ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


În sfârșit, Duma de Stat de la Moscova s-a conformat: în cadrul unei reuniuni care a avut loc luni, 3 octombrie 2022, a adoptat în unanimitate în primă lectură și imediat în plen patru proiecte de legi constituționale privind intrarea Republicilor Populare Donețk și Lugansk, precum și a regiunilor Herson și Zaporojie în Rusia.
 
Liber, prin vot, ca într-o veritabilă democrație maturizată, coaptă la creier, mă rog, cu creierul copt. Conform legilor, rezidenții noilor subiecți din ziua în care regiunile au fost admise în Rusia - 30 septembrie - sunt recunoscuți drept cetățeni ruși, li se acordă o lună pentru a solicita renunțarea la cetățenia rusă. În același timp, se precizează că dobândirea cetățeniei este posibilă sub rezerva depunerii unei cereri și a depunerii jurământului de cetățean al Federației Ruse. Deputații au salutat cu aplauze rezultatele votului pentru fiecare din cele patru legi constituționale federale. După adoptarea legilor, deputații Dumei de Stat au ascultat imnul Federației Ruse în picioare. 

Rusia se învecinează cu cine vrea ea. Lumea rusă există acolo unde un rus a pus piciorul. În 2008, Putin a invadat Georgia, a smuls Abhazia și Osetia de Sud dintr-un stat recunoscut ca atare de ONU. Occidentul l-a trimis la Kremlin pe Nicolas Sarkozy „să negocieze” cu Putin și să-i bată obrazul. Și Sarko s-a dus, dar a ieșit din biroul lui Vova de la Kremlin împleticindu-se, cu picioarele înnodate. Puțină lume știe că Putin înjură birjărește când îi vine bine. Altfel, e băiat finuț, vorbește numai cu „colegii noștri din Occident”, „prietenii noștri occidentali”, „partenerii noștri”… În 2014, a invadat Peninsula Crimeea și le-a trântit ucrainenilor primele referendumuri.
 
Crimeea nu a fost dintotdeauna a Rusiei, este pradă de război. Și nici a Ucrainei.
 
Ștefan cel Mare i-a scris hanului tătarilor, iar nu țarului ca să întrebe de tragedia fiicei lui. Să spună oricine că Donbasul aparține Rusiei, dar acapararea provinciei Zaporojie este cel mai flagrant rapt teritorial. Tot luni, Rusia a trimis la Zaporojie 10 rachete S-300. Au murit alți amărâți. 

Zaporojie este leagănul de formare a poporului ucrainean, aici era Zaporojskaia Sici (Uniunea Zaporojană). Și Putin spune senin că este pământ rusesc. Zaporojie cuprinde teritoriul aflat între Bug și Marea Azov, de la vest la est și între Peninsula Crimeea și vechiul teritoriu al Kievului de la sud la nord. În antichitate, aici trăiau triburi traco-scitice și germanice. Migrațiile neamurilor au durat până în secolul al XVIII-lea. Ultimii au venit aici… rușii. Există documente. Conform studiilor lui Nicolae Iorga, I. Nistor, Dumitru Stăniloaie, acest teritoriu face parte din teritoriul de etnogeneză al românilor ca popor. De altfel populația creștină romanică străveche din aceste zone va fi atestată și de izvoarele bizantine din secolele VIII-IX. Se folosea limba latină în bisericile creștine, nu rusa, nu alfabetul kirilic. 

Iată descrierea de pe Wikipedia: „ În antichitate a fost locuit de triburi traco-scitice și germanice. Din sec. III-IV va cunoaște o serie de migrații care nu se vor termina până prin sec. XVIII. Ultimii veniți în zonă sunt rușii. Revenind la antichitate, trebuie precizat că principalii locuitori ai acestui teritoriu au fost tirageții și cimerienii. Mai târziu, în partea de nord, va cunoaște influența slavo-varegă. Mai multe triburi slave păgâne vor trece către apus prin anumite zone ale Zaporojiei în sec. V-XI. Între timp însă, deja creștinismul fusese propovăduit în partea sudică a acestui teritoriu, ca și în Crimeea, sudul Moldovei, Dobrogea etc de către Sfântul Apostol Andrei și ucenicii acestuia, încă în a doua jumătate a sec. I. Activitatea acestora a dus la formarea primelor comunități creștine în zonă.
 
Teritoriul era în acea vreme sub stăpânire romană, limba latină fiind limba Bisericii creștine în aceste locuri până la începutul sec. VII. Conform studiilor lui Nicolae Iorga, I. Nistor, Dumitru Stăniloaie acest teritoriu face parte din teritoriul de etnogeneză al românilor ca popor. De altfel populația creștină romanică străveche din aceste zone va fi atestată și de izvoarele bizantine din secolele VIII-IX. În antichitate foarte importante au fost pentru Zaporojia cetățile-colonii grecești Tyras (de la gura Nistrului), Olbia (de la gura Bugului) și Herson (de la gura Niprului, în amonte de Olbia). Prin intermediul lor se desfășurau și legăturile comerciale cu ținuturile slave din regiunea Moscovei de astăzi și cu teritoriile baltice. Partea de sud a Zaporojiei, din zona pragurilor Niprului până la Marea Neagră, va face parte în sec. XII-XIII din Statul berladnicilor, întins de la Carpați până dincolo de Nipru și având capitala la Bârlad. Cu acest stat aveau legături și principatul de Suzdali, și Statul kievean - care a avut de altfel unele conflicte cu berladnicii. În sec. XIII teritoriul va intra sub dominație tătară, iar mai târziu sub cea lituaniană și implicit poloneză. Cu toate acestea, își va păstra un caracter distinct, un mare rol avându-l cazacii de pe Nipru, cazacii zaporojeni, numiți de mai multe ori în izvoarele lituaniene și poloneze "dacii de la Nipru". Aceștia au fost în permanență foarte legați de Moldova, familiile de frunte ale zaporojenilor fiind înrudite cu cele boierești din Moldova, iar domnitorii Moldovei fiind de multe ori și protectori sau conducători ai Zaporojiei.
 
Capitala Zaporojiei, nerecunoscută de Polonia, a fost în general la Cremenciug. Nu se cunoaște exact dacă autoritatea domnitorilor munteni (Basarabii) se întindea și dincolo de Nistru sau nu (a se vedea Basarabia). Cert este că după preluarea teritoriului deținut de Basarabi la nord de Dunărea de Jos, domnitorii Moldovei vor avea autoritate și dincolo de Nistru, în teritoriul numit astăzi Transnistria (deși nu în hotarele mult micșorate de astăzi), iar în trecut "Satele hănești" (adică dinspre Hanatul Crimeii) sau "Vozia" (după revista din Chișinău Literatura și arta).

În 1455 moldovenii vor pune stăpânire pe castelul pe care, fără autorizația domnitorilor Moldovei, îl ridicaseră frații Senarega la Lerici, la gura Niprului. Încercările făcute sub Petru Aron, Bogdan și iar Petru Aron de frații Senarega de a recupera castelul fură zadarnice, el rămânând sub stăpânirea Moldovei. Mai târziu, în apropiere se va forma orașul Oceacov, descris în sec. XVI-XVII de către diplomații polonezi drept „cel mai mare târg al Moldovei" sau "cel mai mare târg moldovenesc". În sec. XVIII teritoriul va intra sub dominație rusească. Recensământul făcut în sudul provinciei, în această perioadă, în regiunea Hersonului istoric va arăta că populația creștină era în imensă majoritate românească. Această situație demografică va fi schimbată de colonizările organizate de Rusia, astfel încât în 1900 românii reprezentau doar un procent aflat între 10 și 25 % (după sursă) din populația regiunii. De altfel, ei în general nu apar în izvoarele rusești țariste sub numele de români, ci de "moldoveni" sau "latinofoni". Propaganda kieveană din secolul XIX va avea un rol fundamental în ucrainizarea zaporojenilor, ca și a altor populații ne-ucraineene din Podolia, Carpați și alte regiuni.

În sec. XX teritoriul va fi atribuit de Moscova Republicii Socialiste Sovietice Ucraineene, de care ține până astăzi. Zaporijia a fost numele statului căzăcesc, Armata Zaporijiană, care și-a avut capitala fortificată la Siciul Zaporijian. Din secolul al XV-lea până la sfârșitul celui de-al XVII-lea, Zaporojia s-a aflat în conflict cu Marele Cnezat al Moscovei, Regatul Poloniei și Imperiul Otoman. Deși regiunea s-a aflat sub controlul formal al Poloniei, cazacii nu au fost niciodată pacificați, iar zona era considerată periculoasă, refugiu al briganzilor și proscrișilor, iar locuitorii săi – turbulenți. În afară de numeroasele atacuri ale vecinilor, locuitorii Zaporojiei au trebuit să facă față atât marelui număr de noi refugiați, care soseau din toate regiunile, cât și conflictelor dintre șleahta poloneză și cazacii care se bucurau de o largă autonomie în regiune. În plus, cazacii declanșau deseori raiduri de jaf în regiunile învecinate Imperiului Otoman, ceea ce ducea la campanii de represiune din partea tătarilor, vasalii turcilor.
 
După Tratatul de la Pereiaslav din 1654, Zaporojia a trecut sub suzeranitatea Marelui Cnezat al Moscovei și a fost divizată. Hetmanatul căzăcesc din Ucraina de pe malul stâng și-a stabilit capitala la Ciîhîrîn, iar mai apoi la Baturîn și Hluhiv. Mult mai independenta regiune a cazacilor din Zaporojia de jos era condusă de la Vechiul Sici, (Stara Sici). În 1709, țarul Petru I a ordonat distrugerea Vechiului Sici, forțându-i pe cazaci să se refugieze la Oleșki, pe malul Mării Negre, într-o regiune controlată de Imperiul Otoman. În 1734, rușii le-au permis cazacilor să reînființeze regiunea autonomă ca „Teritoriile libere ale Armatei Zaporojiei” cu capitala la Noul Sici (Nova Sici). În același timp, rușii au adus în regiune numeroși coloniști străini, iar în 1775 au distrus Noul Sici definitiv, incorporând teritoriul în Rusia.”

Potrivit legilor votate de Dumă, Republicile Populare Lugansk și Donețk vor rămâne republici și în Federația Rusă, vor păstra denumirile actuale. Herson și Zaporojie vor fi regiuni ale Rusiei, adică subiecți separați. Granițele republicilor și regiunilor vor fi determinate de granițele lor, care „existau în ziua formării și acceptării lor în Federația Rusă”. Tratatele internaționale precizează că granițele asociate cu teritoriul unui stat străin vor fi granița de stat a Federației Ruse. În același timp, așa cum se prevede în legile constituționale, Lugansk și Donețk fac parte din Federația Rusă în limitele din 2014, stabilite în constituțiile lor, comentează TASS.
 
Perioadă de tranziție

Conform legilor, de la data acceptării noilor regiuni în Rusia și până la 1 ianuarie 2026, va funcționa o perioadă de tranziție. După cum a spus mai devreme Pavel Krașeninnikov, șeful Comitetului Dumei de Stat pentru construcția și legislația de stat, documentele stabilesc cele mai importante garanții sociale și economice pentru persoanele care locuiesc pe teritoriile entităților constitutive ale Federației Ruse și formează un sistem de protecție a acestora. drepturi și libertăți. Astfel, cetățenilor Federației Ruse care locuiesc pe teritoriile regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie sau Herson li se vor oferi garanții pentru implementarea activităților de muncă. În plus, vor fi recunoscute documentele privind educația emise anterior în Donețk, Lugansk și Ucraina, precum și documentele care confirmă starea civilă, experiența de muncă, dreptul de a primi pensii, asistență socială și medicală.
Până la 1 iunie 2023, în noile republici și regiuni, vor fi create organe teritoriale ale organelor executive federale. În perioada de tranziție, vor fi create și procuraturi și va fi asigurată funcționarea sistemului judiciar al Federației Ruse. După cum a menționat mai anterior Krașeninnikov, districtele urbane și municipale din regiuni vor fi formate în termen de șase luni și vor fi stabilite limitele municipalităților.

Unități monetare și buget

Unitatea monetară din regiunile Donețk, Lugansk , Herson și Zaporojie de la 1 ianuarie 2023 va fi rubla rusă, până la sfârșitul anului 2022, circulația hrivnei ucrainene va fi permisă în regiuni. În același timp, Banca Centrală a Federației Ruse va stabili specificul activităților instituțiilor financiare de credit și non-credit. De asemenea, de la 1 ianuarie 2023, legislația bugetară a Federației Ruse se va aplica în noile regiuni, bugetele noilor regiuni urmând a fi aprobate până la 15 decembrie 2022. În plus, până la 1 ianuarie 2028, înregistrarea de stat a drepturilor imobiliare va fi posibilă pe baza documentelor emise de autoritățile de stat ale republicilor și Ucrainei. Pe teritoriul noilor entități se instituie și un regim special de reglementare a activităților de urbanism până la 1 ianuarie 2028. După aceea, procesele activităților de urbanism vor fi aduse în deplină conformitate cu Codul de urbanism al Federației Ruse.

Despre acceptarea subiecților

Sigur, Kremlinul nu mai vorbește de „gubernii”, a preferat termenul „subiecții Federației Ruse”. Președintele Federației Ruse a înaintat duminică Dumei de Stat proiectele de legi constituționale federale privind admiterea subiecților în Rusia, precum și tratatele internaționale spre ratificare. Cu o zi înainte, Curtea Constituțională a Rusiei a aprobat documentele depuse de șeful statului.

La 30 septembrie, la Kremlin a avut loc o ceremonie solemnă, în cadrul căreia președintele rus Vladimir Putin a semnat acorduri cu șefii Republicilor Populare Donețk și Lugansk, regiunilor Herson și Zaporojie privind includerea teritoriilor în Federația Rusă. Anterior, acolo au avut locreferendumuri, locuitorii regiunilor au susținut cu majoritate de voturi aderarea la Rusia, ne informează TASS.

(Ce referendumuri s-ar putea coace în Iakuția, Daghestan, Tatarstan, Cecenia…). Creangă ne convinge peste veacuri că Ivan Turbincă al lui este un suflet bun, dar cam zănatic, bagă în turbinca lui orice și pe oricine, inclusiv Vidma (Moartea). Îi bâiguie prin cap cum să-l căptușească și pe Dumnezeu în turbincă, dar legea inexorabilă a lumii nu-i îngăduie… Oare cât i se va îngădui lui Putin să umble cu țoșca lui prin lume hai-hui? (Ce expresie dulce, adoptată de mulți proști din România, fără să știe ce spun!...)