Informat (știu eu cum) că dosarul "Flota-Băsescu" (pe care eu l-am inițiat în 1997 - prejudiciu 324 de milioane de dolari) a fost zice-se "clasat" de DNA-Kovesi, prin încălcarea unei Decizii a ICCJ, am solicitat actualei conduceri a DNA (încă procuror șef Crin Nicu Bologa - un magistrat închipuit) informații despre acest dosar.
CCR a admis joi, 15 decembrie, excepția de neconstituționalitate ridicată în mai multe procese din instanțele de drept comun și a constatat că Guvernul Ciucă a încălcat Constituția
Morar a menționat-o pe Kovesi în memoriile sale, de cele mai multe ori negativ, dar a făcut dezvăluiri și despre alte personalități politice ca Băsescu sau Iohannis și Geoană, alături de capii securiști Maior și Coldea
Măi dragă Liiceanu Gabriel, să nu mai faci d-astea, zău, că-mi provoci bulversare... și mă „confuzezi” și mă stupefiezi „la maxim”! Cum să publici tocmai dumneata, la neprihănita-ți editură HUMANITAS, opera de maturitate a lu’ avocat Daniel Morar
Dezbaterile pe tema răspunderii judecătorilor pentru ignorarea unei decizii a Curții Constituționale sunt de oarecare notorietate, cel puțin printre juriști. Relativ recent, instanța supremă de contencios constituțional a fost sesizată și chemată să se pronunțe cu privire la (ne)constituționalitatea unui text din proaspăta lege privind statutul magistraților.
Față de ce se voia și se votase de Parlament (și cum susținea Predoiu) ca judecatorii sa nu mai raspunda deloc pentru nerespectarea deciziilor CCR, s-a respins invocându-se ca răspund în cazul în care cu rea - credinta sau grava neglijenta nu respecta deciziile CCR (au trecut cu vederea peste ce e în expunerea de motive).
Ieri Curtea Constituțională a dat undă verde legilor justiției. Drept care, din uimire, parte din intelighenția nației, în frunte cu mulți avocați, a căzut pe spate. Pe fondul lucrurilor, al numitelor legi, am și eu părerea mea, însă nu despre ea vreau să vorbesc.
Curtea Constituțională a respins, miercuri, ca fiind inadmisibile, sesizările depuse de parlamentarii AUR, și ca ca neîntemeiate sesizările USR și Avocatului Poporului cu privire la cele trei legi ale justiției adoptate de Parlament.
Legile Justiției, introduse în Parlament de Cătălin Predoiu, aprobate de Parlamentul României, cu aproape unanimitate, aprobate de Senat, aprobate de Camera Deputaților, Legile României, Legile Justiției vor fi discutate exact de instituția pe care aceste legi o anulează, de Curtea Constituțională a României.
Deoarece, in cazul in care ar respinge exceptia de neconstitutionalitate referitoare la lipsa raspunderii judecatorilor si procurorilor in cazul in care nu respecta deciziile CCR, Parlamentul Romaniei va putea sa voteze orice lege in care sa scrie orice.
La data de 07.11.2022, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept a transmis către Curtea Constituțională Amicus curiae în dosarul care are ca obiect obiecția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului cu privire la dispozițiile Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor adoptată de Parlamentul României.
Potrivit art. 1 alin. (3) din Constituție, România este stat de drept, democratic și social, în care drepturile și libertățile cetățenilor sunt garantate.
Pentru sesizarea CCR s-au efectuat demersuri către toate persoanele care aveau calitate sa sesizare CCR acum (înainte de promulgarea legii și publicarea în Monitorul Oficial): senatori (trebuiau 25 sa semneze), deputați (trebuiau 50 sa semneze), Avocatul Poporului, ICCJ și Președintele României
Mulțumim Avocatului Poporului! Multumim Renate Weber! Felicitări tuturor romanilor care s-au implicat sa facă demersuri pentru a stopa nebunia!
Așa cum foarte mulți dintre voi nici nu ați aflat până la ora asta, pentru că nu e problema voastră, astăzi s-a consumat votul Senatului prin care s-a instituit caracterul facultativ al deciziilor CCR — sigur, nici ÎCCJ nu are parte de un tratament mai fericit, dar ne luăm de ce e mai grav.
Judecătorul CCR Marian Enache este noul președinte al CCR, după ce a fost votat în unanimitate. Acesta va avea un mandat de trei ani, pe locul rămas vacant după expirarea mandatului lui Valer Dorneanu.
Curtea Constituțională a României a hotărât că furnizorii de telefonie nu mai pot livra organelor judiciare și nici serviciilor de informații nicio informație referitoare la listingurile comunicațiilor mobile ale persoanelor din România
