Umanismul iluminat al Guvernatorului s-a exercitat atât în pacificarea și vindecarea barbariei valahe prin ucideri fără judecată și apoi prin tragerea pe roată, în urma totuși a unui proces, cât și prin extraordinara mărinimie de a aduce pictorul care să picteze chipurile barbarilor sângeroși. 

"Lumea bună" suferă pentru Guvernatorul Brukenthal, pentru cariera lui secerată de Iosif al II-lea, pentru statuia lui sfințită de noul guvernator, pentru mizeria valahă eternă de a-ți aduce aminte de nimicurile de acum 250 de ani. Este o suferință atroce, suferința oamenilor de bine pentru care cultura și civilizația nu pot suferi atacul barbariei istoriei iobagilor valahi, oameni, suboameni, fără palate și colecții private de pictură universală. Este suferința umaniștilor care se identifică cu cei care au învins, cu paradisul baroc aseptic, cu imaginea istoriei progresului în marșul său infinit. Dar lecturile oamenilor de bine sunt sărace, aderența lor este la ponciful ideologic, la imaginea neinterogată. Este mimetismul imposturii și ipocriziei. Ei știu, de exemplu, că divinul sas nici măcar nu a știut că este vreo răscoală și a refuzat participarea la pedepsirea infidelilor, deși era Guvernatorul Transilvaniei. Bineînțeles, fals. 

În fond, de ce nu am lua inițiativa iluminată ca în fiecare an în piața sfințită de prezența statuii comandorului și de prezența aulică și iluminată a noului guvernator sas, să reproducem cu actori și manechine tragerea pe roată a valahilor subumani, ca să marcăm astfel distanța infinită între barbaria iobagilor mizerabili și înălțimea aulic-masonică, umanistă, a prea nobilului sas, care suferă astăzi tortura de nu fi divinizat de urmașii iobagilor valahi. 

După fiecare act al sacramentului umanist al tragerii pe roată, am putea aplauda elegant, zâmbi și da din cap amar. Am sfârși prin a aplauda pedeapsa binevenită pieilor-roșii valahe, am condamna etern trupurile contorsionate și ciopârțite ale barbarilor, toate acestea sub privirea vidă dar iluminată a noului guvernator sas. Astfel am putea redeveni demni de moștenirea pe care divinul sas ne-a lăsat-o nouă, iobagilor analfabeți.  Pedagogia toleranței chiar asta cere: să recunoști superioritatea efectivă a celui care te supune și te desființează.  Cu atât mai mult ca cât el este un umanist iluminat, iar tu un gunoi etern al istoriei, așa cum dictează noua doctrină sibiană.

Desigur, jocurile olimpice sibiene vor fi sponsorizate de aceeași mare firmă de panificație care vinde conservanți și de aceleași loji filantropice care semnează la picioarele statuii comandorului și care au plătit și ritualul sfințirii umaniste a statuii.