu un asemenea scenariu. Pentru a liniști spiritele încă prea încinse, țin să le reamintesc tuturor celor loviți de scepticism că asemenea guverne au funcționat cu succes și la noi în țară, și în alte state ale lumii. În Marea Britanie a fost guvernul Winston Churchill, susținut de conservatori, laburiști și liberali. În Africa de Sud a fost ales la vârful statului Nelson Mandela. În Italia, a fost guvernul Draghi. Au mai fost guverne de acest fel și în Israel, Liban și Zimbabwe. Prin urmare, scenariul nu este atât de neobișnuit.