Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care reprezintă la această oră, conform sondajelor, circa 40% din electorat, a organizat o conferință națională despre „CRIZA EDUCAȚIEI: între comasare, haos și dorința de libertate educațională. Homeschooling”. Evenimentul a fost moderat de Ramona Ioana Bruynseels, absolventă a Harvard Kennedy School. Au participat: președintele AUR, George Simion, Simion Hăncescu, președinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Anton Hadar, profesor universitar și președinte al Federației Naționale Sindicale „Alma Mater”, Simona Mitrea, fondator Romanian Gifted School, Vasile Ninel Lazăr, lider al mișcării de homeschooling din România, Elias Alonzo, Director Executiv AE International (SUA), cu intervenție online despre perspective internaționale în educație, și Daniel David, Ministrul Educației, cu o intervenție online despre direcțiile actuale de politică educațională. De asemenea, parlamentari AUR implicați în sfera învățământului: Silviu-Octavian Gurlui, Cristina-Emanuela Dascălu, Veronica Grosu și Virgiliu Gheorghe Vlaescu, președinte al comisiei pentru Tineret și Sport a Senatului României și membru al Comisiei de Educație din Senat. L-am invitat pe domnul senator la o discuție cu membrii redacției ActiveNews pentru a-l chestiona asupra problemei într-un interviu redacțional din care publicam azi a treia parte. În cea precedentă, acesta afirma că „suntem într-un proces masiv de disoluție a neamului - profesorii de calitate vor dispărea și vor fi aduși profesori străini de cultura și legea noastră” iar „austeritatea este un program de lichidare”. Astăzi ne vorbește cu încredere și optimism despre Homeschooling:

Domnule Virgiliu Gheorghe Vlăescu, conferința organizată de AUR săptămâna trecută în Parlamentul României, despre care am discutat în ultimele zile, a avut ca temă „Criza educației între comasare, haos și dorința de libertate educațională. Homeschooling”. De ce homeschooling? Credeți că este o soluție pentru învățământul românesc?

Tema e puțin mai complicată. În general, se știe foarte puțin despre homeschooling în România. De aceea este și judecat greșit de foarte mulți. În țara noastră, această formă de educație s-a răspândit mai ales în perioada pandemiei, când mulți părinți nu erau de acord cu predarea pe internet, cu faptul că școala era mai mult de fațadă, iar copiii, având calculatorul deschis la orele online, își petreceau timpul cu jocuri video, stăteau pe rețele sociale sau făceau orice altceva obișnuiesc să facă copiii și adolescenții pe internet. În aceste condiții, mulți părinți au început să se intereseze de homeschooling și chiar să lucreze cu copiii lor acasă. Pentru mulți a fost un adevărat succes.

În România nu este complet legală o asemenea formă de învățământ. Care este situația în celelalte țări europene?

Din câte știu, în afară de Germania, în toate țările europene este legală o anumită formă de homeschooling pentru anumite categorii de elevi. De pildă, cea mai liberală este Danemarca, unde nu numai că elevii pot fi educați la domiciliu de părinții lor sau de o altă persoană desemnată de aceștia, dar legea precizează că părinții pot decide ei înșiși modul de organizare a predării, precum și metodele și materialele didactice care urmează să fie utilizate.

În alte țări trebuie respectate anumite condiții, cum ar fi materiile predate sau examene anuale ori bienale care confirmă pregătirea copilului.

În Cehia, de pildă, găsim foarte clar definite categoriile de elevi care pot urma homeschooling-ul. Astfel:

- sportivi de elită (se antrenează zilnic și nu pot merge la școală în mod regulat);

- victime ale agresiunii (elevi a căror sănătate fizică sau mintală a fost afectată negativ de hărțuirea școlară - bullyingul, foarte răspândit și în România, inclusiv în școlile particulare „pretențioase”);

- elevi cu probleme de sănătate sau nevoi educaționale speciale;

 - elevi cu părinți care au valori diferite (familii cu o filozofie religioasă sau un stil de viață alternativ);

- elevi ai căror părinți doresc o alternativă la școala obișnuită.

De fapt, în ce constă homeschooling-ul și de ce nu s-a legalizat până acum și la noi, la fel ca în America, pe care o luăm mereu ca etalon al democrației, mai ales acum, adăugăm noi, pe bună dreptate, la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă?

Da, aveți dreptate în ce privește SUA. Să o luăm pe rând: i se spune homeschooling mai ales pentru că părinții decid locul și modul în care se va desfășura educația, și nu doar pentru că aceasta se desfășoară acasă. De pildă, în Belgia există școli care predau sub această egidă, dar sunt complet independente de sistemul de stat. Totuși, la fiecare 2 ani elevii sunt obligați să susțină un examen la școala de stat la anumite materii considerate obligatorii; dacă nu promovează, trebuie să intre în învățământul de stat.

Iată cum se definește educația la domiciliu în Letonia:

„Formele de dobândire a educației sunt următoarele:

- învățarea cu normă întreagă;

- învățarea extrașcolară;

- învățarea la distanță;

- autoeducația;

- educația în familie.”

În Slovacia, educația la domiciliu este recunoscută pe deplin ca formă echivalentă cu învățământul tradițional, iar copiii beneficiază de aceleași drepturi ca și cei din școlile obișnuite.

Sistemul este organizat astfel încât calitatea învățării să fie verificată obiectiv: elevii sunt înscriși la o școală de stat și, la finalul fiecărui an, susțin examene la fiecare disciplină. Pe baza rezultatelor, școala eliberează un certificat oficial cu valoare juridică. În cazul în care elevul nu atinge standardele minime, are dreptul la o reevaluare; dacă nici atunci nu promovează, familia pierde dreptul de a continua homeschooling-ul, copilul urmând să fie înscris obligatoriu într-o școală. Astfel, Slovacia îmbină libertatea părinților cu garanția că niciun copil nu rămâne în urmă.

Părintele trebuie să aibă o calificare pentru educația la domiciliu?

În majoritatea țărilor europene, educația la domiciliu este permisă și bine reglementată, astfel încât să existe un echilibru între libertatea familiei și interesul superior al copilului. Un exemplu clar este Cehia. Aici, persoana responsabilă de educarea copilului trebuie să îndeplinească anumite criterii: pentru clasele I–IV este suficientă absolvirea liceului cu bacalaureat, iar pentru clasele V–IX este necesară o diplomă universitară. Nu este obligatoriu să existe profesori diferiți pentru fiecare materie – o singură persoană calificată poate acoperi întreaga programă. Părinții pot alege pe oricine pentru a educa copilul, dar dacă angajează pe cineva din afara familiei, trebuie să îl remunereze.

În Slovacia, sistemul este și mai flexibil. Un profesor calificat poate garanta oficial pentru un părinte sau pentru orice alt educator, asumându-și răspunderea pentru calitatea învățământului.

Astfel apar diverse forme:

- educație individuală în familie;

- grupuri comunitare mici unde părinții își împart rolurile;

- „școli comunitare” în care mai multe familii angajează profesori împreună;

- forme hibride, în care materiile de bază se studiază acasă, iar altele în grup.

Avem aproape cel mai mare abandon școlar din Europa dar condamnăm homeschooling-ul

De ce România nu are încă un sistem de homeschooling legalizat?

Există câteva paradoxuri. Pe de o parte, ne plângem că nu sunt bani pentru educație și că aproximativ 40% dintre elevi sunt analfabeți funcțional, avem una dintre cele mai mari rate de abandon școlar din Europa. Pe de altă parte, menținem homeschooling-ul în afara legii, tratând părinții care caută o alternativă ca pe niște infractori.

Abandonul școlar se constată, din vechime, mai ales în comunitățile defavorizate, în cele de romi, trebuie să spunem, care urcă România și în topul mamelor minore. De ce statul nu se ocupă de acești copii dar e așa de interesat de cei care învață acasă de la părinții lor?

Este o întrebare bună. Aici trebuie să amintesc că un fost ministru al învățământului declara că acești copii sunt „un pericol public”.

Și eu mă întreb de ce ar fi mai periculoși decât cei aflați în abandon școlar, pentru care statul nu face nimic, sau decât cei care termină liceul, dar sunt analfabeți funcțional.

Am cunoscut mai mulți copii educați acasă și m-au impresionat prin prospețimea gândirii, inițiativă și creativitate. Cei mai mulți au rezultate excelente la facultate, mulți fiind înscriși la universități bune din străinătate.

Întrebarea pe care am ridicat-o mai sus a fost pusă recent și în Italia, în cazul destul de mediatizat în Europa privind „copiii din pădure”, ai unei familii britanice, care au fost luați de la părinții lor deși aveau o educație peste medie. Asociația care îi apără, cu numele „Nu vă atingeți de Familie”, spune același lucru, respectiv „Copiii din taberele de la periferia orașelor puși să cerșească și în abandon școlar nu sunt văzuți de autorități”. Înțelegem că și în România s-a ajuns la aberația că unii părinți să fie condamnați pentru homeschooling?

Da, din păcate. Din câte știu, sunt două cazuri în zona Oradea: condamnări de 4–5 luni de închisoare cu suspendare, muncă în folosul comunității, supraveghere etc., pentru că și-au înscris copiii la școli din America.

Una dintre familii avea un copil care terminase homeschooling-ul și acum studiază la o universitate din SUA. Aceasta nu este dovada cea mai bună că acești părinți au avut succes? Familia respectivă a lansat și o petiție cu un titlu sugestiv: Lăsați-ne să învățăm! Homeschooling în România. Și chiar și un documentar, pe care vi-l recomand (VIDEO mai sus).

De asemenea, ne putem întreba și noi de ce acești părinți sunt condamnați, în timp ce mii de alți părinți care nu-și trimit copiii la școală nu pățesc nimic. De ce cei care caută mai mult pentru copiii lor sunt considerați periculoși?

În America, pentru că o dădeați de exemplu, 4 milioane de copii – aproximativ 6% – fac homeschooling. De ce SUA este model pentru noi în alte domenii, dar nu și în acesta?

Credeți că în actuala guvernare se va legaliza homeschooling-ul în România?

Nădăjduim, pentru că tot mai multe voci cer acest lucru. Mi se pare că actualul ministru ar putea avea o anumită deschidere. La nivel parlamentar vom face ce ține de noi. Unul dintre scopurile principale ale evenimentului organizat de AUR în Parlament a fost să cunoaștem punctul de vedere al asociațiilor de părinți care optează pentru homeschooling și să facilităm o discuție cu ministrul educației, Daniel David. Sperăm ca aceste demersuri să rodească. Trebuie!

Doamne ajută!