Un rol aparte în cadrul loviturii de stat din 6 decembrie 2024 l-a avut directorul SPP (Serviciul de Protecție și Pază), generalul Lucian Pahonțu, care era nu numai șeful gărzii pretoriene a ex-președintelui Klaus Iohannis, ci și deținătorul secretelor compromițătoare despre demnitari și politicieni și stăpânul inelelor oculte ale puterii. În ultimii ani, generalul Pahonțu a fost etichetat în anumite cercuri bine relaționate și informate ,,cel mai puternic și mai temut om din România”.

Succesorul generalului Coldea la treburi murdare

Alintat de subalternii apropiați ,,Nea Lucică”, generalul Lucian Pahonțu a devenit cel mai longeviv șef de serviciu secret din istoria României, fiind numit director al SPP de către ex-președintele Traian Băsescu în  2005 și menținut de președintele expirat Klaus Iohannis și  de actualul președinte interimar Ilie Bolojan până în zilele noastre, apropiindu-se de aniversarea a două decenii în această funcție. Pahonțu a împlinit vârsta de 60 de ani în data de 2 noiembrie 2024, motiv pentru care, de Ziua Armatei (25 octombrie), a fost trecut în rezerva și la pensie. Cu toate acestea, stăpânul său formal de la Palatul Cotroceni l-a păstrat în funcție ca director civil, pentru a-și îndeplini misiunile și a-i realiza dorințele legate de alegerile prezidențiale și parlamentare programate în lunile noiembrie și decembrie.

Tot mai mulți politicieni, oameni de afaceri și comentatori spun cu voce tare sau în șoaptă că generalul Pahontu a devenit în ultimii ani cel mai puternic și mai temut om din România. Alegații televizate în acest sens au fost făcute de cunoscutul și volubilul om de afaceri  George Becali, destul de bine conectat relațional și informațional. Personal, am avertizat de vreo șapte ani,  inclusiv în articole publicate în Cotidianul, că, după pensionarea și  schimbarea din funcția de șef operativ al SRI  a generalului de tristă amintire Florian Coldea, generalul Pahonțu a preluat rolul și misiunea acestuia de control și șantaj asupra partidelor politice, Parlamentului, Guvernului, justiției, presei, societății civile, mediului de afaceri ș.a.

Conform unor surse care au avut grade și funcții mari în SPP, generalul Pahonțu i-ar avea la mână pe președinții, premierii și miniștrii pe care i-a deservit, precum și pe majoritatea parlamentarilor, președinților de consilii județene și primarilor de mari orașe. Nea Lucică s-a lăudat că ar avea înregistrări compromițătoare inclusiv cu fostul președinte și amicii săi de vază și de petreceri. Cheia succesului său este unitatea informativă a SPP, botezată Zeus sub președinția lui Traian Băsescu, unde au fost stocate nume, date, acte, fapte și înregistrări audio-video. De pe această mină de aur, Pahonțu a reușit să devină dirijorul, sfetnicul și controlorul celor mai bine cotați, plasați și clasați patru candidați prezidențiali ai partidelor politice din România (PNL, PSD, USR, AUR). O lovitură, trebuie să recunoaștem măiastră, la care Coldea nici măcar nu a îndrăznit să viseze.

Supunerea judecătorilor Curții Constituționale prin scheletele din dulap

Într-un asemenea context, directorul SPP, Lucian Pahonțu, cunoștea inclusiv aspectele compromițătoare din viața și activitatea judecătorilor de la Curtea Constituțională a României (CCR), cu care aceștia erau șantajabili și manipulabili. Judecătorii CCR puteau fi sensibilizați fie într-o formă mai directă fie într-o formă mai insidioasă. Oricum, judecătorii constituționali se simțeau cu musca pe căciulă pentru o serie de probleme compromițătoare, din care le-am prezentat pe cele mai însemnate în articolul-serial ,,CSAT și CCR, pasibile de înaltă trădare”, publicat de  Cotidianul și alte site-uri. Contextul a fost mai mult decât favorabil întrucât toți judecătorii CCR aveau schelete mai mari sau mai mici în dulapuri. Începând cu onctuosul președinte al instanței constituționale, Marian Enache, care era șantajabil cu dosarul său de colaborator al Securității în timpul regimului comunist, când era avocat, și cu o înregistrare audio-video din perioada în care a fost ambasador în Republica Moldova (1993-1996), în care apare în ipostaze compromițătoare cu un băiat minor din Chișinău. Din această cauză a trebuit să fie retras de la post întrucât a devenit o vulnerabilitate pentru securitatea națională a României, înregistrarea compromițătoare fiind efectuată de către un serviciu secret străin (moldovean), încă bine conectat în perioada respectivă cu serviciile  similare ale Federației Ruse.

A doua pe lista șantajabililor este nimeni alta decât vajnica judecătoare Livia Stanciu, anterior președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție și partener autodeclarat al Binomului SRI- DNA. Vajnica judecătoare este șantajabilă datorită mai multor abuzuri și alte nelegalități săvârșite în calitate de șefă de parchete și instanțe judecătorești din Galați, de unde a fost teleportată politic la Înalta Curte după două decenii de activitate. Este și mai șantajabilă pentru abuzurile și alte nelegalități comise în funcția supremă de la Înalta Curte (protocoale cu Binomul SRI-DNA, constituirea de structuri de securitate și de complete de execuție, folosirea plicurilor galbene ș.a.), cel mai strigător la cer fiind cazul  Marian Rarinca. SRI și SPP o au la mână pe vajnica magistrată și datorită fumurilor și prafurilor cu care s-a dedulcit fiica sa, cunoscută ca dependentă. Nu în ultimul rând, Livia Stanciu a patronat niște orgii bahice și nu numai ale judecătorilor supremi, care au fost organizate la restaurantul bucureștean Gondola de subalternul său Iulian Dragomir (rămas în anale cu ,,nașul în suflet”, după ce a intervenit telefonic la șeful Fiscului, Sorin Blejnar, în favoarea contabilei de la acest local).

Inocenta în aparență judecătoare Iulia Scânteie este șantajabilă pentru modul  în care a ocupat un post bănos de notar public în perioada în care era secretar general al Ministerului Justiției și șefă de cabinet a ministrului de resort Tudor Chiuariu. Născut și făcut să fie veșnic șef, judecătorul Bogdan Licu este șantajabil pentru relația sa de colaborare cu SRI și pentru modul în care a fost promovat adjunct, prim-adjunct și procuror general al României, în condițiile în care a obținut o diplomă dubioasă de licență în drept, după ce s-a remarcat la examenul de bacalaureat cu nota 5 la proba de Limba română. Hârșitul judecător Cristian Deliorga are de dat explicatii în legătură cu niște afaceri judiciare și financiare cu interlopi tătari și turci din zona Dobrogei, în care a fost procuror și judecător. Anoștii judecători Simina Tănăsescu, Mihaela Ciochină și Gheorghe Ban, alintat Gianni de apropiați, pot fi șantajați pentru aspecte legate de viața lor intimă.             .

Păzitor și supervizor al principalilor patru candidați prezidențiali

Cum era firesc, devenind omul de bază al președintelui Iohannis, generalul Pahonțu a lucrat în ultima campanie prezidențială, în primul rând, pentru candidatul dorit succesor la Cotroceni de către șeful său și de partidul său de obârșie și de suflet, PNL: generalul Nicolae Ciucă (președintele Senatului României, fost premier, ministru al Apărării și șef al Marelui Stat Major General). ,,Ciucă al nostru” era și agreatul principal al birocrației de la Bruxelles și al administrației Biden de la Washington. Cu fonduri de campanie fără număr și sprjinit de instituții de bază ale statului, hiperumflat publicitar cu o carte despre vitejia sa, pe care n-a citit-o aproape nimeni, și ultra promovat mediatic, mai ales de Antenele varanului Dan Voiculescu, Ciucă s-a dovedit un combatant la fel de slab ca în bătălia de la Nassiria, toate sondajele serioase de opinie previzionând că nu se va califica în turul doi al alegerilor prezidențiale. În această situație, în ultima perioadă a campaniei prezidențiale, Pahonțu a lucrat și pentru celălalt candidat mainstream, premierul Ion Marcel Ciolacu, care fusese propus de PSD și era al doilea favorit al Bruxelessului și al Washingtonului. Șeful SPP obținuse o arie extinsă de control asupra PSD grație prieteniei sale mai vechi cu secretarul general al acestui partid, Paul Stănescu, această relație fiind devoalată în premieră de fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea. Numai că și Marcel a avut ghinionul previzibil  al lui Nicu și a ratat la mustață calificarea în turul doi, datorită îndeosebi propriei prostii și fudulii, dar și surprizei numite TikTok. Deși marii șefi Ciolacu și Tudose se declară juriști de profesie, iar prim-vicl Grindeanu se laudă că este informatician, leadershipul PSD a fost luat ca din oală de populara platformă de comunicare.

Potrivit propriei mărturisiri, începând din septembrie 2024 a beneficiat de consiliere și de sprijin din partea generalului Pahonțu și candidatul prezidențial al AUR, George Simion, autodeclarat suveranist și creditat cu șanse serioase de a accede în turul doi. Lipeala dintre Simion și Pahonțu a făcut-o un alt mărturisitor, milionarul Gigi Becali, care devenise membru de vază al AUR și candidat la alegerile parlamentare din noiembrie. Dar, nici Simion nu a reușit să se califice în finala prezidențială, clasându-se doar pe locul al patrulea. În mod surprinzător, în finală au ajuns doi outsideri politici, candidatul independent Călin Georgescu și candidatul USR Elena Valerica Lăsconi.  Puțini știu că Elena Valerica este  creația politică a generalului Lucian Pahonțu, care a beneficiat la  moșirea carierei politice a acesteia de consultanța generalului Florian Coldea, cu care s-a intersectat în înaltele sfere ale puterii vreo 12 ani, în vremea în care acesta a fost atotputernicul șef operativ al SRI (2005-2017). Coldea este considerat de altfel părintele fondator sau ctitorul USR.

(va urma)

Valer Marian

Citiți și: Valer Marian: Șefii de servicii secrete implicați în puciul de Moș Nicolae (I)