Anul creștin este traversat de ritmuri tainice prin care veșnicia se face clipă și clipa veșnicie. Un asemenea ritm este acela al spovedaniei prin care omenirea dobândește, cu clipa ei de libertate mărturisitoare, calea de acces spre tărâmul eternității cerești.
”Tabula Traiana”, mesajul scris în piatră al Împăratului Traian, rezistă pe malul Dunării de aproape 2000 de ani. Inscripția aduce aminte de podul lui Traian peste Dunăre, care a facilitat traversrea și aprovizionarea legiunilor.
În ziua înmormântării sale, îi aducem și noi un mic omagiu prin care vrem să împărtășim un strop din personalitatea sa nobilă, precum și o dorință arzătoare a sa, ce poate ține loc de testament duhovnicesc. Nădăjduim ca autoritățile competente să îi poată împlini gândul său frumos!
In Memoriam Florin Constantiniu la 90 de ani de la naștere (8 Aprilie 1933 – 13/14 Aprilie 2012): "Datoria cea mai sfânta a clasei politice este să readuca Basarabia în frontierele românești”
Profesorul Florin Constantiniu a plecat dintre noi în prag de Înviere, chiar în Vinerea Mare a anului 2012, în urmă cu 12 ani, pe 13 aprilie 2012. Dumnezeu L-a luat la El în Săptămâna Mare pe cel care scrisese de atâtea ori despre Săptămâna Patimilor neamului românesc
În seara zilei de vineri - Vinerea Mare -, 13 aprilie 2012, s-a stins în București cel care a fost dascăl și povățuitor al mai multor generații, academicianul Florin Constantiniu.
Se lansează volumul „10 x 12. Florin Constantiniu. 10 ani de la intrarea în eternitate. 12 articole din Dosarele Istoriei”, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2022. Volumul va fi prezentat de dr. Mircea-Dorel Suciu, căruia avem onoarea să-i
Cu plecarea la cele veșnice a Academicianului Florin Constantiniu se subțiază amenințător elita idealismului național, care s-a format eroic într-o vreme când națiunile răsăritene luptau împotriva dublei opresiuni:
Academia Română a afirmat că țara noastră deține resurse și rezerve minerale și energetice considerabile, divers și relativ uniform distribuite în teritoriu, subliniind necesitatea valorificării acestora prin reactivarea industriei extractive și de prelucrare
Cu un trecut care, ne aduce aminte profesorul, s-a scos din atatea incercari, viitorul nu ar trebui sa ne poata fi furat. Profesorul Florin Constantiniu ne invata sa cunoastem, sa pricepem, sa retraim si sa traim Istoria intr-un alt fel, adica mai aproape de adevaratul sau chip, adica sincer.
Direcția Națională Anticorupție l-a trimit în judecată, joi, pe analistul Dan Dungaciu (55 de ani), profesor universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București și fost director
Academia Română, cel mai înalt vor științific și cultural al României, a sărbătorit ieri 158 de ani de la înființare. Cu această ocazie, Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, a oferit interviu pentru Radio România Actualități
În urmă cu 63 ani se năștea la Ceruri de pe pământul României George Manu, unul dintre mariile genii românești aproape necunoscute și azi publicului larg, savant anticomunist, autor al planului rezistenței naționale de după invazia bolșevică
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, a fost pe șantierul Autostrăzii București (A0 - Centura Capitalei), asta pentru că în timpul construcțiilor s-au făcut descoperiri arheologice importante.
Statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru prelungirea importurilor agricole din Ucraina fără taxe vamale pentru încă un an.
Prof. Univ. Dr. Ilie Bădescu, membru corespondent al Academiei Române și președintele Institutului de Sociologie „Dimitrie Gusti” al Academiei Române, i-a oferit un interviu scriitorului și cercetătorului Bogdan Herzog, pe tema României actuale.
Coregrafa Adina Cezar a murit duminică, 17 martie 2024, la vârsta de 82 de ani. Anunțul a fost făcut de fiica artistei, Yvonne Toader (Cezar), într-o postare pe pagina sa de Facebook.
La data de 18 martie 1906, Traian Vuia devine primul om din lume care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, respectiv primul zbor auto-propulsat.
O descoperire impresionantă a avut loc zilele acestea pe șantierul din Parcul IL Caragiale, un șantier realizat pe fonduri europene pentru modernizarea parcului. În timpul săpăturilor, muncitorii au dat peste un zid din blocuri de piatră vechi de 1.900 de ani.
Una dintre cele mai mari mizerii para-instituționale ale Statului Paralel în perioada plandemiei, o hazna a căpușelor care parazitează Statul Român prin orice mijloace, s-a numit „Laboratorul de împrăștiat minciuni cu viteza rahatului aruncat într-un ventilator ruginit rusesc vopsit cu stele americănești”. Pe scurt: LARICS.
„Tradiția" părinților proletcultiști și fiilor „postmoderni": Paul Cornea - Andrei Cornea, Constantin Cărtărescu (ziarist agricol cu Volgă) – Mircea Cărtărescu (prozator la Ovid S. Crohmălniceanu, doctor în filologie la Paul Cornea), Dionis Patapievici (contabil NKVD, apologet Ceaușescu) – Horia Roman Patapievici.
Academia Română, prin doamna Gabriela Dumitrescu, șef serviciu Manuscrise și carte rară, Biblioteca Academiei Române și acad. Nicolae Noica, Director al Bibliotecii Academiei Române, a primit din partea Înaltpreasfințitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, și a Academiei Tomitane, o importantă donație de carte.
Nota Redacției: Din motive tehnice știrile site-ul ActiveNews nu au putut fi încărcate astăzi. Vom încerca până la finalul zilei să publicăm toate articolele pregătite.
Silviu Dragomir (n. 13 martie 1888, com. Gurasada, jud. Hunedoara - d. 23 februarie 1962, București), istoric și teolog, a fost secretar al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, făcând parte din colectivul lui Vasile Goldiș, principalul autor al Rezoluției Unirii.
Datoria externă totală a României a crescut anul trecut cu 24,926 miliarde euro, până la 168,812 miliarde euro, de la 143,886 miliarde euro la 31 decembrie 2022, arată datele Băncii Naționale a României (BNR).
Excelența Sa, maestrul Eugen Mihăescu, Membru de Onoare al Academiei Române, ne transmite o corespondență avută cu Secția pentru Artă Arhitectură și Audio-vizual, care ne relevă o nouă situație stranie de la Academia Română.
Pe 15 februarie 1851 se năștea la Iași Spiru Haret, matematician, fizician, profesor, om politic, ministru al cultelor și instrucțiunilor publice, membru titular al Academiei Române.
Războiul straniu împotriva ființei și memoriei acestei școli științifice de valoare internațională a început devreme și pare să nu se fi încheiat nici astăzi. Școala sociologică a lui D. Gusti s-a născut, în tinda Marii Uniri, la Iași
Ceea ce se întâmplă azi cu instituția prostituției în care sunt atrase ori împinse fetele Răsăritului, prin ticăloasa viclenie a promisiunilor unei vieți noi în mediul unui Occident așa de înșelător, este o ilustrare pentru resurecția planului vechiului Faraon.
„Patapievici a înjurat ca o haimana ordinară toată istoria acestui popor în care noi ne-am născut, în care au trăit părinții și bunicii noștri"
Academia Română a organizat, pe 30 ianuarie 2024, conferința intitulată „Copiii și tehnologia digitală: între panici morale și optimism tehnofil”
Cu titluri generice deloc captivante, dar cu un corpus de texte inedite și captivante, cărturarul Mihai Neagu Basarab , directorul Institulului Român și al Bibliotecii Române din Freiburg publică, de ani de zile, creații literare care aparțin unor nume mai mult sau mai puțin cunoscute ale intelectualității romanești.
Veacul al XX-lea a venit asupra neamurilor Europei cu o veste cumplită. Din zarea lumii și de pe scena vie a neamurilor europene s-a retras, ca o rupere astrală, un mare exponent al singurei aristocrații cu investitură divină, Țăranul.
O stradă stradă din municipiul Cluj-Napoca va fi numită după cel mai mare arhivist al Transilvaniei din ultimii 60 de ani, Vasile Lechințan.
Pe 18 ianuarie 2022 se împlinesc 14 ani de la moartea într-un accident rutier suspect a poetului Grigore Vieru, un mare patriot român și idealist unionist din Republica Moldova. Autor de poezii în care portretiza în cuvinte simple dar puternice Mama
Construită în 1515, ușa sacristiei bisericii fortificate din Biertan a cunoscut faima internațională după ce, la 1900, a fost scoasă din balamale și dusă la Paris, la Expoziția Mondială.
Motto: „Azi adeseori femeia, ca și lumea, e o școală,/ Unde-nveți numai durere, înjosire și spoială;/ La aceste academii de științi a zînei Vineri/ Tot mai des se perindează și din tineri în mai tineri,/ Tu le vezi primind elevii cei imberbi în a lor clas,/ Pînă cînd din școala toată o ruină a rămas” (Mihai Eminescu, Scrisoarea II, fragment).
S-a încheiat ziua în care se presupune că s-a născut Eminescu, cel mai tare influencer din istoria României. Eliminat de ceea ce azi numim statul paralel, care a existat dintotdeauna și pe care geniul eminescian l-a demascat metodic.
De ziua nașterii lui Eminescu, care a fost transformată în Zi a Culturii Naționale, avem ocazia să-i observăm pe cei posedați de globalism, care-l detestă pe acest om care și-a sacrificat viața pentru Limba Română și Neam.
Luna ianuarie, luna aniversărilor (inclusiv literare), cum mai este numită grație celebrărilor ce se succed la foc continuu – Caragiale, Eminescu, (mai puțin) Slavici, de pildă, sunt întorși pe toate fețele.
