Traducerea automată în limba română a textului mesajului X al doamnei ministru de Externe Țoiu Oana ar fi:

"Singura dată în istoria sa când NATO a fost testată pe baza promisiunii că un atac asupra uneia dintre părți este un atac asupra tuturor a fost după 11 septembrie.

România a răspuns apelului, chiar și fără a fi membră NATO la acea vreme. Am înțeles că aceasta este datoria noastră și, odată ce Articolul 5 a fost declanșat, soldații români se îmbarcau spre Afganistan. La fel și alți aliați.

Președintele Trump ne-a întrebat acum, la Davos, dacă Europa va răspunde apelului SUA în momente de nevoie.

Istoria a răspuns deja la această întrebare."

Aceasta a fost reacția la cald, pe platforma de comunicare internaută X, a doamnei ministru, care ne spune că se află la Davos și că îi atrage atenția președintelui american Donald J.Trum că ar fi trebuit să știe deja răspunsul la "întrebarea" dacă oare Europa va răspunde apelului Statelor Unite ale Americii, când vor avea americanii nevoie de europeni, într-o operație militară comună, sub egida NATO.

Deși eu nu am nici cele mai vagi speranțe că vreunul dintre miniștri actualului cabinet Bolojan ar avea habar măcar la nivel de abecedar despre ce presupune ca cunoaștere și pricepere funcția pe care o ocupă, recunosc faptul că m-am așteptat ca doamna ministru de externe să întrebe în jur cam cum se formulează un răspuns la "întrebarea" președintelui american.

Am pus între ghilimele termenul "întrebare" deoarece, în realitate, domnul Trump nu a întrebat nimic.

În discursul domniei sale, aceste și-a manifestat doar îndoiala că, într-un viitor oarecare, dacă America ar avea nevoie de sprijinul aliaților săi din NATO, aceștia îl vor acorda voluntar.

Dar nu asta este neplăcerea mea, ca cetățean român, provocată de reacția la cald a doamnei ministru Țoiu.

Să vă spun de-a dreptul ce mă așteptam eu să zică șefa diplomației românești. Domnia sa ar ti trebuit să formuleze o replică de genul:

Cam așa ceva m-aș fi așteptat să aud de la doamna ministru de Externe a României.

Când colo, domnia sa s-a comportat ca o doamnă dintr-o mahala de târg provincial balcanico-românesc: Auzi, țațo, ce a putut să întrebe ăla! Păi el nu știe că feciorii noștri au sărit cu toții în ajutorul americanilor, de cum au zis ăia ceva? Doar că s-a invocat Articolul 5 și ai noștri au și sărit, ca lupii tineri, să îi apere pe americani!

Ca să nu mai vorbim despre faptul că doamna ministru este complet și iremediabil inexactă în relatarea situației unice, în care a fost invocat Articolul 5 din Tratatul de la Washington, 1949.

Faptele pe care le evocă atât de inexact s-au petrecut acum 24 de ani, pe când doamna Țoiu avea 16 ani și probabil că habar nu avea unde este Afghanistan pe vreo hartă sau pe globul pămânesc, cel de pe catedra profesorului de geografie, de la liceul domniei sale, din Călărași.

Eu în schimb eram în 11 septembrie 2001 șeful secției (branch) învățământ și instrucție (education and training), la Celula de Coordonare a Parteneriatului (pentru Pace) de la SHAPE/NATO și știu intim că Articolul 5 nu a fost invocat de Statele Unite

Articolul 5 a fost invocat de către Consiliul Nord-Atlanic, în întregul său, inițial ca expresie a solidarității întregii Alianțe cu Statele Unite și în așteptarea finalizării investigațiilor din care să rezulte despre ce inamic era vorba.

Apoi, același Consiliu a aprobat un plan în 8 puncte, de punere în aplicare a Articolului 5, dintre care puncte cele mai importante au fost că NATO a dislocat în spațiul aerian al Statelor Unite un număr de avioane de tip AWACS (de supraveghere, comandă și control din aer), aflate în posesia comună a aliaților (la vremea aceea nu se știa dacă nu cumva vor mai fi și alte celule teroriste gata să deturneze alte avioane, iar traficul aerian trebuia reluat totuși) și constituirea unui grup naval al NATO în Marea Mediterană, în eventualitatea că inamicul care atacase America și care se prespununea că ar fi originar din Orientul Mijlociu ar fi avut și sprijinul unor state ostile Americii, din regiune.

Celelalte puncte din planul aprobat de NATO s-au referit la facilități de survol al aeronavelor de luptă americane, la schimbul de informații și la disponibilitatea aliaților de a răspunde eventualelor cereri americane de capabilități aflate în posesia acelor aliați.

Cu siguranță că Articolul 5 nu a fost invocat în legătură cu Afganistanul.

Cât despre participarea militarilor români în Afganistan, aceasta s-a făcut inițial sub egida Organizației Națiunilor Unite, care a inițiat misiunea ISAF, unde S vine de la stabilizarea situației de securitate din Afganistan (ISAF = International Security Assisstance Force) și nu are nimic de-a face cu lovirea elementelor teroriste din Afganistan, lovire petrecută în cadrul războiului global împotriva terorismului, dus inițial de o coaliție de voință, sub leaership american, coaliție de voință din care România nu a făcut niciodată parte.

Desigur, doamna ministru Țoiu ar fi putut să întrebe pe oricine din preajmă cu acces la Wikipedia, dacă ar fi vrut să referențieze cât de cât exact "contextul" în care a fost invocat Articolul 5, în favoarea Statelor Unite, în 2001.

Dar bag eu seama că i-a fost mai lesne domniei sale să se dea mare cunoscătoare  a subiectului, spre satisfacția zecilor de mii de români/clickuri care i-au aplaudat X-ul și au ovaționat-o cu "dar ce bine i-a zis-o Portocaliului!"