Anul acesta, de 1 aprilie, martirii de la Fântâna Albă rămân mai puțin pomeniți la locul masacrului, greutățile de deplasare cauzate de războiul declanșat de Rusia în țara vecină împiedicând românii să ajungă la frații lor, în Ucraina, actuală ocupantă
Pe 1 aprilie 1941, între 3.000 și 5000 de români au fost pur și simplu masacrați de către soldații sovietici la Fântâna Albă, în nordul Bucovinei, pe teritoriul românesc furat de URSS prin tancurile Armatei Roșii și trupele NKVD
În istoria neamului românesc există figuri legendare, chipuri ale unor eroi și martiri care prin lupta și jertfa lor au contribuit la menținerea vie a conștiinței și demnității naționale. În această ilustră galerie se înscrie la loc de cinste și Toma Arnăuțoiu, un om care...
Masacrul din 6 - 7 februarie 1941 nu a fost însă decât un episod din drama românilor bucovineni, asta deoarece mii dintre ei au fost uciși, câteva luni mai târziu, în alt masacrul, cel de la Fântâna Albă, când au fost uciși aproape 4000 de români bucovineni.
MĂNĂSTIREA PUTNA SALVATĂ DE UN BRĂILEAN – CĂPITANUL IOAN TOBĂ HATMANUL, în iulie 1940
Născut
la Bordei Verde/Plasa Viziru, județul Brăila în anul 1903, este un nume
pe care nu-l găsești în cărțile de istorie.
Pe 28 iunie 1940, URSS trimitea României al doilea ultimatum, din decurs a două zile, în care își manifesta agresivitatea și dorința de a ocupa Basarabia și Bucovina de Nord (și Herța, ulterior) cât mai repede.
28 iunie 1940 va rămâne pentru întotdeauna o zi neagră pentru istoria poporului român. Astăzi se împlinesc 80 de ani de când, în urma ultimatumurilor din 26 și 27 iunie 1940, Armata Roșie sovietică a ocupat vechile teritorii românești ale Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herței,
Preotul Vasile Țepordei era originar din Basarabia, comuna Cârpești, județul Cahul. Neam de răzeși, din timpul lui Ștefan cel Mare. Anchetatorii rușii au încercat să-i smulgă prin forță și amenințări, cetățenia română, dar fără rezultat.
Anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei și nordului Bucovinei1, la 28 iunie 1940, a fost consecința directă a Pactului Molotov-Ribbentrop și a izolării politice și militare din acea perioadă a României.
În lucrarea O istorie sinceră a poporului român (Univers enciclopedic, București, 1997), istoricul Florin Constantiniu detaliază traseul ocupării de ruși a teritoriilor românești la data de 28 iunie 1940:
Președintele blocului de sticlă de la Chișinău supranumit președinția Republicii Moldova, Maia Sandu, nu va putea participa, „din motive de sănătate”, la evenimentele publice planificate pentru luni, 9 mai, Ziua Victoriei bolșevice asupra Europei
Într-un jenant limbaj bolșevic înfrumusețat cu multe perje, Maia Sandu a anunțat azi, în limbile română și rusă, chiar în ziua în care românii aniversează Podul de Flori de la Prut, că a decorat doi vajnici tovarăși ai Armatei Roșii, pe
LENIN, steaua comunistă și flamura roșie bolșevică cu secera și ciocanul s-au întors în Nova Kahovka. Statuia lui Lenin a fost repusă pe soclu și în orașul-port Henichesk, în regiunea Herson, ocupată de trupele rusești. Slavă și Rusiei!
Despre clasa politică și, în genere, despre elitele care ajung să guverneze popoarele, se spune că sunt produsul spiritual al acestor popoare. Ideea de sorginte hegeliană cum că fiecare popor își are conducătorii pe care-i merită este eronată.
Ungaria bolșevică nu a înțeles că a pierdut în urma ofensivei române din aprilie 1919 când trupele lor au fost aruncate peste Tisa, ci doar în august 1919, când trupele române defilau în Budapesta, iar vestul Ungariei era sub ocupație militară românească.
Cu 81 de ani în urmă, la 1 aprilie 1941, în Bucovina istorică, la Fântâna Albă – Varnița (azi în Ucraina), a avut loc masacrul grupului de români care doreau să trăiască liberi în România, scrie Protos. Dosoftei Dijmărescu de la Sfânta Mănăstire Putna
Mame din Rusia care și-au pierdut fiii în Armata Roșie sunt blocate de Miliția sovietică în timp ce țin fotografii cu cei dragi în Piața Roșie, luni, 24 decembrie 1990. La începutul lunii Armata Rusă a recunoscut în premieră pierderile de vieți omenești
E pentru prima oară în viața destul de lungă și încercată pe care mi-a dăruit-o Bunul Dumnezeu când aud că patriotism și naționalism înseamnă iubirea de cei care ți-au ucis și batjocorit neamul și ți-au schilodit Istoria și Țara!
Fotografia zilei provine din Cernăuți, este realizată de fotograful Maxym Kozmenko și ne este prezentată de Antonie Popescu: ucrainenilor le-a trebuit un război cu rușii ca să se dezmeticească, la 30 de ani după căderea URSS, că ar fi
Fâșia de importanță strategică a intrat din nou în centrul atenției specialiștilor și nu numai, ca urmare a războiului din Ucraina. Republica separatistă Transnistria, creație a minților diabolice sovietice și bastion rusesc, „sărbătorește” azi 30 de ani
După cel de-al II-lea război mondial, ucrainenii au fost recompensați cu anexarea teritoriilor Transcarpatia, sudul Moldovei de est (Basarabia), Galiția poloneză și cu o parte din Bucovina românească, în 1945, după care, în 1954, a primit și Crimeea.
Războiul început pe 22.02.2022 în Ucraina l-a scutit pe Volodimir Zelenski, președintele comediant de la Kiev, să rectifice omiterea intenționată a românilor din adresarea lui de Ziua Unității Naționale - disponibilă și acum pe site-ul Președinției Ucrainei
De fapt aceasta a fost toată miza afacerii. Putin a ridicat tensiunea internațională, cu ajutorul lui Biden și a slujitorilor lui din Occident, pentru ca acum lumea să răsufle ușurată că nu invadează restul Ucrainei. Tipic rusesc.
78 de ani s-au scurs de la Masacrul din noaptea de 6 spre 7 februarie 1941 în Lunca Prutului, ținutul Herța, regiunea Cernăuți, considerat una dintre cele mai cumplite atrocități comise de soldații ruși împotriva românilor care doreau să evadeze din ”paradisul proletarilor”.
Cu o zi înaintea împlinirii a 80 de ani de la masacrul sovietic anti-românesc de la Fântâna Albă, aproape de granița trasată de Armata Roșie în 1940 pentru a separa cele două jumătăți de Bucovină unite în 1918 cu Regatul României, autoritățile ucrainene de ocupație a acestui pământ românesc...
Liga Studenților din Iași îl critică pe prim-ministrul Florin Cîțu pentru demiterea domnului Octav Bjoza din funcția de subsecretar de stat în cadrul Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 și condamnă implicarea consilierilor
Să înțelegem că sutele de luptători de la Nistru care au eliberat de câteva ori Tighina și Dubăsariul au fost trădați și lăsați să moară în bătaia gloanțelor trase de armata lui Lebed de niște simpli „hoți” de la Chișinău? Or, ăștia constituiau agentura rusească aflată în chiar fruntea Ministerului Securității Naționale de atunci și în celelalte structuri de forță ale Chișinăului care își coordonau perfect acțiunile cu KGB-ul de la Tiraspol și Moscova?
După ce a dislocat în Crimeea bombardiere nucleare tip Tupolev 22, Moscova continuă jocul de-a războiul în zona
Polonia va demonta peste 200 de monumente dedicate gloriei Armatei Roșii, ce reamintesc de dominația sovietică
