ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Un nou episod al prigoanei Bisericii Ortodoxe din Ucraina a avut loc pe 17 iunie, de data aceasta la Catedrala Sfântul Duh din Cernăuți, unde se slujește pentru comunitatea românească majoritară din acest oraș.
 
Conform relatărilor, un grup de câteva zeci de persoane mascate au intrat în catedrală prin forță, ar fi scos afară preoții și credincioșii cu violență și s-ar fi baricadat în interior. Scopul lor ar fi fost să transfere catedrala în mâinile schismaticilor (BOU-P) și să o profaneze.
Mii de credincioși s-au adunat pentru a încerca să recâștige posesia catedralei, dar au fost întâmpinați de cordoane de polițiști care protejau grupul de mascați. După câteva ore de confruntări cu poliția, credincioșii au reușit să intre în catedrală și să o elibereze. Cu toate acestea, poliția nu i-a arestat pe agresori și profanatori, ci le-ar asigurat protecția, facilitându-le retragerea cu mașini speciale.

De data aceasta, românii au reușit, prin mobilizare și rezistență, să-și păstreze catedrala, care este păzită zilnic de sute de persoane pentru a preveni noi tentative de preluare.
Acest incident, este răspunsul autorităților ucrainene la sprijinul substanțial  oferit de ctătre țara noastră Ucrainei de la începutul războiului și până astăzi.
 
România a cheltuit peste 500 de milioane de euro pentru a gestiona fluxul de peste 2.500.000 de refugiați ucraineni care au tranzitat țara, iar sute de mii au rămas ca emigranți.
 
De asemenea, România s-a împrumutat cu 18 miliarde de euro pentru a face față consecințelor economice și sociale ale conflictului, urmând să plătească dobânzi pentru aceste sume și pregătindu-se pentru noi eforturi financiare.

În timp ce Ucraina solicită solidaritate internațională, prin susținerea unor astfel de acțiuni teroriste, ridică întrebări privind respectarea drepturilor fundamentale, în special ale minorităților. Dreptul de a se ruga în bisericile lor tradiționale este esențial pentru libertatea religioasă, iar incidente de acest fel par să contrazică principiile democratice pe care Ucraina declară că le susține.

Ucraina cere să ne sacrificăm pentru ea, în același timp își terorizează cetățenii, susținând forte paramilitare cu doctrină fascistă și nazistă precum brigada Azov și Organizația Naționaliștilor Ucranieni. 

Comunitățile românești din Ucraina, concentrate în regiuni precum Cernăuți (Bucovina de Nord), Transcarpatia și Odesa, sunt legate tradițional de Biserica Ortodoxă Ucraineană (UOC). Deși UOC s-a declarat independentă de Patriarhia Moscovei în mai 2022, este supusă presiunilor pentru a se alătura schismaticilor BOU-P, susținută de stat. Legea nr. 8371, adoptată de Rada Supremă în august 2024, interzice activitățile organizațiilor religioase cu legături cu Rusia, vizând în principal Biserica Ortodoxă Ucraniană.
 
Aceasta pune sub presiune parohiile românești, care riscă să-și piardă bisericile dacă nu se conformează, afectându-le libertatea religioasă și culturală.

Pe fondul dezbaterilor din România privind legi care să combată xenofobia, cu pedepse de până la 10 ani de închisoare, în Ucraina, țară susținută de România, se raportează acte de violență și discriminare împotriva minorității românești, prigoane, bătăi și chiar crime.
 
Faptul că statul român nu se sesizează pentru a-i apăra pe românii terorizați și prigoniți, dar se pregătește legislativ pentru oprimarea și condamnarea la închisoare a românilor acuzați de xenofobie, poate fi socotită cea mai bună dovadă a faptului că România și-a pierdut suveranitatea, iar românii nu fac altceva decât să se pună în slujba unor interese străine.  

Credem că a sosit momentul ca România să-și asume apărarea fermă a drepturilor și libertăților cetățenilor români din fostele teritorii românești ce aparțin acum Ucrainei, aceasta dacă încă ne mai considerăm un stat suveran ce-și asumă apărarea intereselor, libertății și vieții românilor din granițele țării și din afara ei. 

În absența unor măsuri concrete, discursul politic riscă să rămână doar politicianism ieftin, și mai ales apărarea scaunelor și a intereselor străine reprezentate astfel de statul român împotriva propriilor cetățeni.