ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Se simte o oarecare disperare în rândul propagandiștilor de război. Timpul trece, Ucraina se află în corzi pe linia frontului, iar Putin rămâne în continuare foarte calm. Nu așa ar trebui să se desfășoare partida.

Unica modalitate prin care Zelensky ar putea să le țină piept rușilor este cea pomenită de președintele Macron: debarcarea trupelor NATO. Cu cât mai repede, cu atât mai bine, vorba cocoșului de la Palatul Elysee. Iar aici intervine marea problemă. Opinia publică deja sastisită de umflarea mușchilor NATO ar fi de-a dreptul indignată dacă Europa ar intra cu soldați în Ucraina, împotriva rușilor, fără un motiv bine întemeiat. Așa că strategii CIA și MI5 caută cu înverșunare să provoace un eveniment capabil să genereze răspunsul dur al Kremlinului. Suficient de dur încât să-i convingă pe europeni că trebuie să se implice decisiv în războiul cu Rusia.

Atentatul de la Moscova a fost în mod deliberat suficient de prost organizat astfel încât rușii să aibă convingerea implicării Aliaților occidentali. Chiar și în lipsa unor probe palpabile. Reacția Casei Albe la puțin timp după atac (”Nu Ucraina a făcut-o”), ca și revendicarea irațională a carnagiului de către ISIS-K, au făcut parte din scenariu. Finanțatorii din serviciile secrete (suspecți sunt CIA, MI5, Mossad) ar fi putut organiza totul ca la carte, fără să lase loc unor suspiciuni întemeiate. Iar politicienii administrației Biden ar fi putut să se abțină în primă instanță. Ar fi profund greșit să credem că astfel de indivizi malefici sunt atât de stupizi încât să nu realizeze ce fac și ce spun – în condițiile în care fiecare literă, fiecare cuvânt și fiecare gest sunt atent cântărite.

Finanțatorii atentatului și-au luat toate măsurile de precauție. Nu există dovezi clare ale unei implicări guvernamentale. De aceea și-au permis să joace cartea la nivel de imagine. Ei au avut două mesaje distincte: unul pentru populime (”ISIS-K a făcut-o, Ucraina e nevinovată”) și unul pentru Kremlin (”Noi am făcut-o, fraierilor! Din nefericire, nu puteți dovedi”).

Atât serviciul rus de securitate FSB, cât și Putin, au dat de înțeles pentru publicul de acasă că se știe foarte bine cine se află în spatele masacrului. Dar atât, nimic mai mult. O reacție violentă, așteptată cu sufletul la gură de Pentagon și CIA, întârzie să apară. Spre disperarea multor ruși și chiar a unor observatori neutri, care nu înțeleg mișcările de judoka ale președintelui Putin.

Kremlinul probabil simte că, în final, debarcarea trupelor NATO va fi inevitabilă. Dar vrea să amâne momentul cât mai mult. Este în avantajul generalului Gherasimov.

Deocamdată Putin a avut o discuție cu piloții ruși, cărora le-a cerut să doboare toate avioanele F-16 trimise de NATO. Mai mult, a avertizat că aerodromurile din afara Ucrainei folosite pentru decolarea respectivelor avioane F-16 vor deveni ”ținte legitime”. Cu alte cuvinte, dacă un F-16 decolează de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu cu scopul de a lovi trupe rusești, Putin ar avea un motiv întemeiat să bombardeze aerodromul din județul Constanța.

Jocul nervilor dintre americani și ruși va continua cu alte provocări de tipul atentatului de la Moscova. Este ca într-un film de desene animate cu Tom și Jerry, în care Tom (aka SUA) îi trage niște tigăi în cap buldogului Spike (aka Rusia), știind că ultimul e legat de cușcă și teoretic nu poate rupe lanțul. Cu cât Putin răbufnește mai repede, cu atât aliații NATO vor intra mai repede în Ucraina, ”en fanfare”, în aplauzele războinicilor care acum rup tastaturile în așteptarea semnalului de încorporare.

Singura voce lucidă din Europa rămâne cea a lui Viktor Orban: ”La înființarea UE, obiectivul era pacea și prosperitatea, dar ceea ce avem acum este război și mizerie. (…) UE se află într-o psihoză de război și acest lucru trebuie oprit. Există o atmosferă de război, o retorică de război și o logică de război”.

Greu de spus dacă mai poate opri cineva tăvălugul, la cât de departe s-a ajuns și la cum arată orgoliile globaliștilor din spatele scenei.

 

             Parteneriat Opoziția.net