ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


„Deutsche Welle” (sediul la Berlin și Bonn) analizează cu acribie fenomenul căderii „zidului antifoc” (Brandmauer) - „cordonul sanitar”, reprezentând simbolic obstacolul care împiedică colaborarea pe scena politică cu partidele suveraniste.

Problema se acutizează în Germania cu tendința de a se răspândi și în alte țări UE precum Romănia. Sondajul de opinie ne arată o creștere exponențială a interesului populației germane pentru susținerea partidului suveranist de „extremă dreaptă” (liberal conservator), aflat acum detașat pe locul întâi.

Retrospectiv, referitor la România, D.W. remarcă faptul că, guvernele succesive aflate la conducerea țării în ultimii ani, n-au reușit să se mențină la putere decât pe etape foarte scurte, ultimul premier stabil menținându-se în funcție între 2004-2008; după criza statală din 2012 s-au perindat 12 șefi de guvern, în plus 7 „interimari”, „formal” 19 cabinete diferite. În concluzie, România se confruntă deja, de mult timp, cu o stare de „instabilitate cronică” („chronisch instabil”).

Acum, după 10 luni sub conducerea unui premier liberal, Ilie Bolojan, guvernul se prăbușește în urma unui „vot de încredere eșuat” („Misstrauensvotum”). Pentru prima dată în perioada post-comunistă a României, un partid democratic având un „spectru proeuropean” (PSD), cooperează cu un partid suveranist „de extremă dreaptă” (AUR) pentru a doborâ un guvern. Prin aceasta, relatează D.W., în șase țări mari din UE „zidurile antifoc declarate” contra partidelor „Rechtsextremiste” au căzut. „În cazul de față alegerile anticipate ar putea deschide drumul AUR-ului la nivelul puterii de conducere” (D.W.).

Guvernul Bolojan a intrat pe rol în iunie 2025 într-un moment de grea criză politică, constituindu-se o coaliție guvernamentală cu un „numitor comun” („gemeinsamen Nenner”), exprimat prin cuvântul cheie-„proeuropean” (Stichwort „proeuropeisch”): social-democrații (PSD), național-democrații (PNL), progresiv-liberalii (USR) și partidul minorității-maghiare (UDMR).

În analiză  D.W. subliniază cele două evenimente hotărâtoare legate de alegerile prezidențiale pe parcursul evoluției dinamice pe scena politică românească:

- nov. 2024, alegerile prezidențiale „anulate prin intervenția din afară” („wegen ausländischer Einmischung annulliert wurde”);

- mai 2025, când șeful AUR George Simion a pierdut la limită (knapp verloren), 46%.  Anterior 3 partide de extremă dreaptă (inclusiv AUR) au primit 30% din voturi la alegerile parlamentare de la sfârșitul lui 2024.

Noul președinte al României, fostul activist civic liberal-conservator Nicușor Dan, s-a angajat în 2025 să mențină un „zid antifoc contra extremiștilor” și să formeze o coaliție guvernamentală proeuropeană puternică.

În vederea remedierii situației economice precare (deficit bugetar de peste 9%, cel mai mare în UE și o scădere substanțială a creșterii economice), premierul Bolojan recurge la o serie de măsuri severe de austeritate, precum reducerea masivă a locurilor de muncă, stoparea creșterii salariilor și reducerea pensiilor în condițiile creșterii inflației, mărirea impozitelor pe clădiri (aprox. 200%), etc., urmate de vinderea parțială sau integrală a unor companii de stat profitabile.

Rezultatul înseamnă sărăcirea populației și implicit prin scăderea puterii de cumpărare, sub aspect macroeconomic, un efect negativ asupra unei economii „atipice” românești bazată doar pe consum!

Gelu Al. Tudor -

Germania