ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Racheta ucraineană prăbușită și explodată pe teritoriul Poloniei amintește de trei episoade similare petrecute în România.

Pe 2 martie 2022, la mai puțin de două săptămâni de la începerea războiului din Ucraina, într-un interval de numai câteva ore, un MiG-21 și un elicopter militar IAR-Puma s-au prăbușit în Dobrogea, opt persoane pierzându-și viața.

MApN a emis un comunicat abracadabrant potrivit căruia cele două aparate de zbor ar fi căzut dintr-un „cumul de factori umani și de mediu”. Un comunicat pe care nu l-a luat nimeni în serios.

A circulat la vremea respectivă informația mult mai plauzibilă că cele două aparate militare românești ar fi fost de fapt doborâte de rachete S-300 ucrainene, care încercau să anihileze atacurile cu rachete Kalibr ale rușilor de pe Marea Neagră.

Foarte convenabil, știrea a fost decretată imediat „fakenews”, produs al propagandei rusești.

După câteva zile de la dubla tragedie din Dobrogea, pe 10 martie, o dronă de fabricație sovietică(probabil operată de ucraineni) a traversat nestingherită spațiul aerian al Ungariei și României pentru a se prăbuși în Croația, toate trei state NATO.

Cel mai interesant este că drona a trecut peste România în timp ce Kamala Harris se afla în vizită în regiune (Polonia și România).

Întrebarea legitimă este cum de zboară dronele și rachetele străine prin spațiul aerian al NATO fără nici o reacție din partea sistemelor de apărare antiaeriană aliată?

Sau, mai simplu: cât de eficientă este „Umbrela” NATO?

Miercuri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, abordând subiectul rachetei ucrainene care a pătruns nestingherită marți seara în Polonia, a oferit un răspuns halucinant:

„Sistemele noastre de apărare antiaeriană sunt setate să apere împotriva atacurilor 24 de ore din 24. Dar nu avem nici o indicație că aceasta (căderea rachetei ucrainene în Polonia – n.r.) a fost rezultatul unui atac deliberat, iar acest incident nu are caracteristicile unui atac. Aceasta explică și de ce reacțiile au fost cum au fost seara trecută  (!), deoarece nu a fost un atac deliberat și nu avea caracteristicile unui atac deliberat împotriva teritoriului NATO.”

Rezumând inepția, dacă rachetele sau dronele pătrund din greșeală în spațiul NATO, ele nu sunt doborâte de faimoasele scuturi antiaeriene, ci sunt lăsate să se prăbușească singure. Sau să doboare avioane și elicoptere. Și să omoare oameni.

Nimeni nu l-a întrebat pe Stoltenberg dacă la fel se întâmplă și cu rachetele nucleare care ar putea să fie lansate din greșeală de un stat considerat prieten.

PROBLEMĂ: Dacă secretarului general adjunct al NATO i se spune „Prostănacul”, ce poreclă i s-ar potrivi Șefului său?