ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Interimarul prezidențial Ilie Bolojan s-a dat astăzi în stambă în orașul pe care l-a păstorit ca primar o duzină de ani (2008-2020). Cu sprijinul actualilor subalterni din Ministerul Apărării Naționale și al foștilor subalterni din Primăria Oradea, în frunte cu primarul marionetă Florin Birta (care a fost viceprimar anterior), Bolojan a organizat astăzi, a doua zi de Paște, o mare defilare militară în centrul urbei de pe Crișul Repede.
 
Cu sute de militari, transportoare blindate, tancuri, avioane F16, Hercules și Spartan. Cu Regimentul 30 Gardă ,,Mihai Viteazul” și cu cunoscuta fanfară a acestuia. Poate se învrednicește Curtea de Conturi să afle costurile acestei parade megalomane și legalitatea lor.
 
Pretextul paradei îl constituie aniversarea a 106 ani de la eliberarea de către armata română a orașului Oradea de sub ocupația armatei ungare condusă de comunistul Bela Kunn și a Gărzii Secuiești, fapt petrecut în data de 20 aprilie 1919, după o zi de la eliberarea orașului Satu Mare. Evenimentul a fost aniversat săptămâna trecută și la Satu, dar a fost o solemnitate rezervată și restrânsă, la care a defilat o gardă de onoare constituită dintr-un pluton de militari aparținând Ministerului Apărării Naționale, un pluton de jandarmi și un pluton de pompieri.

Actualul locatar interimar de la Palatul Cotroceni speră să-și spele astfel imaginea de acuzațiile de lipsă de patriotism după scandalul iscat de demolarea și mutarea, în cursul mandatelor sale de primar, a 28 de statui ale unor personalități politice și culturale românești, dintre care cea mai contestată a fost mutarea statuii ecvestre a domnitorului Mihai Viteazul, concomitent cu instalarea a 12 statui ale unor personalități maghiare.
 
Bolojan aspiră să devină premier după alegerile prezidențiale amânate și chiar la mai mare la o viitoare rundă prezidențiala, care nu este exclusă în cazul nerecunoașterii alegerilor din mai de către SUA și alte state occidentale.
 
Dupăcum s-a confirmat, invitat principal la această paradă militară a fost candidatul prezidențial al partidelor mainstream PNL-PSD-UDMR, Crin Antonescu, al cărui susținător cel puțin declarativ este interimarul Ilie.
 
În acest caz, miroase de la o poștă a acțiune electorală deghizată, pe banii statului, urmărindu-se imagistic și imagologic ca Bolojan și Antonescu să compară drept mari patrioți și suveraniști dacă tot e la modă.
 
Numeroși orădeni sunt contrariați sau chiar revoltați de faptul că, pentru acest eveniment aniversar, nu a fost postat niciun drapel național în zona centrală a urbei, ci doar niște cocarde tricolore asemănătoare, ca format, cu cocardele folosite la paradele LGBTQ. Poate că Bolojan i-a transmis astfel un mesaj subliminal comandantului său suprem Emanuel Macron.

Cu circa o lună în urmă, interimarul Ilie a încercat, într-o conferință de presă organizată expres, să dreagă busuiocul legând demolarea și mutarea statuilor românești de anumite proiecte de modernizare a municipiului Oradea. Referitor la demolarea și mutarea statuii ecvestre a domnitorului Mihai Viteazul din Piața Unirii, a susținut ritos că a reamplasat această statuie într-un loc la fel de onorant, respectiv în fața noii catedrale ortodoxe din Oradea, unde are o bună expunere sub aspect turistic. Este o minciună gogonată.
 
În primul rând, statuia marelui și viteazului domnitor a fost reamplasată după câțiva ani, nu de bună voie și nesilit de nimeni, ci în urma protestelor opiniei publice, îndeosebi a unor organizații patriotice și a unor asociații de ofițeri în rezervă, precum și a criticilor din mass-media.
 
În al doilea rând, statuia a fost reparată (pentru că la demolare au fost rupte gâtul și coada calului) și reamplasată în urma demersurilor și pe spezele Asociației Mihai Viteazul, cu sediul în Ploiești, și al unei asociații de ofițeri în rezervă din Oradea, nu de primarul Bolojan sau de Primăria Oradea.

În al treilea rând, este adevărat că statuia a fost reamplasată în fața noii catedrale ortodoxe din Oradea, dar aceasta nu este prea frecventată potrivit surselor noastre, iar locul este situat la circa un kilometru de amplasamentul inițial și este destul de abscons, fiind înconjurat de vegetație și de catedrală și având un acces destul de întortocheat inclusiv pentru localnici darmite pentru turiști.
 
În al patrulea rând, statuia este invizibilă de pe cele mai apropiate artere de circulație, care sunt situate la 250-300 de metri distanță, iar dinspre Cetatea Oradea, obiectivul turistic cel mai vizitat, este obturată de catedrală. În niciun caz, nu poate fi comparat acest loc cu amplasamentul inițial din Piața Unirii, cea mai mare, mai centrală și mai veche piață din Oradea, situată între Primăria municipiului, vechea catedrală ortodoxă, Palatul episcopal greco-catolic, imensul Palat Vulturul Negru (construit de Imperiul Habsburgic), bănci, magazine, restaurante, cafenele, terase, această zonă atrăgând invariabil aproape toți turiștii care trec prin orașul reședință al județului Bihor.

În al patrulea rând, statuia domnitorului român Mihai Viteazul a fost înlocuită cu statuia regelui Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. Statuia înlocuitoare este inscripționată ,,Regele Ferdinand Întregitorul”, în timp ce statuia lui Mihai Viteazul este inscripționată doar ,,Mihai Viteazul/1593-1601.” Extrem de zgârcit în cuvinte patriotul de circumstanță Ilie Bolojan.
 
Ce poate să înțeleagă un turist străin din această inscripție?
 
La Cluj-Napoca, dar și în alte orașe, statuia marelui și viteazului Mihai este inscripționată ,,Mihai Viteazul/1593-1601/Domnul Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei”. Dacă nu a aflat până acum, poate că-i spune astăzi confratele liberal Emil Boc, primarul Clujului, că domnitorul Mihai Viteazul a fost primul întregitor, primul unificator al țărilor române în 1600, cu peste trei secole înainte de Marea Unire înfăptuită în 1918, sub domnia, mai puțin cu contribuția, regelui Ferdinand.
 
Bolojan și ciracii săi au mai susținut că Mihai Viteazul nu a avut nimic comun cu Oradea, în timp ce regele Ferdinand a vizitat urbea bihoreană împreună cu regina Maria. O altă gogomănie, având în vedere că, în anul 1601, domnitorul român a intrat în Transilvania cu armata de mercenari primită de la împăratul Rudolf al Austriei prin Oradea, de unde s-a deplasat spre Satu Mare și spre Zalău, învingând oastea grofilor unguri la Guruslău.

Și-a exprimat astăzi la Oradea o părere mai avizată candidatul și istoricul Crin Antonescu?
 
Valer Marian