Eminescu, deci, prin opera sa teoretică se vădește a fi o metodă de gândire, inconfundabilă prin care subiectul cognitiv numit România gânditoare devine cetățean demn al marii comunități de gândire europeană.
La 15 ianuarie se împlinesc 176 de ani de la înregistrarea în scripte a nașterii lui Mihai Eminescu - Românul Absolut. Data sa de naștere a fost declarată Ziua Culturii Naționale la inițiativa Academiei Române, lipsindu-i însă din denumirea oficială și numele marelui român
Henri Coandă: „Am avut relații bune cu Tesla. Am schimbat multe idei, ne-am exprimat punctele de vedere. Avea preocupări foarte interesante și de o mare aplicabilitate practică. Știți cum îl chema pe tatăl său?”
Poporul nostru mic este pus tocmai ca o muche de despărțire între furtuna ce vine din apus pentru a întâmpina pe cea din răsărit. Oricare ar fi soarta armelor, oricare norocul războiului, oricât de înțeleaptă va fi politica micului popor, rezultatul evenimentelor va fi
Poezia concentrationista ca dimensiune si valoare literara este un fenomen romanesc unic in lume si, desi nici un vers scris n-a putut iesi pe poarta inchisorii, zeci de mii de versuri au fost salvate datorita memoriei detinutilor.
S-a stins la finalul anului trecut marele prieten al lui Nichita Stănescu și al tuturor românilor Adam Puslojić. Pe 25 decembrie, poetul făcea o urare de Crăciun pentru români:
Pentru a arăta impactul gândirii economice a lui Mihail Manoilescu, redăm declarația plină de recunoștință a domnului Jose Jeronimo Moscardo de Souza, fost ambasador al Braziliei în România:
Tăcerea care condamnă. Legea Vexler și reîntoarcerea fricii ideologice: Promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial, la 24 decembrie, a așa-numitei Legi Vexler marchează un moment grav pentru libertatea de conștiință și pentru memoria culturală a României.
Colindele ne vestesc Nașterea Domnului de peste 2000 de ani. Ele trebuie să răsune în casele românilor dinainte de Crăciun și până la Anul Nou, până în veacul veacurile, mai ales când sunt scrise de pătimitori întru Hristos și Neamul Românesc, cum au fost Radu Gyr, Nichifor Crainic și Mihai Eminescu.
V i c l e i m – patru scene – Scrisă pentru copiii și nepoții mei, ca să-l joace de Crăciunul anului 1941 - O sărbătoare a bucuriei
O veste cumplită a zburătăcit în incinta Televiziunii, în care mă aflam împreună cu grupul meu: Armata a deschis focul în Piața Palatului! Vestea țâșnește ca un gheizer iar primele întrebări curg șuvoi. Împotriva cui? Cine a tras? Ordinul de la cine a pornit?
În numele celor aproape 2000 de scriitori din țară și din străinătate, membri ai Ligii Scriitorilor Români, formulez prezentul PROTEST public față de derapajele grave produse în Parlamentul României cu prilejul dezbaterii și promovării așa-numitei Legi Vexler, privind combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului
Poporul român continuă să fie unul dintre cele mai tolerante popoare iar dacă aplic această situație la aceea că Federația Comunităților Evreiești raportează o minoritate evreiască de puțin peste 2000 de persoane, mă simt îndreptățit să-mi dau cu părerea că ”chestiunea evreiască” este mult exagerată la noi.
Mai mulți eminescologi afirmă că data de naștere reală a lui Mihai Eminescu este 20 decembrie 1849 . Memorialul Ipotești notează 1849, dec. 20. Dată prezumtivă a nașterii lui Mihai Eminescu, trecută de poetul însuși în registrul – album al Junimii.
Silviu Vexler, reprezentantul oficial al evreilor în Parlamentul României, a rupt sfidător în patru un afiș care reprezenta chipurile unor Mari Români, între care academicienii Eminescu și Iorga, genii care ar cădea sub incidența legii antiromânești care-i poartă numele.
Poetul Nichita Stănescu a murit în urmă cu 42 de ani, la 13 decembrie 1983. Cel considerat cel mai mare poet român al secolului XX a murit la vârsta de 50 de ani.
Astfel profesorii de universitate, în loc să-și caute de treabă, fac politică; profesorii de licee și de școale primare asemenea; ingineri, medici, scriitori, muzicanți, actori chiar, toți fac politică, pentru a parveni. Și acesta e răul cu desăvîrșire mai mare.
Dacă vor studia viețile și operele lui Cărtărescu și ale Blandianei, elevii și studenții vor putea învăța că e bine să plagiezi, să nu știi carte dar să fii în amor cu serviciile secrete române și străine până intri în manual și minți poporul că vei lua în fiecare an Premiul Nobel.
Decorarea veteranului de război Ion Vasile Banu de către președintele Nicușor Dan, de 1 decembrie, Ziua Națională a României, a avut ecouri până în Rusia. Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avut o reacție extrem de dură.
Mai multe institute de cercetare ale Academiei Române au lansat joi, 4 decembrie, inițiativa Forumul Capitalei, o platformă de idei privind problemele critice și soluțiile de dezvoltare a Bucureștiului. Această inițiativă este structurată ca o platformă deschisă, interdisciplinară și orientată către rezultate concrete.
În această zi de 4 decembrie, acum 38 de ani, în 1987, s-a pristăvit Constantin Noica, patriarhul filosofiei românești, cel care ar putea încă să reprezinte „ciobul nostru de cer”, cu vorba lui, în cultura europeană, alături de un Blaga și un Rădulescu-Motru, dacă s-ar pune capăt „ne-trebniciei” românești.
2 decembrie 1935: Se naște la Poiana Mărului, comuna Mălini, județul Suceava - (regiunea Baia, la vremea respectivă) pe atunci, Nicolae Labiș, fiul Anei-Profira Labiș(n. Luca- Aasandrei) și al lui Eugen Labiș, învățători.
Aniversăm anul acesta trei decenii de la repunerea în drepturi ca membru al Academiei Române a academicianului Nichifor Crainic, primit în acest înalt for de cultură națională în mai 1940 și exclus în iunie 1946.
Interzicerea de către președintele Academiei Române, domnul Aurel Pop, a susținerii celei de-a treia ediții a conferinței „Covid 19&CONVERGENȚA BIODIGITALĂ” în data de 14 noiembrie, în Amfiteatrul Bibliotecii Academiei Române nu este o surpriză pentru mine.
Ziaristul Paul Gabriel Andrei comentează decizia Academiei Române de a interzice conferința „COVID-19 & Convergența bio-digitală”, la care urma să participe geneticiana de renume mondial Alexandra Henrion-Caude.
Conferința „Covid-19 & Convergența bio-digitală”, programată pentru 14 noiembrie la București, a fost anulată după ce conducerea Academiei Române a decis să nu mai permită desfășurarea conferinței în amfiteatrul instituției.
„România, în ce-o privește, arată ca și cum ar trebui să se pregătească - o repet cu vocea lui Anton Golopenția, unul dintre sfinții temniței bolșevice -, pentru o lungă perioadă de iernat”.
În urmă cu doi ani, pe 31 octombrie 2021, se stingea în condiții spitalicești neelucidate, cel mai probabil în urma „protocoalelor criminale Covid”, colega noastră Elena Solunca, delicata publicistă de la Academica, revista Academiei Române
Citiți Cine sunt BLM-iștii din România. Bezna minții: Irina Cajal, fiica fostului președinte al federației evreilor și succesorul lui, Aurel Vainer, sunt acuzați de „antisemitism” pentru omagierea inventatorului Insulinei, Nicolae Paulescu. Ce răspunde Academia Română
Înainte de descoperirea insulinei, diabetul era o afecțiune fatală. Unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai științei medicale a fost Nicolae Paulescu.
În domeniul medical, cei mai mari binefăcători ai omenirii au fost medicii creștini-trăitori, convinși de existența lui Dumnezeu. Printre aceștia la loc de cinste se află și foarte mulți medici români, profesori universitari, personalități recunoscute și pe plan internațional.
Prelegerea cu care își deschide, în anul 1902, cursul de Fiziologie se numește „Generația spontanee și darwinismul în fața metodei experimentale”. În anul 1905, ține trei lecții faimoase: „Finalitatea în biologie”, „Materialismul”, „Suflet și Dumnezeu”.
Războiul straniu împotriva ființei și memoriei acestei școli științifice de valoare internațională a început devreme și pare să nu se fi încheiat nici astăzi. Școala sociologică a lui D. Gusti s-a născut, în tinda Marii Uniri, la Iași
Neîndoielnic, sunt mai multe nașteri miraculoase pe pământ la această dată. Dar am ales trei, trei nașteri care au urcat pe culmile nemuririi poporul român. Și toate sunt din Țara Moldovei.
Duminică, 26 Octombrie, în București – eveniment extraordinar pentru întreaga lume ortodoxă – va avea loc sfințirea picturii și inaugurarea grandioasei și minunatei Catedrale a Neamului. În 27 Octombrie, altă zi sacră, închinată Sfântului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor: mii și mii de oameni vor onora evenimentul.
Astăzi, de la orele 10.00, în Aula Academiei Române, în sfârșit vom asista la un eveniment ce nu are corespondent în ultimii ani: o dezbatere despre modernitatea tradiției din perspectiva geniului eminescian.
La mulți ani ActiveNews! La cei 12 ani de lucrare cu elanul cumințeniei luptătoare îi facem urarea de viață lungă spre triumful înțelepciunii păstrătoare de care este atâta nevoie într-o lume care-a alunecat așa de înfricoșător pe panta declinului.
Mulți însă înclină a admite că această dezbinare nu este decât o farsă, cu totul neserioasă în esență, de vreme ce nici pe unii nici pe alții nu-i doare capul de îmbunătățirile și reformele ce le promit. În ajunul alegerilor însă e practic de-a se despărți în două
Nu există vecin, mic sau mare, care să nu aibă sub stăpânire-i câte un fragment al acestui popor, pe care caută a-l absorbi; nu există unul deci ale cărui interese să nu ne fie opuse pân-la un grad oarecare.
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania. S-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului
