D-l Valerian Stan comentează în esența lui Cazul Bănescu:

"D-l Vasile Bănescu este fost purtător de cuvânt al Patriarhiei. Între greșelile "mandatului" cred că e și aceea că și-a permis să judece clerici - preoți și episcopi. Nu era în dreptul lui să facă asta. Nu un mirean de la Patriarhie are dreptul să o facă. A greșit Patriarhia că nu i-a spus asta din capul locului. Iar el nu a avut discernământul necesar; un discernământ care ar fi trebuit să vină pur și simplu din bun simț. A judecat voind să pedepsească, și nu să îndrepte, uneori făcând paradă de retorică și erudiție. A vrut să convingă că este un trăitor creștin autentic, însă ca să reușească mai bine i-ar fi trebuit mai multă smerenie și mai puțin orgoliu. În plină pandemie, s-a alăturat și el cu informații false corului apocaliptic interesat în această direcție (și care a avut ca porta voce trei dintre cele mai importante patru televiziuni din țară). Am probat parte a falsului propagandei apocaliptice chiar în cadrul unui proces despre care urmează să vorbesc. Etc.", conchide publicistul.

Valerian Stan mai semnalează pe pagina sa și culmea nedreptăților în cazul candidaturii sale blocate abuziv:

"Candidaturile PNȚMM la București, blocate de PSD și complicii săi (judecători din familii PSD-iste notorii, Autoritatea Electorală Permanentă controlată de PSD prin PSD-istul notoriu Toni Greblă etc)

Episodul ultim (VI) Un abuz grosolan care nu va rămâne fără urmări. 

Pe 12 iunie, deci după 44 de zile de procese și la 3 zile după alegeri, la Înalta Curte a avut loc ultima ședință de judecată în care candidaturile ne-au fost respinse de Secția prezidată de judecătoarea PSD-istă Tămagă.

Ședința a decurs în condițiile unei evidente stări de crispare și nervozitate a președintelui completului – judecătorul Ionel Florea. După circa 4 minute, în care argumentele noastre probau aritmetic abuzul respingerii candidaturilor, judecătorul a întrerupt pe doamna avocat și i-a pus în vedere ca în cel mult 5 minute să încheie – deși cauza avea o miză a interesului public deosebită iar ședința nu fusese și nici nu urma să fie absolut deloc una de durată, dat fiind numărul foarte mic de dosare pe rol.

La scurt timp, doamna avocat s-a oprit și, spre suprinderea judecătorului (și cea admirativă din sală), am intervenit. I-am spus în câteva fraze că e cu totul inacceptabilă înreruperea pledoariei avocatei, în condițiile arătate și în raport cu natura și miza cauzei. Și că într-o societate normală democrația este un lucru care merită orice cost – inclusiv răbdarea de câteva minute a unui judecător de la instanța supremă a țării. Reproșul meu nu putuse decât să crească și el nervozitatea magistratului, iar soluția, de respingere a candidaturilor, o urmare firească.

Participant la alegerile din iunie 2024, PNȚ Maniu Mihalache consideră că toate cele arătate, extrem de rezumativ, în cele șase episoade, au făcut dovada unui apogeu al degradării grave a democrației, a pluralismului în competiția politică și a statului de drept. 

Experiența PNȚMM a putut să evalueze ansamblul alegerilor din 9 iunie, dar și contextul din anii anteriori, și să poată conchide în esență:

 -după aderarea României la Uniunea Europeană și NATO, dar mai ales după închiderea Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV) în urmă cu nici un an, precum și după ce instituțiile europene și euro-atlantice au fost nevoite să facă față unor provocări fără precedent în plan internațional, partidele dominante, dar și cele din Opoziție, s-au preocupat mult mai mult decât până atunci de interesele proprii decât de cele ale țării

-în privința competiței politice și electorale, notăm mai ales:

-tendința evidentă a partidelor parlamentare de a bloca prin orice mijloace apariția unor alte partide care să poată conta în această competiție, violând nu numai dreptul membrilor lor de a fi aleși, dar și dreptul susținătorilor lor de a alege (numai dintre cei care au semnat listele noastre, la alegerile pentru Parlamentul European și la cele locale, PNȚMM a avut zeci de mii de susținători)

-partidele parlamentare, de conivență între ele, și-au crescut subvențiile de la buget de la un total de circa 6 milioane de lei anual în 2015, la 258 de milioane în 2022 (deci, o creștere de 43 de ori în numai 7 ani) – în timp ce partidele noi și mici nu primesc nici un leu (noi pledăm nu pentru ca partidele mici să primească și ele sume uriașe, ci finanțarea partidelor să se facă în acord cu normele Comisiei de la Veneția, prin sume rezonabile și gestionate transparent (această din urmă cerință este și ea nesocotită complet)

-partidele parlamentare, de conivență între ele, în special prin fondurile foarte mari de la buget cu care plătesc marile instituții de presă (și prin scutirea lor de plata datoriilor la buget), dețin un monopol practic total asupra presei, fapt care justifică evaluările internaționale din ultimii ani care vorbesc despre degradarea libertății presei din România

-partidele parlamentare, de conivență între ele, au adoptat o legislație electorală care le privilegiază în mod categoric: impunerea unui număr excesiv de mare de mare de semnături ale susținătorilor drept condiție pentru a candida (număr depășind criteriile Comisiei de la Veneția și fiind de circa 30 de ori mai mare decăt media din Uniunea Europeană); în plus, nu a existat nici măcar un singur incident cu privire la listele de semnături depuse de partidele parlamentare, în timp ce asemenea incidente au decimat practic partidele mici

-Biroul Electoral Central a emis reglementări ilegale care au adăugat la lege cu intenția evidentă a partidelor parlamentare de a crește în mod irațional biorocrația candidaturilor în scopul blocării partidelor mici cu resurse precare

-experiența PNȚMM din aceste alegeri a arătat în modul cel mai clar că partidele dominante (în special PSD, cum am probat deja) nu au ezitat să implice în fraudarea competiției electorale parte a autorității judecătorești, fapt de o gravitate de neimaginat pentru o țară membră a Uniunii Europene și a NATO.

Complicitatea partidelor parlamentare în chestiuni de o asemenea gravitate,  controlul lor, chiar și numai parțial asupra unei părți din autoritatea judecătorească, controlul exercitat asupra celei mai importante părți din instituțiile de presă, poziția tot mai marginală a societății civile și a organizațiilor neguvernamentale, constituie un tablou asupra căruia PNȚMM înțelege să tragă un semnal de alarmă serios. Agenda cetățenilor unei țări membre a Uniunii Europene și NATO a ajuns să nu mai fie asumată de aproape nimeni, uneori în probleme de o importanță majoră – cel mai recent exemplu fiind blocarea, de peste un an și jumătate, a celor 3,1 miliarde de euro care se cuveneau României dacă actuala clasa politică îndeplinea angajamentul asumat față de Uniunea Europeană de reformare a sistemului de pensii speciale (un subiect tabu de aproape jumătate de an pentru toate partidele parlamentare și instituțiile lor de presă). 

În perioada imediat următoare ne vom adresa Comisiei Europene, ambasadelor la București ale statelor membre ale Uniunii Europene și NATO, Comisiei de la Veneția și Curții Europene a Drepturilor Omului.

(Președintele Klaus Iohannis prezidează o ședință a Înaltei Curți, imagine specifică Rusiei și altor asemenea state.)" anunță  în încheiere Valerian Stan.