Sub acest titlu voi vorbi în zilele care vin despre un caz personal în care, mai ales la Înalta Curte, am avut parte de o experiență greu de închipuit într-o țară civilizată la un asemenea nivel. Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât după plecarea lui Traian Băsescu de la Cotroceni, a lui Kovesi de la DNA și a Liviei Stanciu de la ICCJ, lucrurile în Justiție au început să se îndrepte către normalitate.

Experiența despre care vorbesc a continuat azi cu un nou episod, pe care-l voi relata mai jos.

În 1990, ministrul Stănculescu m-a trecut în rezervă din cauză că - fără a încălca nicio reglementare legală sau militară - am solicitat clarificarea implicării unor generali în reprimarea manifestanților din decembrie 1989. În cursul anului 1999, generalul avea să fie găsit vinovat pentru acțiunile armate de la Timișoara și condamnat de instanța supremă la 15 ani de închisoare și degradare militară. În 2005, în dosarul fostului coleg de la Timișoara, maiorul Durac, trecut în aceleași condiții în rezervă de Stănculescu, instanțele au anulat trecerea în rezervă, l-au repus pe ofițer in toate drepturile si i-au acordat despagubiri materiale si morale în cuantum de 1.000.000 RON. În timp ce în cazul meu - călcat în picioare de Sistem timp de 15 ani - instanțele, cel mai adesea prin abuzuri judiciare, mi-au respins cererile fără a examina vreodată cauza pe fondul ei - dosar în care oamenii fostului ministru, sub pavăza secretizării (ilegale și ea) a actelor, comiseseră ilegalități greu de închipuit și ele, și incomparabil mai mari ca în cazul colegului de la Timișoara.

Astăzi la ICCJ a fost un nou termen al procesului. Îl al cărui debut (pentru că acesta este momentul stabilit prin lege), am depus cerere de recuzare a președintei completului, d-na judecătoare Alina Ghica (fostă șefă la CSM, unul dintre principalii artizani ai Protocoalelor secrete din Justiție); cererea de recuzare poate fi văzută mai jos. Pentru că legea îi dădea dreptul, dânsa și colegii nu au trecut la soluționarea (de către un alt complet de judecată) a cererii de recuzare, ci au judecat dosarul - urmând, tot potrivit legii, ca pronunțarea soluției în cauză să se facă după soluționarea cererii de recuzare.

Și totuși, dat fiind că motivele recuzării erau și rămân cât se poate de temeinice (și deplin legale), cererea de recuzare se cerea soluționată prioritar și apoi reluată judecata. Or din unele motive evidente, și din altele pe care le vom înțelege curând, d-na Ghica a trecut cu privirea timp de trei, patru secunde peste cele două pagini ale cererii (iar magistratul asistent a refuzat să dea, cum i-am solicitat, câte un exemplar al cererii și celorlalți joi judecători - d-l Daniel Severin și d-na Adriana Secrețeanu), și s-a decis cum s-a decis.

Absolut de neînțeles și refuzul d-nei Ghica de a-mi acorda un termen pentru lipsă de apărare. Da, dosarul e unul absolut incomod în condițiile în care ca avocat te poți pune rău cu nu mai puțin de 4 judecători de la instanța supremă: cu unul pentru că-l recuzi iar cu trei pentru că le contești abuzurile judiciare comise în soluționarea recursului: Denisa Angelica Stănișor (președinta Secției), Beatrice Mariș  și Luiza Maria Păun. De spus neapărat și că Secția de contencios a ICCJ are nu doar 4 judecători, ci 34 (cei 30 putând fi socotiți oarecum regula întărită de excepția deplorabilă a celorlați 4). Refuzul acordării unui termen a fost abuziv inclusiv raportat la "motivarea” d-nei Ghica în sensul că din actele dosarului ar reieși că eu aș fi avut în cauză, până la acest moment, reprezentant convențional” (avocat), ceea ce reprezintă un fapt complet contrar realității, cum i-am arătat d-nei judecătoare inclusiv după ce am verificat chiar în sala de judecată actele din dosar. Mai mult, am făcut dovada că chiar și în cursul ultimei săptămâni un avocat (aparținând unei foarte cunoscute Case de avocatură românești) mi-a comunicat în scris, după ce văzuse cum stau lucrurile în dosar, că își retrage acordul inițial de a mă reprezenta.  

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
SECȚIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
COMPLETUL  9 NCC

DOSARUL NR.395/1/2022

|DOAMNĂ  PREȘEDINTĂ,

            Subsemnatul Valerian STAN (...), in calitate de revizuent – recurent, in contradictoriu cu intimatul MINISTERUL APARARII NATIONALE, in temeiul dispozitiilor art. 44 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 42 alin. (1) pct. 13 NCPC, formulez

                                                           Cerere de recuzare
                            a doamnei judecătoare Alina Nicoleta Ghica Velescu

           Motivele cererii sunt următoarele: În întreaga perioadă de după 1990, subsemnatul am avut calitatea de publicist și de activist pentru drepturile omului (în cadrul asociației APADOR-CH și al fundației CRJ). Unul dintre domeniile de interes pentru acesta a fost, în mod constant, în ambele calități, accesul liber la justiție al persoanelor.

          Interesul precizat s-a concretizat inclusiv în mai multe articole de presă vizând independența justiției, iar în unele dintre acesta subsemnatul am fost un critic constant și categoric al Protocoalelor secrete "de cooperare” încheiate între instituții aparținând autorității judiciare și Serviciul Român de Informații în timpul mandatului președintelui Traian Băsescu. Un asemenea Protocol a fost încheiat între Consiliul Superior al Magistraturii și SRI, semnat din partea CSM de către fost președintă a CSM, doamna judecătoare Alina Nicoleta Ghica. Este de largă notorietate publică faptul că după ce s-a aflat despre existența Protocoalelor secrete acestea au fost considerate drept o gravă atingere adusă independenței justiției, percepție aparținând inclusiv organizațiilor magistraților și chiar și colegilor din CSM ai doamnei judecătoare (cei din urmă au acuzat și faptul că acordurile au fost încheiate fără știrea și acordul lor - a se vedea, de exemplu, ziarul Evenimentul zilei, „Noi dezvăluiri incendiare! Doi membri ai CSM <decapați>, prin protocolul cu SRI?!”, 4 mai 2018). Critici în termeni fără echivoc au venit însă chiar și de la președintele României Klaus Iohannis (consemnate inclusiv de Europa liberă România la 10 decembrie 2019), cităm: "Acea etapă cu protocoale s-a încheiat de mult și voi veghea să nu se mai întoarcă. Și acea intrare cu bocancii a unor partide în justiție de asemenea s-a terminat". „Etapă” în care a fost posibil ca printre victimele ei să se numere chiar și judecători ai acestei instanțe.
          Pe această temă, și vizând implicarea personală a doamnei judecătoare Alina Nicoleta Ghica Velescu în încheierea Protocoalelor, am făcut referiri critice în cuprinsul a două dintre articolele publicate, astfel:
                Revista Timișoara, 11 mai 2018, Situațiunea  (XVI): Declasificat de actualul Consiliu Superior al Magistraturii, Protocolul SRI-CSM din 2012, semnat de președinta de atunci a Consiliului, judecătoarea Alina Ghica, îmi pare a fi o capodoperă a Securității. Două sau trei exemple. Cu toate că exista o interdicție legală impusă imperativ magistraților de a colabora cu serviciile de informații, Protocolul statua obligația CSM de a furniza SRI inclusiv orice informații cuprinse în mapele profesionale ale magistraților. La ce-i foloseau acestea SRI? La șantaj, firește, și la exercitarea unui control draconic, în beneficiul Sistemului politic căruia SRI îi slujea. A uitat cineva rânjetul lui Băsescu când voia să transmită un mesaj unui adversar politic sau unui magistrat? A uitat cineva momentele în care conduita unor magistrați de la vârful Justiției anilor lui Băsescu provoca stupoare? E clar azi, întreb, ce-o apucase pe președinta ICCJ Livia Stanciu să-și anunțe „parteneriatul de nădejde” cu Parchetul lui  Kövesi? A uitat cineva cum CSM-ul condus de Alina Ghica, și confiscat de regimul Băsescu, se întorsese pe față împotriva miilor de magistrați care-l aleseseră? Prin instituirea de „planuri comune" SRI-CSM în cauze complexe, nedefinite în vreun fel prin Protocol, CSM (care ar fi trebuit să fie „garantul independenței Justiției”) s-a predat de fapt cu totul SRI. Ce răspunde azi incalificabila judecătoare Ghica? Nici mai mult nici mai puțin decât că Protocolul ar fi fost absolut în regulă, mai ales că, citez: „În protocol a existat o prevedere foarte explicită care se referea la protecția drepturilor și libertăților persoanelor.” Evident că nimeni nu crede că Alina Ghica nu a înțeles și nu înțelege răul la care a consimțit – de bună voie sau, cel mai probabil, șantajată și ea, asemeni Liviei Stanciu la Înalta Curte și lui Kövesi la DNA. Prin urmare, consecința nu poate fi decât una singură: tragerea la răspundere a celor trei magistrați.
                 Publicația on-line ActiveNews, 21 ianuarie 2019: Apropo de tupeu, ce credeți domniile voastre că mai face judecătoarea Alina Ghica? Exact, fosta președintă a CSM care, prin protocoale secrete, a încârdășit această instituție-cheie a Justiției din România cu Securitatea lui Băsescu. Face bine, doamnelor și domnilor, e vice-președintă a celei de-a doua instanțe din România: Curtea de Apel București.
          În raport inclusiv cu împrejurarea că la nivelul instituțiilor autorității judiciare a existat și există preocupare pentru monitorizarea presei, și cu faptul că este rezonabilă presupunerea ca inclusiv doamna judecătoare Alina Nicoleta Ghica Velescu să fi luat cunoștință de articolele cu care am vizat-o în mod critic, în termeni severi, comparabili cu ai președintelui României, solicit respectuos recuzarea sa. Apreciez ca fiind incidente ipotezele prevăzute de articolul 42 punctele 13 și 9 C.proc.civ.: 13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului; 9. dacă judecătorul se află în relații de dușmănie cu una dintre părți.
         Solicit de asemenea ca din completul care va soluționa cererea de recuzare să nu facă parte doamnele judecătoare Denisa Angelica Stănișor (care s-a pronuntat asupra unei actiuni in justitie similare celei de fata, promovate de mine - sentință civilă nr 3058/2008 in dosarul nr 5470/3/2008 al Curții de Apel București), Beatrice Mariș  și Luiza Maria Păun - care s-au pronuntat asupra recursului din cauza de fata - decizia nr 5023/2021 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie,  Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal in dosarul nr 2901/110/2019*, vizate de subsemnatul prin considerente critice din motivele arătate pe larg în cuprinsul cererii de revizuire, intrucat in ceea ce le priveste sunt incidente dispozitiile art.42 alin.1 pct.1 si pct.13 Cod procedura civila.

Revizuent
Valerian Stan