„”Lovitura de stat care a început pe data de 6 decembrie 2024 a atins zilele trecute apogeul”, le-a spus Georgescu celor adunați în fața tribunalului. „Pe 4 iunie 2026, actualul ocupant al Cotroceniului a bătut ultimul cui în sicriul democrației românești, anulând alegerile parlamentare și reducând la tăcere vocea poporului, cu o singură lovitură devastatoare.”

El a mers mai departe, lansând ceea ce echivalează cu un apel direct la arme, adresat aleșilor României: ”Mă adresez astăzi fiecărui membru al Parlamentului României care mai are inimă, dragoste de țară, fiecărui reprezentant ales care a depus jurământ față de țară și față de poporul român. A venit vremea să vă ridicați. Este momentul ca imediat să începeți procedura de suspendare împotriva președintelui ilegal de la Cotroceni. Și asta nu mâine, nu prin alte demersuri, ci imediat”.

Cuvintele lui Georgescu au fost susținute de liderul AUR, George Simion, care, cu doar câteva ore mai devreme, făcuse publică o cerere izbitor de similară, lansând un sondaj online, întrebându-și adepții dacă președintele Nicușor Dan ar trebui suspendat din funcție. Răspunsul la propria întrebare a lăsat lor puținor ambiguități: „Nicușor Dan - suspendat! Pentru anularea voinței românilor. Soluția la criză nu este Tomac ca prim-ministru - ci organizarea de alegeri anticipate.”

Convergența mesajelor lui Georgescu și Simion în aceeași dimineață semnalează o escaladare coordonată din partea taberei suveraniste a României. Deși Georgescu și-a anunțat retragerea din viața politică în mai 2025, în urma victoriei electorale a lui Dan, reapariția sa pe treptele tribunalului – însuși simbolul îndelungatelor sale bătălii juridice – sugerează că nu și-a abandonat rolul sau influența politică.

Pentru a înțelege de ce aceste apeluri rezonează, trebuie să revedem lanțul de evenimente care au lăsat România neguvernabilă timp de aproape doi ani.

A început pe 6 decembrie 2024, când Curtea Constituțională a României a luat decizia fără precedent de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale, unde Georgescu ieșise favorit-surpriză. Instanța a citat rapoarte ale serviciilor secrete care susțineau o campanie masivă pe rețelele de socializare, susținută de Rusia, în favoarea sa. Criticii deciziei, inclusiv oameni din administrația Trump, au condamnat anularea alegerilor ca fiind o exagerare democratică.

În mai 2025 au avut loc a doua scrutin, de la care Georgescu a fost exclus. Nicușor Dan, fostul primar centrist al Bucureștiului, a obținut o victorie decisivă în turul doi în fața lui George Simion, obținând aproximativ 53,6% din voturi, și a depus jurământul pe 26 mai 2025.

Dar stabilitatea s-a dovedit a fi ceva abstract. Până în aprilie 2026, guvernul de coaliție al României - compus din PSD, PNL și două partide mai mici - a eșuat. AUR și PSD au depus o moțiune de cenzură împotriva prim-ministrului Ilie Bolojan pe 5 mai 2026. Președintele Dan a exclus aproape imediat organizarea unor alegeri anticipate, invocând riscul unei instabilități suplimentare și probabilitatea unor câștiguri din partea mișcărilor de extremă dreapta și suveraniste. Sondajele de la acea vreme arătau că AUR obținea un sprijin de până la 37% în unele sondaje, o cifră care justifica atât prudența lui Dan, cât și alimentarea furiei adversarilor săi.

Acum, la mai bine de o lună de la căderea guvernului Bolojan, România încă nu are un nou prim-ministru. Președintele Dan a organizat mai multe runde de consultări cu partidele parlamentare fără a ajunge la un acord. Se pare că acesta urmărește formarea unui guvern tehnocrat sau independent, o direcție căreia i se opun nu doar AUR, ci și majoritatea românilor: un sondaj din iunie 2026 a constatat că publicul ar dori alegerile anticipate în locul unei soluții tehnocratice.

Președintele Dan a susținut însă că România nu-și poate permite costul economic și politic al unui alt ciclu electoral atât de curând, menționând că țara are deja cel mai mare deficit bugetar din UE.

Dar pentru Georgescu și susținătorii săi, legalitatea și legitimitatea s-au despărțit de mult. „Acest om nu este pur și simplu un lider slab. El reprezintă un pericol clar pentru însăși existența statalității române”, a declarat Georgescu în fața tribunalului, într-un limbaj care golește de orice nuanță dezbaterea constituțională.

Rolul lui George Simion în această dramă care escaladează a evoluat considerabil. După înfrângerea electorală din mai 2025, acesta și-a concentrat atenția către manevrele parlamentare. Coordonarea cu succes a AUR cu PSD în ceea ce privește votul de neîncredere a demonstrat că Simion este dispus să formeze alianțe tactice cu adversari ideologici pentru a atinge scopuri politice.

Apelul său la suspendarea lui Dan, acum explicit prin intermediul sondajelor de pe rețelele de socializare, nu este lipsit de precedent juridic: AUR solicitase deja suspendarea lui Dan la sfârșitul anului 2025, acuzându-l de interferență neconstituțională în sistemul judiciar, după ce președintele a propus un referendum in rândul magistraților. Partidul SOS România ridicase și el această posibilitate. Acum, cu o nouă criză politică, și cu declarația lui Georgescu de la tribunal, care a furnizat combustibil retoric, suspendarea pare să fi devenit o urgență.

Nu este clar dacă va câștiga suficient sprijin pentru a trece efectiv prin Parlament - un proces care necesită o majoritate de două treimi și, în cele din urmă, un referendum popular. Un sondaj INSCOP realizat la mijlocul lunii mai 2026 a constatat că, deși 77% dintre alegătorii AUR susțineau suspendarea lui Dan, majoritatea românilor, în general, nu erau în favoarea demiterii președintelui printr-un referendum.

Este foarte clar că, în ochii unei părți substanțiale a populației, criza politică nu mai este doar una guvernamentală, ci a devenit existențială. Președintele Dan se confruntă cu un parlament pe care nu îl poate guverna, cu o economie aflată sub presiunea controlului european și o opoziție care a cerut acum deschis înlăturarea sa.

Fereastra se închide, a avertizat Georgescu.