Sâmbătă a fost înmormântat la Ibănești (județul Mureș) Mihăilă Cofar. Foarte probabil, unora dintre noi acest nume nu le mai spune, acum, ceva anume, dar pentru noi, cei care am trăit acele zile și luni tensionate care au  urmat căderii regimului politic al partidului unic, numele lui Mihăiță Cofar are valoarea unui simbol național.

Scriu și susțin acest adevăr gândindu-mă că Mihăiță Cofar, pe atunci un bărbat în puterea vârstei, a fost mutilat cu bestialitate în conflictul interetnic de la Târgu Mureș din martie 1990 și, așa după cum a declarat Dan Vasile Dumitru, primarul comunei Ibănești, avea grave probleme cu ficatul și nu se mai putea mișca decât cu ajutorul unor cârje de metal.

Din păcate, gândindu-ne în primul rând la Coronavirus și la alegerile parlamentare, poate că unii dintre noi, deși ar fi dorit să o facă, am uitat să transmitem un gând cernit pentru acest om care merită pe deplin titlul de Erou Național. În schimb, lipsa unor dovezi de respect și de recunoștință al (încă) prea puternicilor zilei față de Mihăilă Cofar este și va rămâne ca un gest regretabil și ingrat pe care nu l-aș putea compara decât cu minciuna sfruntată a unor așa-ziși gazetari care au avut cinismul și nerușinarea să reia fotografiile în care eroul de la Târgu Mureș apărea purtând urmele violențelor cărora le căzuse victimă, prezentându-l ca fiind un cetățean român de naționalitate maghiară ,,victimă a șovinilor români’’(!!!). Minciună abjectă care, chiar dacă a fost corectată cam cu o jumătate de gură,va rămâne, peste ani, ca o dovadă a manipulării și a diversiunii la care se pretează oficine aflate în slujba unor extrem de nocive cercuri de interese și de putere.

Se vor fi depus, la catafalcul lui Mihăilă Cofar, jerbe și coroane din partea unor prieteni sau a unor organizații civice însuflețite de nobilele idealuri ale patriotismului și unității tuturor locuitorilor țării, fără deosebire de naționalitate, credință religioasă și politică. Frumos ar fi fost ca acestora să li se alături și o coroană sau măcar un mesaj din partea celui care, potrivit legii fundamentale a României,ar trebui să fie președintele tuturor românilor. Adică a lui Klaus Werner Iohannis. Dar,deocamdată, nu avem nici-o dovadă că așa ceva s-a petrecut și, sincer să fiu, cred să sunt slabe speranțe că așa ceva s-ar fi întâmplat! Ceea ce, la urma urmelor, nici că ar trebui să ne mai mire, atâta vreme cât pseudo-președintele Klaus Iohannis este recunoscut ca un aprig și statornic dezbinător al românilor cu românii și ca un promotor al neîncrederii și al  intoleranței politicianiste. De aceea, înclin să cred că atâta vreme cât nici pseudo-președintele Klaus Iohannis și nici guWERNul său nu au găsit de cuviință să aducă un ultim omagiu eroului ideii de unitate națională a tuturor românilor fără deosebire de naționalitate, asta însemnă că totuși aceștia au fost, de data aceasta, sinceri și cu noi și față de memoria lui Mihăilă Cofar.

Odihnește-te în Pacea Domnului, om bun și mare iubitor de țară!