Solicitat de corespondenții Hotnews să acord un interviu legat de scandalul provocat de mitropolitul Petru, am răspuns, în ziua de 2 iunie 2026, celor 6 întrebări adresate. Vă invit să le urmăriți mai jos împreună cu răspunsurile mele complete, dat fiind că Hotnews le-a reprodus omisiv și selectiv. Citiți și Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind situația din Mitropolia Basarabiei

Care este, în opinia dumneavoastră, adevăratul motiv al demisiei Mitropolitului Petru? Dacă se știa din timp că urma să plece, de ce pentru mulți această veste a fost una neașteptată? 

– Cu toate că nu cunosc prea multe detalii despre acest caz, exprim totuși un punct personal de vedere și anume că este vorba despre un cumul de motive adevărate, dintre care nu lipsește nici cel legat de scandalul provocat de apariția în spațiul public a unor înregistrări video compromițătoare care îl au ca protagonist pe fostul mitropolit Petru și pe un tânăr student din Chișinău. Nu cred că s-a știut din timp în Mitropolia Basarabiei sau la Patriarhia Română că o asemenea cerere de retragere urma să fie depusă. Când a intervenit, s-a luat act de ea și s-au dispus cele de urmare, conform procedurilor în vigoare.

Ce credeți despre imaginile video compromițătoare distribuite în spațiul public, în care se presupune că apare Mitropolitul Petru? 

– Am văzut acele imagini nu doar compromițătoare, ci șocante și dezgustătoare. Consider că aceste imagini, dacă se vor dovedi autentice, trebuie să facă obiectul cercetării stricte și riguroase a Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, care este autoritatea canonică disciplinară centrală pentru mitropoliți, în ceea ce privește abaterile acestora, și care poate solicita trimiterea unui mitropolit în judecata Consistoriului Arhieresc Prim.

Cine credeți că se află în spatele publicării acestora și cu ce scop? De ce credeți că unele posturi naționale de televiziune din România au preluat aceste imagini, care nu sunt încă verificate, de pe un site anonim? (De exemplu, tvrinfo.ro.) 

– Nu cunosc exact cine se află în spatele publicării acestor imagini, însă există elemente care conduc la concluzia că, anterior publicării, acestea au fost deținute de diaconul Maxim Sturza și un ierarh aflat în consultare permanentă cu structura locală a Patriarhiei Moscovei în Republica Moldova și cu personaje din România foarte apropiate mitropolitului Ilarion Alfeev, fost șef al Sectorului Relații Externe Bisericești al Patriarhiei Moscovei.

Cum a influențat sau cum ar putea influența această situație contextul din jurul Mitropoliei Basarabiei? Se cunoaște cine ar putea fi ales în locul Mitropolitului Petru? Cum ar putea această alegere să influențeze viitorul Bisericii Române din Republica Moldova? 

– Întâi de toate constatăm prejudiciul de imagine adus Mitropoliei Basarabiei, în contextul în care Curtea Supremă de Justiție a fixat pentru 4 iunie un nou termen (sperăm, ultimul) în dosarul administrativ care durează de 17 ani și vizează chestiunea dării în folosință gratuită a lăcașurilor de cult cu statut de monument istoric către comunitățile locale, nu către oficiile mitropolitane. Pe înțelesul cititorilor dumneavoastră, este vorba despre dreptul Ministerului Culturii de a semna contracte direct cu fiecare parohie, astfel comunitățile religioase căpătând libertatea de a-și alege jurisdicția canonică. Miza este uriașă, în joc fiind dreptul de folosință asupra a circa 800 de biserici. 

În al doilea rând, situația nou-creată, cu toate aspectele ei neplăcute, deschide perspectiva unei resetări a Mitropoliei Basarabiei, a cărei conducere va trebui preluată de un nou mitropolit, ales conform regulilor din Patriarhia Română. Nu putem cunoaște în acest moment numele viitorului mitropolit al Basarabiei, însă acesta urmează a fi ales, așa cum stabilește Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, cu jumătate plus unul din numărul de voturi valide, de către Sfântul Sinod și pe bază de alternativă (minimum 2 candidați), dintre mitropoliții onorifici, arhiepiscopii, arhiepiscopii onorifici sau episcopii eparhioți membri ai Sfântului Sinod, care sunt doctori sau licențiați în teologie și s-au distins prin dragoste față de Dumnezeu și de Biserică, viață curată, cultură teologică, demnitate eclezială, zel misionar, simț gospodăresc și care, la data alegerii de mitropolit, au o vechime de cel puțin 7 ani de la data întronizării în eparhia pe care o păstoresc și au vârsta de până la 70 de ani. Sunt convins că alegerea noului mitropolit al Basarabiei va impulsiona activitatea misionară a Mitropoliei Basarabiei, consolidând Ortodoxia românească la răsărit de Prut aflată încă sub presiunea vechilor structuri moscovite de putere bisericească sau a celor criptosovietice.

Cum ar trebui să comunice Biserica cu enoriașii și credincioșii săi în această perioadă? Există riscul ca o parte dintre oameni să se dezică de aceasta? 

– Întâistătătorul Bisericii noastre, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a desemnat, conform reglementărilor canonice și statutare în vigoare, un locțiitor de mitropolit al Basarabiei, în persoana Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, până la alegerea statutară a noului mitropolit al Basarabiei. Înaltpreasfințitului Părinte mitropolit Teofan îi revine sarcina de mare răspundere să asigure o comunicare directă, permanentă și eficientă cu enoria și clerul Mitropoliei Basarabiei. Exprim speranța că această comunicare va fi de natură să întărească sufletește enoria Patriarhiei Române din Republica Moldova, sporind atașamentul față de Biserica Mamă.  

De ce fostul premier Ion Sturza vă numește conducător de facto al Mitropoliei Basarabiei? Si despre legăturile cu Iurie Roșca?

Ion Sturza a fost unul dintre prigonitorii nesăbuiți ai Mitropoliei Basarabiei, pe care a refuzat să o recunoască oficial și în mandatul căruia Biserica noastră a intentat la CEDO un proces împotriva Republicii Moldova. Acționând fățiș în disprețul drepturilor omului, acesta a adus acuzații grave și nefondate Bisericii Ortodoxe Române și a calificat oficial Mitropolia Basarabiei drept „grupare schismatică” în cadrul structurii bisericești de obediență moscovită. Am avut ocazia să îl cunosc personal, în 1999, în cadrul unei întrevederi de lucru în biroul său din Casa Guvernului. I-am propus atunci oficial, verbal și în scris, să accepte o soluție amiabilă în litigiul Guvernului său cu Mitropolia Basarabiei pentru a evita condamnarea Republicii Moldova la CEDO. Discuția a fost scurtă, întrucât Ion Sturza, ca să reproduc din memorie, a fost categoric: „Nu voi recunoaște niciodată Mitropolia Basarabiei și am să vă port pe drumuri ca în romanele lui Kafka. Puteți să vă plângeți unde vreți, la CEDO, la Papa de la Roma, că nu vă voi înregistra niciodată”. În plus, la 20 iulie 1999, acest individ ajuns în fotoliul de prim-ministru, îmi comunica în scris: „Mitropolia pe care Dvs. intenționați s-o legalizați nu prezintă un cult aparte ci constituie o grupare schismatică în cadrul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova, statutul căreia a fost aprobat de către Guvernul Republicii Moldova prin Hotărârea nr. 719 din 17 noiembrie 1993”. Pentru ca cititorii să înțeleagă clar, Ion Sturza, vorbind despre „Biserica Ortodoxă din Republica Moldova”, are în vedere Biserica Ortodoxă Rusă din Republica Moldova (Patriarhia Moscovei). De aici trebuie să pornim în înțelegerea poziției sale reale față de Biserica Ortodoxă Română. De altfel, Roșca, de numele căruia se prevalează acum Sturza a revenit de aproape două decenii sub omoforul structurii bisericești ruse de la noi, simțindu-se bine în compania unora ca antiromânul Marchel Mihăescu. Ceea ce am făcut eu pentru Mitropolia Basarabiei nu am făcut în virtutea lui Roșca, ci, adesea, în pofida lui. Iar prin această declarație recentă, vagă și generală, insinuantă și complet lipsită de concretețe, Ion Sturza, ca om al vechilor structuri și servicii de la noi, scoate din imaginația sa înfierbântată lucruri pe care le-ar fi dorit a fi reale, dar care sunt invenții pure în stil securistic. În replică acestui individ aflat întotdeauna în serviciul intereselor economice și bisericești rusești, reiau aici o declarație a mea din 2008: „Nu sunt membru al Consiliului Eparhial al Mitropoliei Basarabiei și nu fac parte din conducerea vreunei structuri canonice, catehetice, didactice, administrative sau de alt gen a Mitropoliei. Singura calitate oficială pe care o am este cea de reprezentant mandatat al Mitropoliei Basarabiei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, atât în dosarul privind admiterea Mitropoliei Basarabiei în legalitate, cât și în cel privind dreptul de succesiune juridică și de proprietate al Mitropoliei Basarabiei”. Spre deosebire de Sturza, eu am conștiința curată. Mi-am servit neamul și Biserica strămoșească cu devotament și eficiență. Am fost, sunt și voi fi întotdeauna un apărător al Mitropoliei Basarabiei, singurul nostru așezământ național din perioada interbelică de aur reactivat la răsărit de Prut. Mitropolia Basarabiei rămâne până în acest moment singura instituție realmente românească din Republica Moldova. Iar sărmanul Sturza este un banal părerolog de sorginte sovieto-rusă, venind spiritual dintr-o zonă ocultă. 

Vlad Cubreacov, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova și reprezentant al Mitropoliei Basarabiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului