Expresia „teoria conspirației” nu exista înainte de tragedia de la Dallas din noiembrie 1963. Presa a introdus-o la comandă pentru a pune pumnul în gură celor care voiau să știe prea multe.

Un editorial al lui Tucker Carlson la Fox News pe care l-am tradus pentru cititorii ActiveNews.

*

La scurt timp după ce Jack Ruby l-a împușcat în fața camerelor pe Lee Harvey Oswald, în beciul Poliției din Dallas, mulți americani au început să-și pună întrebări în legătură cu asasinarea lui Kennedy.

Un terorist singuratic îl ucide pe președintele Statelor Unite. Apoi, la mai puțin de 48 de ore, teroristul singuratic este ucis de un alt terorist singuratic.

Ce șanse erau șansele ca așa ceva să se întâmple? Una este să fii lovit de trăznet – se întâmplă rar, dar este posibil. Dar dacă toți membrii familiei tale sunt și ei loviți de trăznet, la date diferite, ai putea să suspectezi că nu a fost vorba de evenimente naturale.

Oh, ba da, răspunde guvernul SUA. Acest întreg lanț bizar de asasinate a fost ceva natural.

Așa că, la mai puțin de un an după asasinarea lui JFK, Casa Albă condusă de Johnson a dat publicității ceva numit Raportul Comisiei Warren.

Iar raportul concluziona că, deși motivele rămâneau neclare, atât Lee Oswald cât și Jack Ruby au acționat singuri. Nu i-a ajutat nimeni.

Nu a existat nici o conspirație. Caz închis. E vremea să ne ocupăm de altceva.

Și mulți americani au început să se ocupe de altceva. La vremea respectivă nu știau cât de ticăloasă și de coruptă era Comisia Warren.

Va fi nevoie de aproape 50 de ani pentru ca, sub constrângere, CIA să recunoască faptul că a ascuns anchetatorilor informații legate de relația sa cu Lee Harvey Oswald.

Însă nici înainte de această recunoaștere, explicația guvernului nu a părut plauzibilă. Iar unele persoane au început să își pună întrebări pe această temă.

Atunci, pe fondul îndoielii americanilor față de povestea oficială, expresia „teoria conspirației” a intrat în vocabularul nostru.

După cum subliniază profesorul Lance DeHaven-Smith în cartea sa pe această temă, „expresia Teoria Conspirației nu exista ca atare în discuțiile americane obișnuite dinainte de 1964. În 1964, anul în care Comisia Warren și-a făcut public raportul, New York Times a publicat cinci articole în care apărea expresia Teoria Conspirației”.

Astăzi, expresia „teoria conspirației” apare în aproape toate articolele din New York Times despre politica americană.

Acum, ca și atunci, este folosită ca o armă împotriva oricui pune întrebări la care guvernul nu are chef să răspundă.

Însă, în ciuda a 60 de ani de batjocură, întrebările nu au dispărut. De fapt, s-au înmulțit cu timpul.

Iată una dintre ele. În aprilie 1964, un psihiatru pe nume Louis Jaylon West l-a vizitat pe Jack Ruby în celula sa din penitenciarul din Dallas.

Potrivit evaluării scrise de West, el a ajuns la concluzia că Jack Ruby era „practic nebun” și avea nevoie de o spitalizare psihiatrică imediată.

O concluzie la care, în mod curios, nu ajunsese nici o altă persoană care discutase înainte cu Jack Ruby.

Ruby le păruse perfect sănătos la cap tuturor oamenilor care îl cunoșteau. Louis Jolyon West l-a declarat nebun.

Însă ceea ce West nu a spus a fost că, la vremea respectivă, lucra pentru CIA. Louis Jolyon West era psihiatru sub contract al agenției de spionaj. Era și un expert în manipularea psihică, și un personaj de prim plan în programul de tristă faimă MKUltra, prin care CIA le-a administrat americanilor, fără acceptul lor, puternice substanțe psihotrope.

Din toți psihiatrii de pe lume, ce Dumnezeu căuta tocmai ăsta în celula lui Jack Ruby?

Presa nu a părut interesată de dezvăluire. Mai mult, New York Times, într-un lung ferpar din 1999 făcut lui West, nici nu pomenea faptul că acesta a lucrat pentru CIA și nici de prezența în celula lui Jack Ruby.

Și, desigur, mulți și-au pus întrebări.

În 1976, după o lungă perioadă de uitare, Camera Reprezentanților a înființat o comisie specială pentru a relua ancheta asasinatului asupra lui JFK.

Concluzia ei bipartizană? Jack Kennedy a fost aproape sigur asasinat în urma unei conspirații.

Întrebare era: conspirația cui? Ei bine, suspectul evident era CIA.

Dacă nu ar fi fost așa, de ce agenția le-ar fi ascuns anchetatorilor dovezi esențiale?

Există vreo explicație benignă pentru această secretomanie care durează de ani de zile? Din câte știm noi, nu. Și este și ilegală.

În 1992, Congresul a adoptat President John F. Kennedy Assassination Records Collection Act. Această lege impunea dezvăluirea completă a tuturor documentelor, până în 2017, la 54 de ani de la asasinarea lui JFK.

Ultima administrație (Trump) a promis să se supună total acestei legi. Însă, ca urmare a presiunilor uriașe făcute de directorul CIA, Mike Pompeo, mii de pagini de documente ale agenției au continuat să rămână secrete.

Astăzi, în această după amiază, administrația Biden a făcut exact același lucru. Mii de pagini de documente vor rămâne secrete, la aproape 60 de ani de la moartea tuturor persoanelor implicate.

Și cu toate astea nu pe putem vedea. În mod evident, scopul nu este de a proteja o anumită persoană. Toți protagoniștii au murit. Ci de a proteja o instituție. Cu ce scop?

Ei bine, astăzi am decis să aflăm. Am discutat cu cineva care a avut acces la toate aceste documente ascunse ale CIA. O persoană care știe în detaliu tot ceea ce conțin ele.

Am întrebat-o pe această persoană direct: „A fost CIA implicată în asasinarea lui John F. Kennedy, un președinte american?”.

Iată textual răspunsul pe care l-am primit. Citez:

„Răspunsul este da. Sunt convins că a fost implicată. Este cu totul altceva decât am crezut că este. Totul este o făcătură.”

Greu de imaginat un răspuns mai șocant decât acesta. Și, repet, nu am discutat cu un adept al „teoriei conspirației”. Nici pe departe.

Este vorba de cineva care a avut acces în mod nemijlocit la informațiile care sunt ascunse opiniei publice americane.

Iar răspunsul pe care l-am primit a fost fără echivoc. Da, CIA a fost implicată în asasinarea președintelui.

Desigur, unii nu vor fi prea surprinși să audă ceea ce au bănuit dintotdeauna. Dar reflectați puțin asupra a ceea ce înseamnă asta.

Înseamnă că în interiorul guvernului SUA există forțe care sunt mai presus de orice control democratic.

Aceste forțe sunt mai puternice decât oficialii aleși, care se presupune că ar trebui să le supravegheze.

Aceste forțe pot influența rezultatul alegerilor. Pot chiar ascunde complicitatea lor la asasinarea unui președinte american.

Cu alte cuvinte, pot face cam tot ce poftesc.

Ele formează un stat în stat, batjocorind prin însăși existența lor ideea de democrație.

Oricât de cinici am devenit după 30 de ani de când asistăm cum guvernanții îi ignoră pe alegătorii care i-au pus în scaune, am fost șocați să aflăm acest lucru. Este inacceptabil.

Cu fiecare an care a trecut de la asasinarea lui John F. Kennedy, americanii au început să aibă tot mai puțină încredere în guvernul lor.

Poate că aceasta este explicația. Și au existat oameni care știau asta de multă vreme.

Printre ei, se numără toți directorii CIA din noiembrie 1963 încoace.

Inclusiv directorul CIA al lui Obama, John Brenner, una dintre cele mai sinistre și veroase figuri care au existat vreodată în viața publică americană.

Pe această listă se află, cu tristețe o spun, și prietenul nostru, Mike Pompeo, care a condus CIA în timpul ultimei administrații.

Mike Pompeo știa.

L-am invitat pe Mike Pompeo să participe la emisiune în seara aceasta.

Deși nu ratează niciodată ocazia unui interviu televizat, a refuzat invitația.


Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews