ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Material din cadrul Concursului ActiveNews, premiat pe 15 ianuarie 2022. Titlul original:

Traducerea unui dialog imaginar sau trei flegme pe Crăciunul târgmureșenilor

Zâua bună, oameni buni! Denceput, o iau nițel cotit, pe la Pitești. Deși nu’mi făceam iluzii am ținut totuși să fiu prezent în fața primăriei, pe 21 decembrie, spre-a protesta, pașnic, împotriva dictaturii ce stă a se institui din nou, pe repede’nainte, cu guviduista ca pretext. Mda. Cum stăteam eu așa, singur, singurel, privind la cerberul de la intrare ce ieșea periodic spre-a dirigui poporenii cu trebi pe la primărie, mă gândeam că de-o trece primarele cel nou, din întâmplare, mă prezint și’l rog frumos să sune parlamentarii de Mureș și să le spună că un cetățean îi roagă să respingă la vot cele legi întru’nrobirea noastră, a tuturora, fie români, unguri, țigani or’ sași... or’ alte neamuri conlocuitoare p’aici, prin Grădina Maicii Domnului. Deodată, observ că trece pe lângă mine un nu mai chiar tânăr cetățean, buhăit, c’o privire abulică, dar care’mi părea cunoscut. Aiaiaii! Ce vremuri, domle și ce culme a ironiei, să’l văd pe unul dintre organizatorii protestelor legate de Roșia Montană, p’atunci rebel pe motocicletă și azi... Deh! Azi ar fi fost fără stat de plată... Mda.

Și-acu’ să intru’n pită! Nostalgic, o tai către ceasul cu flori, unde fusese daravela cu Roșia Montană și unde-ar fi fost frumos să mai fie ăl brad falnic de Crăciun de pe vremea primarelui ălui vechi, pe care’l beștelisem în fro trei pamflete-acu’ câțiva anișori. Mdeh! Ce ți-e și cu proverbele astea, ce te lovesc cu’nțelesuri abia după ce le simți pe pielea ta: „rău cu rău, damai rău fără rău”. Și cum trec io de statuia cea nouă, elegantă, a lu’ Gábor Bethlem, aud așa, din Cer parcă, o vorbă: „Nincs kegyelem!” Hmm! Îmi zic io’n barbă, da’ mă luminez la față când, din partea ailaltă a pieții, aud neaoșul: „No, hai!”

De-amu să vă traduc, dragii mei, dialogul imaginar dintre Gábor Bethlen și Iancu Avram de pe deasupra frumoasei Piețe a Trandafirilor. Supărat nevoie mare, Gábor pare să fi reacționat visceral la o scenă a nativității plasată la fro câțiva metri de el, în care pruncul lipsește din fașe, Maria și Iosif sunt reprezentați fără fețe, în contrast cu magii care își au fețele la purtător. Cum războiul asimetric se dă și cu simboluri, pentru cei care nu știu, magii reprezintă știința, atotputernică azi, și cu obrazul din ce în ce mai gros, dar la vedere, pare-se, cel puțin în viziunea primăriei noastre cea de toate zilele... Dreptu-i că magii nu l-ar fi găsit pe pruncul Iisus de nu erau umili păstorii să’i îndrume, așa că de aici și nedumeririle imperiilor (doveditoare de prostie prin neînvățarea lecțiilor) ce se tot împiedică, regulat, de astă căruță de țărani și de babele cu picioarele pline de tină, înghenuncheate prin bisericuțe de lemn, ce dăinuie p’acilea, într’o multiculturalitate milenară, organică, ce dă cu tifla ideologiei multiculturalismului incult (în cheia lui Berdiaev incult, desigur) ce vrea a se impune cu forța. Mai departe mergând cu interpretarea, lipsa pruncului din iesle ar putea fi, în viziunea sincretismului globalizd reprezentarea nietzscheanului „Dumnezeu a murit”. Ei, alții, mai cârcotași, ar putea spune că pruncul a fost răpit pentru a i se prevala linii celulare necesare noilor „terapii” genice sau, mai rău chiar, pentru a fi sacrificat baalilor, or’, mai prozaic, spre-a fi chinuit, din nou... pentru obținerea adrenochromului, de astă dată (bampirism, „curat murdar, coane Fănică!”). Ptiu, drace!

De cealaltă parte a pieței, Iancu al nost’ pare a răspunde, sec, iritat fiind de „luminatorul” plasat de primărie’n fața’i. E drept că lumina-i la fel, în noi toți și pentru toți, dar, ca să explicăm și pe’nțelesul tefeliștilor modernistikitschoși, softul de activare e exact acolo unde ei nu vor a se uita... E alegerea lor, lăsată de Ăl de Sus... spre deosebire de intransingența ălora cu dubla măsură ce vor a ne lua și dreptul de a mai alege.

Și iaca, îndemnurile celor doi se’ntâlnesc axial, în centrul pieței, fremătând deasupra batjocurei de brad al rotaracților strângători de fonduri întrale lu’ baphomet! Mie, drept să vă spun, mi s’a părut un rânjet sinistru al șvaihofărilor: „Na, măh! Un «brad» din cioturile codrilor voștri, rași de noi, să vă ție de cald, de Crăciun!” Acu’nțelesei vorbele unui vechi om de presă, pe care’l aprob, parțial, ce’mi amintise (atunci când îl urecheasem prea tare pe vechiu’ primare) de proverbul citat la’nceputul ăstui text.

De final, pentru cine n’a’nțeles din prima mesajul (da’ nu numa’ pentru ei), imaginați-vă transpunerean faptă a unui „dialog” muzical între piesa „Nincs kegyelem” [1] a formației maghiare Nemzeti Hang și „Rugăciunea” [2] lui Cedry2k. Dacă nici așa nu ați reușit a prindențelesurile umilelelor mele rătăciri pe alba coală, extrapolați băgând la cap cuvintele lui Emanuil Gojdu: „Providența dumnezeească, însuși Dumnezeul popoarelor din lume a croit ținta, atît pentru seama națiunii române, cît și pe seama celei maghiare, pentru ca laolaltă să trăiască într-o alianță eternă, fiindcă numai laolaltă au un viitor glorios, pe cînd punîndu-se una în contra celeilalte, amîndouă trebuie să piară. Ambele națiuni stau singure pe lumea aceasta, fără consîngeni și aproape în număr egal. Soarta le-a așezat una lângă alta; aplecările lor sunt la fel. Amîndouă sunt înconjurate de elementul absorbitor al panslavismului, - prin urmare nici una nu poate deveni periculoasă pentru cealaltă. Destinul le cheamă pe aceste două națiuni la o alianță eternă” [3].

Hristos Sa născut!

Doamne ajută și La mulți ani!

Sorin Suciu

Mențiune în cadrul Concursului de Schițe ActiveNews - Era Covid și Marea Resetare - starea actuală, perspective, soluții, categoria SCHIȚE.

[1] Nemzeti Hang. 2017. „Nincs kegyelem”. E.Z.S Music. Disponibil lahttps://songbook.hu/lyrics/105962/nincs-kegyelem, accesat la 04.01/2022.

[2] Cedry2k. 2012. „Rugăciune (Identitate)”. Disponibil lahttps://genius.com/Cedry2k-rugaciune-lyrics, accesat la 04.01.2022.

[3] Maria Berényi. 2002. „Viața și activitatea lui Emanuil Gojdu 1802-1870”.Societatea culturală a românilor din Budapesta. Giula. p. 72, disponibil lahttp://mariaberenyi.hu/Gojdu.pdf, accesat la 04.01.2022.

VIDEO:

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews