Valerian Stan: Lege și fărădelege la instanța supremă
Sub acest titlu voi vorbi în zilele care vin despre un
caz personal în care, mai ales la Înalta Curte, am avut parte de o experiență
greu de închipuit într-o țară civilizată la un asemenea nivel. Surpriza a fost
cu atât mai mare cu cât după plecarea lui Traian Băsescu de la Cotroceni, a lui
Kovesi de la DNA și a Liviei Stanciu de la ICCJ, lucrurile în Justiție au
început să se îndrepte către normalitate.
Experiența despre care vorbesc a continuat azi cu un nou episod, pe care-l voi
relata mai jos.
În 1990, ministrul Stănculescu m-a trecut în rezervă din cauză că - fără a
încălca nicio reglementare legală sau militară - am solicitat clarificarea
implicării unor generali în reprimarea manifestanților din decembrie 1989. În
cursul anului 1999, generalul avea să fie găsit vinovat pentru acțiunile armate
de la Timișoara și condamnat de instanța supremă la 15 ani de închisoare și
degradare militară. În 2005, în dosarul fostului coleg de la Timișoara, maiorul
Durac, trecut în aceleași condiții în rezervă de Stănculescu, instanțele au
anulat trecerea în rezervă, l-au repus pe ofițer in toate drepturile si i-au
acordat despagubiri materiale si morale în cuantum de 1.000.000 RON. În timp ce
în cazul meu - călcat în picioare de Sistem timp de 15 ani - instanțele, cel
mai adesea prin abuzuri judiciare, mi-au respins cererile fără a examina
vreodată cauza pe fondul ei - dosar în care oamenii fostului ministru, sub
pavăza secretizării (ilegale și ea) a actelor, comiseseră ilegalități greu de
închipuit și ele, și incomparabil mai mari ca în cazul colegului de la Timișoara.
Astăzi la ICCJ a fost un nou
termen al procesului. Îl al cărui debut (pentru că acesta este momentul
stabilit prin lege), am depus cerere de recuzare a președintei completului,
d-na judecătoare Alina Ghica (fostă șefă la CSM, unul dintre principalii artizani
ai Protocoalelor secrete din Justiție); cererea de recuzare poate fi văzută mai
jos. Pentru că legea îi dădea dreptul, dânsa și colegii nu au trecut la
soluționarea (de către un alt complet de judecată) a cererii de recuzare, ci au
judecat dosarul - urmând, tot potrivit legii, ca pronunțarea soluției în cauză
să se facă după soluționarea cererii de recuzare.
Și totuși, dat fiind că motivele recuzării erau și rămân cât se poate de
temeinice (și deplin legale), cererea de recuzare se cerea soluționată prioritar
și apoi reluată judecata. Or din unele motive evidente, și din altele pe care le
vom înțelege curând, d-na Ghica a trecut cu privirea timp de trei, patru
secunde peste cele două pagini ale cererii (iar magistratul asistent a refuzat
să dea, cum i-am solicitat, câte un exemplar al cererii și celorlalți joi
judecători - d-l Daniel Severin și d-na Adriana Secrețeanu), și s-a decis cum
s-a decis.
Absolut de neînțeles și refuzul d-nei Ghica de a-mi acorda un termen pentru
lipsă de apărare. Da, dosarul e unul absolut incomod în condițiile în care ca
avocat te poți pune rău cu nu mai puțin de 4 judecători de la instanța supremă:
cu unul pentru că-l recuzi iar cu trei pentru că le contești abuzurile
judiciare comise în soluționarea recursului: Denisa Angelica Stănișor
(președinta Secției), Beatrice Mariș și
Luiza Maria Păun. De spus
neapărat și că Secția de contencios a ICCJ are nu doar 4 judecători, ci 34 (cei
30 putând fi socotiți oarecum regula întărită de excepția deplorabilă a
celorlați 4). Refuzul acordării unui termen a fost abuziv inclusiv raportat la "motivarea” d-nei Ghica în sensul că din
actele dosarului ar reieși că eu aș fi avut în cauză, până la acest moment, reprezentant
convențional” (avocat), ceea ce reprezintă un fapt complet contrar realității,
cum i-am arătat d-nei judecătoare inclusiv după ce am verificat chiar în sala
de judecată actele din dosar. Mai mult, am făcut dovada că chiar și în cursul
ultimei săptămâni un avocat (aparținând unei foarte cunoscute Case de avocatură
românești) mi-a comunicat în scris, după ce văzuse cum stau lucrurile în dosar,
că își retrage acordul inițial de a mă reprezenta.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
SECȚIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
COMPLETUL 9 NCC
DOSARUL NR.395/1/2022
|DOAMNĂ PREȘEDINTĂ,
Subsemnatul Valerian
STAN (...), in calitate de revizuent – recurent, in contradictoriu cu
intimatul MINISTERUL APARARII NATIONALE, in temeiul dispozitiilor art. 44 alin.
(1), coroborate cu cele ale art. 42 alin. (1) pct. 13 NCPC, formulez
Cerere de recuzare
a doamnei
judecătoare Alina Nicoleta Ghica Velescu
Motivele cererii sunt următoarele: În întreaga perioadă de după 1990, subsemnatul am avut calitatea de publicist și de activist pentru drepturile omului (în cadrul asociației APADOR-CH și al fundației CRJ). Unul dintre domeniile de interes pentru acesta a fost, în mod constant, în ambele calități, accesul liber la justiție al persoanelor.
Interesul precizat s-a
concretizat inclusiv în mai multe articole de presă vizând independența
justiției, iar în unele dintre acesta subsemnatul am fost un critic constant și
categoric al Protocoalelor secrete "de cooperare” încheiate între instituții
aparținând autorității judiciare și Serviciul Român de Informații în timpul
mandatului președintelui Traian Băsescu. Un asemenea Protocol a fost încheiat între
Consiliul Superior al Magistraturii și SRI, semnat din partea CSM de către fost
președintă a CSM, doamna judecătoare Alina Nicoleta Ghica. Este de largă
notorietate publică faptul că după ce s-a aflat despre existența Protocoalelor
secrete acestea au fost considerate drept o gravă atingere adusă independenței
justiției, percepție aparținând inclusiv organizațiilor magistraților și chiar
și colegilor din CSM ai doamnei judecătoare (cei din urmă au acuzat și faptul
că acordurile au fost încheiate fără știrea și acordul lor - a se vedea, de
exemplu, ziarul Evenimentul zilei, „Noi dezvăluiri incendiare! Doi membri ai
CSM <decapați>, prin protocolul cu SRI?!”, 4 mai 2018). Critici în
termeni fără echivoc au venit însă chiar și de la președintele României Klaus
Iohannis (consemnate inclusiv de Europa liberă România la 10 decembrie 2019),
cităm: "Acea etapă cu protocoale s-a încheiat de mult și voi veghea să nu
se mai întoarcă. Și acea intrare cu bocancii a unor partide în justiție de
asemenea s-a terminat". „Etapă” în care a fost posibil ca printre
victimele ei să se numere chiar și judecători ai acestei instanțe.
Pe această temă, și vizând
implicarea personală a doamnei judecătoare Alina Nicoleta Ghica Velescu în
încheierea Protocoalelor, am făcut referiri critice în cuprinsul a două dintre
articolele publicate, astfel:
Revista Timișoara, 11
mai 2018, Situațiunea (XVI): Declasificat de
actualul Consiliu Superior al Magistraturii, Protocolul SRI-CSM din 2012,
semnat de președinta de atunci a Consiliului, judecătoarea Alina Ghica, îmi
pare a fi o capodoperă a Securității. Două sau trei exemple. Cu toate că exista
o interdicție legală impusă imperativ magistraților de a colabora cu serviciile
de informații, Protocolul statua obligația CSM de a furniza SRI inclusiv orice
informații cuprinse în mapele profesionale ale magistraților. La ce-i foloseau
acestea SRI? La șantaj, firește, și la exercitarea unui control draconic, în
beneficiul Sistemului politic căruia SRI îi slujea. A uitat cineva rânjetul lui
Băsescu când voia să transmită un mesaj unui adversar politic sau unui
magistrat? A uitat cineva momentele în care conduita unor magistrați de la
vârful Justiției anilor lui Băsescu provoca stupoare? E clar azi, întreb, ce-o
apucase pe președinta ICCJ Livia Stanciu să-și anunțe „parteneriatul de
nădejde” cu Parchetul lui Kövesi? A
uitat cineva cum CSM-ul condus de Alina Ghica, și confiscat de regimul Băsescu,
se întorsese pe față împotriva miilor de magistrați care-l aleseseră? Prin
instituirea de „planuri comune" SRI-CSM în cauze complexe, nedefinite în vreun
fel prin Protocol, CSM (care ar fi trebuit să fie „garantul independenței
Justiției”) s-a predat de fapt cu totul SRI. Ce răspunde azi incalificabila
judecătoare Ghica? Nici mai mult nici mai puțin decât că Protocolul ar fi fost
absolut în regulă, mai ales că, citez: „În protocol a existat o prevedere
foarte explicită care se referea la protecția drepturilor și libertăților
persoanelor.” Evident că nimeni nu crede că Alina Ghica nu a înțeles și nu
înțelege răul la care a consimțit – de bună voie sau, cel mai probabil,
șantajată și ea, asemeni Liviei Stanciu la Înalta Curte și lui Kövesi la DNA.
Prin urmare, consecința nu poate fi decât una singură: tragerea la răspundere a
celor trei magistrați.
Publicația
on-line ActiveNews, 21 ianuarie 2019: Apropo de tupeu, ce credeți domniile
voastre că mai face judecătoarea Alina Ghica? Exact, fosta președintă a CSM
care, prin protocoale secrete, a încârdășit această instituție-cheie a Justiției
din România cu Securitatea lui Băsescu. Face bine, doamnelor și domnilor, e
vice-președintă a celei de-a doua instanțe din România: Curtea de Apel
București.
În raport inclusiv cu
împrejurarea că la nivelul instituțiilor autorității judiciare a existat și
există preocupare pentru monitorizarea presei, și cu faptul că este rezonabilă
presupunerea ca inclusiv doamna judecătoare Alina Nicoleta Ghica Velescu să fi
luat cunoștință de articolele cu care am vizat-o în mod critic, în termeni severi,
comparabili cu ai președintelui României, solicit respectuos recuzarea sa.
Apreciez ca fiind incidente ipotezele prevăzute de articolul 42 punctele 13 și
9 C.proc.civ.: 13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat
îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului; 9. dacă judecătorul se
află în relații de dușmănie cu una dintre părți.
Solicit de asemenea ca din
completul care va soluționa cererea de recuzare să nu facă parte doamnele
judecătoare Denisa Angelica Stănișor (care s-a pronuntat asupra unei actiuni in
justitie similare celei de fata, promovate de mine - sentință civilă nr
3058/2008 in dosarul nr 5470/3/2008 al Curții de Apel București), Beatrice
Mariș și Luiza Maria Păun - care s-au
pronuntat asupra recursului din cauza de fata - decizia nr 5023/2021 a Inaltei
Curti de Casatie si Justitie, Sectia de
Contencios Administrativ si Fiscal in dosarul nr 2901/110/2019*, vizate de
subsemnatul prin considerente critice din motivele arătate pe larg în cuprinsul
cererii de revizuire, intrucat in ceea ce le priveste sunt incidente
dispozitiile art.42 alin.1 pct.1 si pct.13 Cod procedura civila.
Revizuent
Valerian Stan
ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.
Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.
ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.
De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!
RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei) | RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)
Pe același subiect
O pornire "eroică" spre auto-distrugere a cuprins Israelul
SUA: 15 AGENȚI FEDERALI AU ARESTAT O VEVERIȚĂ, APOI AU UCIS-O. BTI: Lebăda neagră are coadă: Kamala poate pierde alegerile din cauza veveriței Aluniță
Mascarada Covid: Cel mai devastator raport de până acum
ANCHETATORII: Rețeaua Deschisă Soros - pânza de păianjen a spionajului străin în România - VIDEO
INVESTIGAȚIE Ciprian Demeter: Rețeta favorurilor financiare ale managerilor de Opere și Filarmonici și Rețele de Putere din cultura românească. Ce se ascunde în spatele Cortinei - Partea I
Întrebarea care nu îi dă pace lui Ion Cristoiu după evenimentul din Colectiv: A știut Klaus Iohannis înainte de noaptea de 30 octombrie că se va întâmpla tragedia?
Recomandările noastre
Secțiuni: Justiție Armată Servicii Opinii Prima pagină Știri
Persoane: Laura Codruța Kovesi Traian Băsescu Valerian Stan
Subiecte: Justiția în România Proces
Organizații: ActiveNews CSM Regimul Iohannis
Tip conținut: Opinii
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Comentarii (4)