Organizația: KGB
Petre Roman, premier în primul guvern „revoluționar” fesenist - Walter Roman, comisarul politic NKVD al Armatei primului Guvern „revoluționar” comunist

În a doua zi de Crăciun a lui 1989 ILIESCU a legalizat AVORTUL și l-a numit pe fiul NKVD-istului Walter Roman Prim-ministru. În 1990, s-au produs peste 1 MILION de întreruperi de sarcină, victime ale Guvernului Petre Roman. CINE A FOST WALTER ROMAN

Pe 26 decembrie 1989, Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN), organismul care preluase puterea în stat de la Nicolae Ceaușescu, ucis cu o zi în urmă, chiar de Crăciun, împreună cu soția sa, a anunțat primele măsuri ale noului regim „revoluționar”.

Foto: Wordpress, Wikipedia, Ministerul Justiției din România

Gabriel Liiceanu, patronul Humanitas, a pierdut DEFINITIV procesul cu scriitorul Liviu Antonesei, intentat după ce acesta îl acuzase că a primit cadou Editura Politică de la Andrei Pleșu. Omul de afaceri de pe scaunul lui Walter Roman cerea 100000 de euro

Omul de afaceri Gabriel Liiceanu, instalat pe fotoliul și sub dușul lui Walter Roman (la propriu) din biroul acestuia de la Editura Politică din Casa Scânteii, a pierdut definitiv procesul pe care i-l intentase scriitorului Liviu Antonesei

Foto: New York Times / Victor Roncea

Acum 6 ani a murit Generalul (r) Iulian Vlad, ultimul director al Departamentului Securității Statului (23 februarie 1931 - 30 septembrie 2017). Generalul Vlad despre 1989: Mi-ar fi fost cu neputință să execut ordinul de reprimare a revoltei poporului rom

Generalul (r), Iulian N. Vlad, fost Ministru Secretar de Stat la Ministerul de Interne și șef al Departamentului Securității Statului (DSS) din 1987 până în decembrie 1989, a murit sâmbătă, 30 septembrie 2017, la vârsta de 86 de ani.

Falsurile noii ”investigații” Recorder demontate punct cu punct. Hărțuirea unor preoți ortodocși și a soțiilor lor pare o producție la comandă. Familiile Marinela și Mădălin Iscru și Raluca și Ionuț Lipan reacționează: RECORDER - FABRICA DE FAKE NEWS

În spatele RECORDER par să fie tot 'moștenitorii Securității'. Și nu ar fi vorba de securiști oarecare, ci, probabil, chiar de întemeietorul spionajului RPR, creat la sugestia, după modelul și pentru a servi interesele KGB-ului.

Foto: Captură Trinitas TV

Reîntoarcerea MARELUI PONEI ROZ direct pe TRINITAS TV. Diana Maria Brăgaru: Slugă la doi stăpâni?! Bănescu îl promovează pe H.R. Patapievici, pe față, în BOR. Pe când și pe Mungiu-Pippidi și "Evangheliștii" ei?!

„Puturoșenia abisală a stătutului suflet românesc... spirocheta românească își urmează cursul pînă la erupția terțiară, subreptice, tropăind vesel într-un trup inconștient, pînă ce mintea va fi în sfîrșit scobită: inima devine piftie, iar creierul un amestec apos.”

SĂ NU UITĂM! Noaptea Neagră: 12 iunie 1941. 82 de ani de la primul val al deportărilor staliniste din Basarabia și nordul Bucovinei. Preoți, profesori, învățători, primari, jandarmi sau chiar și poștași, au devenit MARTIRI AI ROMÂNIEI

Pe lista represaliilor au fost incluși preoți, primari, lucrători ai judecătoriilor, jandarmi, poștași cât și țărani mai înstăriți. Au fost împărțiți în două categorii: cei deportați pentru cinci ani și cei deportați pentru 20 de ani. Cei incluși în a doua

11 iunie 1948 - Marea naționalizare. Ziua în care 8.894 de de întreprinderi industriale și miniere, de transport, bancare și de asigurări au fost trecute din proprietate privată în patrimoniul statului

La 11 iunie 1948 a fost dată lovitura de grație proprietății private din România prin exproprierea majorității întreprinderilor prin adoptarea Legii cu privire la naționalizarea principalelor întreprinderi industriale, miniere, bancare, de transport și asigurări.

30 mai: începe procesul „ziariștilor-criminali de război”. Cum au fost condamnați de soția lui Brucan marii scriitori-apostoli ai neamului și jurnaliști interbelici Nichifor Crainic, Pamfil Șeicaru, Stelian Popescu și Radu Gyr

La 30 mai 1945 începea procesul ziariștilor „criminali de război și vinovați de dezastrul țării”. Printre acuzați se aflau și Radu Gyr, pentru activitatea lui de ziarist și poet, Nichifor Crainic (revista „Gândirea") și Pamfil Șeicaru (fondatorul și