ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


”- Cine ți-a scos ochii? – Frate-meu…. – A, de aceea ți i-a scos atât de adânc!”

Vorbă românească

Postul guvernamental german Deutsche Welle (Unda germană) publică la 17 noiembrie 2023 un interviu acordat corespondentei Sabina Fati de către preotul Radu Preda, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Potrivit site-ului postului guvernamental german, Sabina Fati scrie pentru Deutsche Welle din anul 2020.

Referindu-se la contextul și evoluțiile bisericești de la noi, interlocutorul Sabinei Fati consideră și numește Republica Moldova ca fiind nu doar un stat, ci ”o țară” și se dedă, între altele, unor atacuri împotriva Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română), precum și a Înaltpreasfințitului Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor.

Atacul la Mitropolia Basarabiei și la mitropolitul Petru Păduraru trebuie interpretat prin prisma intereselor comune și complicităților ruso-germane.

Câteva constatări și observații se impun în această situație.

1.     Recurs la metodă. Substituirea termenilor

După cum se cunoaște, Statul și Biserica sunt diferite ca scop, natură și mijloace. Lansând o afirmație sau alta contează nu doar ce spui, ci și când o spui, cum o spui, unde o spui și în ce scop o spui. Altminteri, rămâi un simplu părelolog și răcoritor de gură. Suprimând orice nuanță, profesorul Radu Preda a catadicsit să acrediteze, la microfon german, dar adresându-se publicului de limbă română, falsa idee, ventilată de trei decenii de către propaganda rusă, cum că Mitropolia Basarabiei ar fi parte și expresie a statului român, iar postul guvernamental german scoate această idee în titlul interviului: ”România are la Chișinău un mitropolit obosit de istorie”. Adică, dragă Doamne, nu Patriarhia Română are la Chișinău o mitropolie, în frunte cu mitropolitul Petru Păduraru, ci statul român are un mitropolit la Chișinău. Altfel spus, mitropolitul Basarabiei ar fi, în viziunea profesorului Radu Preda, un instrument și un factor politic în serviciul/subordinea și la dispoziția statului român. Substituirea voită a noțiunii ”Biserica Ortodoxă Română” cu cea neinterschimbabilă de ”România”, la care recurge invitatul ”Undei germane”, reprezintă o formă de manipulare prin limbaj. Metoda a fost practicată din plin de propaganda Kremlinului și de cea a Bisericii din preajma Kremlinului care și-au clădit constant ”argumentația” pe teza că Mitropolia Basarabiei ar fi o construcție politică, o emanație a statului român, nu o subdiviziune administrativ-canonică locală a Bisericii Ortodoxe Române. Mutatis mutandis, România, ca stat membru UE și NATO, ar instrumentaliza Mitropolia Basarabiei în scopuri (geo)politice. Teza ar trebui să fie pe placul centrului de putere politică de la Berlin, atât de implicat în ultimii ani în Basarabia.

2. Cine și ce îl scoate din minți pe profesorul Radu Preda

Referindu-se la Înaltpreasfințitul Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, interlocutorul Sabinei Fati declară în interviul cu pricina de la postul guvernamental german: ”Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar am impresia că noi la Chișinău avem un mitropolit obosit de istorie, a fost născut obosit și această slăbiciune mă scoate din minți, dar nu pentru că aș fi un naționalist, ci din perspectiva realismului. Realist vorbind, nu poate fi abandonată o țară care a luptat eroic pentru limba română, chiar înainte de a cădea comunismul la noi, o țară care a suportat toate crimele posibile, de la deportări la înfometări, supusă unei inginerii sociale de amestec multietnic și care este minusculă, are doar trei județe. Este vorba despre un realism teologic cu consecințe  practice, dar nu poate fi făcută o politică eficientă dacă România nu are oameni competenți la Chișinău”.  Observăm aici o a doua substituire de termeni.  Fosta RSS Moldovenească, entitate componentă a fostei URSS, este numită ”o țară”. Se cunoaște însă că românii din Basarabia au folosit și folosesc cuvântul ”țară”, ortografiat cu majusculă (Țară), pentru a desemna România, ca patrie istorică și etnică, iar pentru statul ex-sovietic și post-sovietic cu capitala la Chișinău folosesc cuvântul ”republică”. Chiar dacă susține că ”țara”, de fapt, ”are trei județe” și ”este minusculă”, profesorul Radu Preda încearcă să aducă, epatant, o spoială de glorie și noblețe asupra acestui stat fost și post-sovietic, ca și cum lupta pentru limba română ar fi fost purtată ”eroic” pe umerii respectivului stat, nu pe cei ai Mișcării de Eliberare Națională de la noi. Adevărul este că toate cuceririle culturale ale românilor basarabeni au fost obținute nu în virtutea statului, ci tocmai în pofida lui. Aceste victorii au fost smulse din mâna ”eroicei” ”țări” care, în sensul tratatelor internaționale în vigoare, a fost și rămâne doar un banal ”succesor local și în parte al URSS”. Cumva scuzându-se de a nu fi ”naționalist”, ci doar ”realist”, profesorul Radu Preda se face a uita că ”țara” ”eroică” despre care face vorbire la microfonul postului german a fost o prigonitoare nesăbuită și sălbatică a credincioșilor, clerului și ierarhului din Basarabia care au reactivat Mitropolia Basarabiei la 14 septembrie 1992. O ”țară” care, aflată în continuare sub pulpana Patriarhiei Moscovei și pentru rațiuni vădit antiromânești, a tratat și încă mai tratează Mitropolia Basarabiei și pe mitropolitul Petru Păduraru cu o bună doză de reținere, ca să ne exprimăm delicat și ca să nu spunem, direct, de suspiciune și ostilitate. ”Țara” care se află de câțiva ani buni sub consiliere politică germană, Berlinul acționând la Chișinău în coordonare cu Moscova în mai multe dosare, de la cel al federalizării statului, ca formă de împiedicare a oricărei forme de reunificare cu România, sau cel al așa-zisei ”moldauische Sprache”, până la cel al jurisdicției bisericești de la noi. În ultimele trei decenii acest fapt a pus permanent Berlinul în contrast cu alte capitale importante pentru noi  – București, Londra, Washington, Paris, Bruxelles – din perspectiva interesului general românesc.

Este bine să amintim că mitropolitul Petru Păduraru a îndurat creștinește multe nedreptăți din partea ”țării” eroizate de profesorul Radu Preda. Cu toate acestea, mitropolitul Petru Păduraru a rămas la datorie, asigurând, cu răbdare și sănătoasă încăpățânare, o creștere a numărului de credincioși ai Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română) de la 0% la circa 40% raportat la ansamblul corpului social al Republicii Moldova. Un proces viu, acumulativ, care nu ar fi fost posibil fără vrednicul, blândul și neobositul mitropolit Petru Păduraru prigonit atât de Biserica Rusă, cât și de ”țara” eroizată de profesorul Radu Preda.

3. Jigniri răutăcioase

Invitatul la microfonul postului guvernamental german epatează în continuare: ”E o problemă clară legată de raportul dintre găini și coteț: cine are cotețul, are și găinile, nu vreau să jignesc (sic! – n.n), ci doar să se înțeleagă. Vladimir are cele mai multe cotețe din R. Moldova și atunci crescătorii de găini, adică păstorii ce să facă, să piardă cotețele și odată cu ele și găinile? De aceea mitropolitul pro-rus s-a bucurat de o loialitate funcțională. Fiindcă dacă ești preot trebuie să ai un loc unde să slujești și Mitropolia noastră, a Basarabiei, nu a oferit astfel de oportunități, mai degrabă a fost o mână moartă acolo”. Lejeritatea cu care profesorul Radu Preda bagatelizează lucrurile și compară frivol parohiile Mitropoliei Basarabiei cu… cotețele, iar pe noi, credincioșii Patriarhiei Române din Basarabia, prigoniți de Biserica Rusă, cu… găinile confirmă cu vârf și îndesat că emitentul acestor epitete deloc măgulitoare, el însuși față bisericească, este capabil de cinism, nu doar lipsit de tact creștinesc elementar. Alegându-și cuvintele cu care jignește, profesorul Radu Preda lasă să se înțeleagă că Mitropolia Basarabiei ar fi – Doamne, iartă-mă! –nimic mai mult decât o… găinărie! Mai rămânea să compare cu ”crescătoria de găini” și Patriarhia Română!

De fapt și pe fond, intenția străvezie a profesorului Radu Preda este aici nu doar de a jigni prin epitete răutăcioase, ci de a pune semnul egalității între Mitropolia Basarabiei și structura de ocupație canonică rusă de la noi. Acreditarea ideii de egalitate a victimei cu călăul/ocupantul ar trebui, de asemenea, să fie pe placul centrului de putere politică de la Berlin, în consens cu politicile editoriale ale postului Deutsche Welle. Vom vedea mai jos că ideea acestui fals paralelism, abil insinuată de profesorul Radu Preda, nu este deloc întâmplătoare și servește un scop precis.

4. Mitropolia Basarabiei este românească, nu pro-bucureșteană!

Profesorul Radu Preda stăruie pe aceeași linie și se destăinuie Sabinei Fati de la postul guvernamental german: ”Situația aceasta schizofrenică în care există două ierarhii paralele la Chișinău, una pro-moscovită (Mitropolia Moldovei) și alta pro-bucureșteană (Mitropolia Basarabiei), nu poate continua, în condițiile în care și statul moldovean se află la o răscruce dată de aderarea posibilă la UE”. Observăm că, dintr-o dată, statul eroizat mai sus a devenit ”moldovean”, iar Mitropolia Basarabiei nu mai e românească, ci doar ”pro-bucureșteană”, ca și cum ar fi vorba despre o simplă orientare sau opțiune geospirituală ori geopolitică. Afirmația profesorului Radu Preda ne amintește o scenă reală care s-a consumat la Bălți în vara anului 1992 și care, în 1993, a fost descrisă de vrednicul de pomenire mitropolit Antonie Plămădeală al Transilvaniei, basarabean de origine. Cităm: ”Episcopul Petru de Bălți, în 1992, a fost scos afară din reședința și din catedrala sa din Bălți, de către cazacii înarmați din armata a 14-a ajutați și de unii frați ierarhi și preoți basarabeni pro-moscoviți. Pentru că, oricât ar părea de ciudat și de neînțeles pentru o minte românească bună și curată, există și așa ceva!

De ce a fost dat afară episcopul Petru? Pentru că este și se afirmă ca român. A fost acuzat că e filoromân. El a răspuns: ”Nu este adevărat, sunt român, nu filoromân!” Pentru aceasta a fost izgonit. Atât. Nimic altceva nu i se impută” (Adevărul despre Mitropolia Basarabiei, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993, pag. 104).

5. Destăinuirea profesorului Preda: a doua izgonire a Mitropolitului Petru Păduraru

Într-un comentariu pe o rețea de socializare pe marginea interviului acordat postului guvernamental german, profesorul Radu Preda dă toate pe față și susține explicit, în aceeași cheie a falsului paralelism dintre Mitropolia Basarabiei și structura de ocupație bisericească rusă de la noi, pe care, într-un glas cu propaganda rusă, o numește nici mai mult, nici mai puțin drept – horribile dictu! – Mitropolia Moldovei. Țineți-vă bine: ”Mitropolia Moldovei este puternică (”MITROPOLIA MOLDOVEI ESTE PUTERNICĂ”, aceasta e ideea de bază – nota noastră) pentru că a avut mereu sprijinul statul moldovean (eroic, eroic, dat totuși MOLDOVEAN – nota noastră), al celui rus și a mentalității unei mari părți din populația deznaționalizată. Mitropolia Basarabiei este slabă (”MITROPOLIA BASARABIEI ESTE SLABĂ”, iată a doua idee de bază – nota noastră) pentru că nu a avut timp de decenii nicio viziune, în oglindă cu „strategia” de la București. Asta nu înseamnă că Vladimir este mai bun decât Petru. Nu, după mine, amândoi ar trebui să facă un pas înapoi”. În războiul purtat cu sălbăticie de Patriarhia din preajma Kremlinului contra Mitropoliei Basarabiei profesorul Radu Preda găsește cu cale să ne îngâne la microfon german refrenul răsuflat al propagandei rusești despre ”puternica” ”Mitropolie a Moldovei” și ”slaba” Mitropolie a Basarabiei lipsită, chipurile, de viziune, după cum și ”Bucureștiul” – Care București? Statul Român? Patriarhia Română? – ar fi lipsit de orice strategie. Practicând în continuare metoda falsului paralelism între Mitropolia Basarabiei și structura de ocupație bisericească rusă de la noi, numită duios ”Mitropolia Moldovei”, profesorul Radu Preda simulează un soi de obiectivitate și neutralitate, o oareșicare doză de preocupare împletită cu reproșuri disimulate, ca să-și poată justifica într-un fel rigorismul în raport cu alții. Destăinui-și gândurile și sentimentele Sabinei Fati și postului nemțesc, profesorul Radu Preda insinuează că Mitropolitul Petru Păduraru ar fi tot una cu capul structurii de ocupație bisericească rusă de la noi, și, de aceea, ar trebui ”să facă un pas înapoi”. Vrabia mălai visează și calicul comândare! Duhul care îl animă pe profesorul Radu Preda când aruncă aceste vorbe este același cu duhul care i-a animat pe cei care, la 11 noiembrie 1936, l-au scos din scaun pe primul mitropolit al Basarabiei, vrednicul de pomenire Gurie Grosu.

6. Des-cântec geopolitic în strună germană, în acord de balalaikă

De fapt, atacul profesorului Radu Preda nu e la persoană, ci la instituție. În 1936 a fost la fel. Nu e vorba despre mitropolitul Petru Păduraru, cum spune titlul interviului cu pricina de la Deutsche Welle, ci despre Mitropolia Basarabiei în sine. Este firesc să ne întrebăm: de ce a ajuns Mitropolia Basarabiei, condusă de mitropolitul Petru Păduraru și având cea mai mare dinamică printre toate entitățile confesionale din Republica Moldova, una dintre cele mai mari în Europa, în vizorul Deutsche Welle la care se dă cu părerea profesorul Radu Preda? E simplu. Recuperarea tot mai accelerată a credincioșilor și parohiilor basarabene din prizonieratul Patriarhiei Moscovei nu lasă indiferent centrul de putere politică de la Berlin, care și-a delegat la Chișinău, de 3 ani de zile, o întreagă armată de consilieri politici bine plătiți și adânc împlântați la Președinția, Guvernul, ministerele, departamentele și agențiile ”eroicei” ”țări” cu capitala pe Bâc și care este, totuși, ”statul moldovean”. Mitropolia Basarabiei este singura instituție interbelică românească reactivată la răsărit de Prut. Existența, creșterea și consolidarea sa este percepută atât la Moscova, cât și la Berlin drept o ”amenințare” la existența statului post-sovietic Republica Moldova. Și dacă Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a emis, la 12 iulie anul curent, o Declarație oficială împotriva Patriarhiei Române și a Mitropoliei Basarabiei, nu se putea ca și postul guvernamental german să nu difuzeze barem un interviu vădit propagandistic de genul celui în care, la 17 noiembrie 2023, redacția Deutsche Welle a pus accentele pe: 1. România, 2. Chișinău. 3. Mitropolitul Basarabiei, 3. Istorie (”România are la Chișinău un mitropolit obosit de istorie”), chiar dacă, aparent, interviul era despre structura rusească dezmierdată ca ”Mitropolia Moldovei”. Într-un glas cu toți consilierii politici germani trimiși la Chișinău, profesorul Radu Preda nu o mai ia pe ocolite și sare în grădina Realpolitik-ului german agreat de Moscova: ”Spun mereu terminați cu  „Basarabia e România”, fiindcă nu ee o altă țarăcu un specific pe care noi nu-l cunoaștem, pentru că noi ne raportăm mitologic la MoldovaNu ne putem întoarce în interbelic, pentru că nici România nu e aceeași. Trebuie să terminăm cu mitologiile și populismele. E adevărat că sângele apă nu se face, dar avem hărți diferite și nu ai cum să câștigi un război cu istoria, nu ai cum să promovezi binele, dacă nu iei în serios argumentele răului” (sublinierile ne aparțin – nota noastră). Eminescu scria că ”însuși numele ”Basarabia” țipă sub condeiele rusești” (Timpul, martie 1878). Iată că acum, în anul mântuirii 2023, numele ”Basarabia” țipă la microfon german! Nu istoria este preocuparea Berlinului, că altfel ne-ar fi vorbit despre implicațiile sale criminale în istoria Basarabiei. Berlinul este însă preocupat de VIITORUL Basarabiei, pe care nu și-l dorește românesc, ci, ați ghicit, ”european”. Însăși existența Mitropoliei Basarabiei este astăzi un reproș la adresa politicilor nemțești, la unison cu cele rusești, în raport cu noi.

Pasărea pe limba ei piere. Profesorul Radu Preda cu asta ar fi trebuit să înceapă, nu să încheie, fără să se mai împiedice de mitropolitul Petru Păduraru al Basarabiei. Cât de mare este totuși contrastul dintre spusele  profesorului Radu Preda și ceea ce a transmis limpede și cu voce tare Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: ”PATRIARHIA ROMÂNĂ NU A ACCEPTAT ȘI NU POATE ACCEPTA NICIODATĂ CONSECINȚELE NEFASTE ALE PACTULUI RIBBENTROP-MOLOTOV” (Comunicat din 9 aprilie 1992). Profesorul Radu Preda, precum am văzut, acceptă consecințele nefaste ale acestui Pact criminal dintre Moscova și Berlinul, pentru care scrie de zor și cu metodă doamna Sabina Fati.

Nu ne stă în obicei să facem recomandări guvernului de la Berlin, dar admitem că eforturile antiunioniste ale profesorului Radu Preda și înhămarea sa benevolă la trăsura intereselor și propagandei nemțești la Chișinău ar putea fi observate și apreciate la justă lor valoare în capitala Germaniei. Nu ne-am mira deloc dacă într-o bună zi administrația germană l-ar prețui la fel de mult ca și pe un alt ”profesor” român, Lucian Boia, tot de la Cluj-Napoca, decorat, la 17 octombrie 2018, cu Crucea de merit în rang de cavaler al Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania (Verdienstorden der Bundesrepublik Deutschland). Cine a plutit voios pe unde germane, ca să nu spunem că s-a scăldat în scăldătoare nemțească, cam așa a pățit până acum.

Și totuși, BASARABIA A FOST, ESTE ȘI VA FI ROMÂNIA!