ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Revista americană Newsweek a retras în mod precipitat un articol care aborda cazul Călin Georgescu și anularea fără precedent a alegerilor prezidențiale din România dintr-o perspectivă deosebit de interesantă: aceea a consecințelor pe care aceste decizii le pot avea nu doar asupra democrației românești, ci și asupra poziției României ca stat membru NATO și partener strategic al Statelor Unite.

Articolul ridica o întrebare care merită discutată cu mult mai multă seriozitate decât s-a făcut până acum: ce se întâmplă cu încrederea într-un aliat atunci când alegerile sunt anulate pe baza unor acuzații de interferență ale căror probe decisive nu sunt prezentate într-o formă suficient de clară și verificabilă pentru cetățeni?

Dacă un aliat NATO anulează un scrutin pe baza unor acuzații de interferență pe care cetățenii nu le pot verifica, acest lucru poate afecta încrederea în democrație și, implicit, interesul strategic al SUA.

Această problemă devine cu atât mai importantă în contextul Administrației Trump. Din perspectiva Washingtonului, nu este vorba doar despre cine a câștigat sau ar fi putut câștiga alegerile din România, ci despre credibilitatea democratică și predictibilitatea unui stat aliat, aflat într-o regiune de importanță strategică majoră pentru Statele Unite.

În acest sens, argumentele articolului sugerau că Administrația americană ar avea motive serioase să nu trateze situația drept o simplă problemă de politică internă a României. Dacă există suficiente motive pentru anularea alegerilor, acestea trebuie explicate și susținute prin probe convingătoare. Dacă asemenea probe există, ele ar trebui să poată rezista examinării publice. Iar dacă lucrurile rămân neclare, fără o clarificare convingătoare și fără consecințe pentru cei responsabili de eventualele abuzuri, costul nu este suportat doar de instituțiile românești, ci și de încrederea pe care un aliat precum România o poate inspira partenerilor săi strategici.

Tocmai de aceea, retragerea atât de rapidă a articolului Newsweek, însoțită de o explicație extrem de sumară și nesatisfăcătoare ridică ea însăși întrebări legitime. Nu pentru că retragerea ar demonstra că articolul avea dreptate, ci pentru că o asemenea controversă ar fi meritat o explicație mult mai transparentă decât simpla precizare că materialul a fost publicat „din greșeală” și nu respecta standardele editoriale.

Articolul eliminat de conducerea revistei includea două întrebări importante, care par să fi deranjat ele cel mai tare. Poate fi apărată democrația prin anularea unui scrutin fără ca autoritățile să fie capabile să explice public, convingător și verificabil de ce această măsură extremă a fost necesară? Și, dacă răspunsul rămâne neclar, cât de mult afectează acest lucru încrederea într-un aliat NATO și, implicit, interesele strategice ale Statelor Unite? Iar dacă ne mai uităm și la cine a ajuns președinte după dubla fraudă electorală, atunci se poate ca întrebările să continue mult și bine.

În sfârșit, există și un paradox pe care cei care au decis retragerea articolului s-ar putea să nu-l fi anticipat: prin scoaterea lui de pe site, i-au făcut, fără să vrea, un serviciu mult mai mare decât i-ar fi putut face simpla publicare. Retragerea a atras atenția asupra textului, a stârnit întrebări despre motivele ei și a făcut ca ideile articolului să circule tocmai pentru că articolul a dispărut. Iar printre beneficiarii involuntari ai acestei situații se află chiar Călin Georgescu, al cărui caz a primit astfel o expunere suplimentară pe care articolul, lăsat pur și simplu să-și urmeze cursul, poate că nu ar fi obținut-o.