Sub stalinisti, români de-ai noștri l-au omorât în temnița de la Sighet pe Maniu (destui dintre noi știm destul de puține despre măreția acestui patriot martir). Sovieticii și cei care au executat ordinul lor l-au urât atât de mult pe Maniu, și s-au temut atât de mult de memoria lui în istorie, încât au ascuns fără nicio urmă până și trupul său neînsuflețit.

În 1970, familia fostului prim-ministru, unul din marii artizani ai Unirii de la 1918, s-a adresat lui Ceaușescu pentru identificarea locului unde ruda lor a fost îngropată. Ceaușescu, grijuliu și el cu ce va rămâne prin arhive, a pus o rezoluție impecabilă „Rog să se vadă care este situația și să se facă propuneri” (se poate vedea documentul pe care Arhivele Naționale tocmai a avut bunăvoința să ni-l comunice). A urmat o mascaradă și adevărul a rămas tot îngropat.

Cei din PNȚ Maniu – Mihalache ne-am adresat în mod repetat Ministerului Justiției și Administrației Penitenciarelor pentru a clarifica lucrurile măcar în "democrație”. Mai întâi ni s-a răspuns că în arhive nu se găsește niciun act despre condamnatul politic Maniu. Iar când am întrebat cum e posibil așa ceva și am cerut să fie clarificate împrejurările în care dosarele au dispărut, cine este responsabil și ce măsuri au fost luate, nimeni n-a mai răspuns nimic.

Așa că peste puțin timp ne vom întâlni cu Ministerul Justiției și Penitenciarele în instanță. Cam asta e, deci, clasa politică ce deja evită orice confruntare publică cu oamenii noștri în perspectiva alegerilor din 9 iunie.