Astăzi, 19 Martie 2025, se împlinesc 28 de ani de la săvîrșirea lui Virgil Maxim, unul dintre cei mai mari rugători și mistici pe care i-a dat acest neam.
Ca și de Eminescu, de Nae Ionescu nu se poate vorbi: de el profunzimile noastre au nevoie ca de structură, mai ales într-o era atât de lipsită de sistem. Ca și Eminescu, a cărui inimă este sinteza simțirii românești, deci o condiție existențială
Iată că în prima săptămînă din Postul Mare ne-am luptat cu puterile vrăjmașe, ne-am curățat sufletul prin pocăință și nevoință și mai cu seamă prin împărtășirea cu Sfintele Taine, ca să reînnoim, astfel, în noi icoana omului celui duhovnicesc.
Iată-ne, deja, intrați pe porțile Sfîntului și Marelui Post, perioada de patruzeci de zile în care fiecare dintre noi, creștinii, trebuie să fim asemenea unui luptător care, în vremea războiului duhovnicesc, nu se îndeletnicește decît cu rugăciunea și cu ostenelile trupești, alungînd fiecare cuget trimis din lumea sensibilă
„Nu e suficientă credința în Dumnezeu. Trebuie să și lupți pentru Dumnezeu!... Totul trebuie să ducă la Dumnezeu”.
„Dacă n-ai speranță, nimic nu rezolvi. Nu poți să pleci cu îndoiala la drum.” - Monahul Atanasie Ștefănescu. "Părintele Marcu este cel mai sfânt dintre sfinții Sihăstriei.” - Arhimandritul Justin Pârvu
Vom continua să vorbim despre semnele vremurilor și interpretarea Apocalipsei în lumina scrierilor Sfinților Părinți, despre cele șapte cupe ale mâniei lui Dumnezeu, în relație cu plăgile Egiptului, din capitolul 16.
Dumnezeu a binecuvîntat România cu mulți și mari sfinți, mai ales în acest din urmă veac. Dialogurile de mai jos sînt purtate de Mărturisitorul Ioan Ianolide, care ne-a lăsat o lucrare fundamentală pentru înțelegerea lumii contemporane și a României de azi și din viitor
În timp ce se citea din viața pustnicului egyptean ajuns ierarh într-una din ultimele cetăți păgîne ale antichității meditareneene, a venit ucenicul de chilie al bătrînului să îl anunțe pe starețul Victorin că Părintele Marcu Dumitru, nevoitorul lui Hristos, se mutase din viața aceasta.
Vrednicul de pomenire Părintele Petroniu Tănase, fostul stareț al schitului românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos, a trecut la Cele Veșnice pe 22 februarie 2011 și este propus spre canonizare
La 71 de ani de la nașterea în Ceruri a lui Valeriu Gafencu, prezentăm o mărturie a fostului deținut politic Nicolae Itul, martor la săvârșirea din viață a sfântului închisorilor (așa cum Părintele Nicolae Steinhardt, și el pătimitor în temnițele bolșevice, l-a numit pe Valeriu Gafencu).
Valeriu vorbea simplu, deschis, fără urmă de părere de sine. Sufletul lui părea un potir din cel mai pur cristal, care se învrednicise a-L primi pe Hristos. Cugetul lui smerit și pacea cu care mi-a vorbit mi-au dat certitudinea...
„Inima românului e mereu tânără, pentru că se înnoiește prin amărăciune. Cu cât simțiți această amărăciune, cu atât gândurile noastre sunt mai aproape de durerile voastre. Nu noi luptăm pentru apărarea Adevărului și a sufletelor noastre, ci Hristos este Cel ce luptă pentru noi și prin noi.”
Duhovnicul român era convins că la originea oricărei crize economice sau materiale, sociale și politice se află o criză morală, îndepărtarea oamenilor de Dumnezeu și de valorile credinței creștine. În lipsa acestora, viața omului este un zbucium și o frământare, o trăire în derivă și o scufundare în plăcerile efemere ale lumii acesteia
Părinții noștri Justin Pârvu și Ioanichie Bălan, doi dintre cei mai importanți reprezentanți al ortodoxiei românești contemporane, s-au născut într-o zi de 10 februarie. Iată crâmpeie din viața lor minunată:
Părintele a întins acoperământul dragostei sale pentru creștinii din întreaga lume. Dovezi ale evlaviei pentru Părintele Justin vin din tot spațiul ortodox. Părintele Justin este exemplificarea dragostei nemărginite, trăită la cea mai înaltă măsură.
Sâmbătă, 8 Februarie, va avea loc la Mănăstirea Paltin Petru-Vodă, Simpozionul național: „Părintele Justin Pârvu și Mărturisitorul Ioan Ianolide – Icoane ale biruinței asupra iadului comunist în România secolului XX”, informează revista Atitudini.
Vă propun ca fiecare dintre cei ce Îl iubim pe Dumnezeu și iubim și neamul acesta să cădem cu rugăciune către Sfîntul Mare Mucenic Mina (fie un canon, fie un acatist, fie un paraclis, fie o altă rugăciune) și să-l rugăm să aducă în țară coiful dacic și celelalte trei piese din Tezaurul național.
„Nimica sunt, nimica pot, nimica am”, erau cuvintele rostite adesea de Părintele Proclu, de la a cărui plecare la Domnul s-au împlinit opt ani.
Știi ce-l distruge pe dușman? Nu ne vine a crede, dar așa este. Îl distruge iubirea. Iubirea ne învață să nu blamăm răul. Lucrul acesta ni se pare un paradox, dar nu este, dacă te gândești bine.
Au trecut șapte ani de la nașterea la Ceruri a Doamnei Aspazia Oțel Petrescu, mielușeaua Domnului din temnițele bolșevice. Publicăm cu această ocazie un buchet de omagii înmiresmate realizat de revista Familia Ortodoxă
Gânduri și mărturisiri ale sfintei închisorilor comuniste, Aspazia Oțel Petrescu, despre martiri, cipuri, rugăciune, jertfă și domnia lui Antihrist: „Nicio jertfă n-a fost zadarnică. Ea a rodit”
Dragi prieteni, vă invit vineri, 17 ianuarie 2025, să participați la cursul 173 de vindecare sufletească la vremea crizei cu mască: o dezbatere cu invitatul meu special, părintele Filotheu Monahul de la Mănăstirea Petru Vodă- VIDEO mai sus.
Fără îndoială că este sfânt, ca de altfel majoritatea voievozilor români care și-au iubit neamul, și mai mult decât neamul, dreapta credință a Bisericii de Răsărit. Mihai Viteazul, însă, a excelat mai mult decât toți prin această dorință divină de a unifica pe toți românii, toți locuitorii acestei vechi Dacii
Mare bucurie este astăzi în sufletele noastre. Ca și odinioară, întreaga creație se bucura de Botezul Domnului. Iordanul se întoarce la vederea focului dumnezeirii, apele se sfințesc, norii dau glas, munții se pleacă, pădurile se înălță pentru a-L cinsti cum se cuvine pe Cel care se bucură de lauda Soarelui și de slava Lunii.
"De acum Mesajul lui Dumnezeu, Cuvântul, S-a făcut Om, pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, înfățișându-ni-L pe Hristos, care cuprinde în sine atât firea dumnezeiască, cât și pe cea omenească."
Dumnezeu să vă binecuvânteze și eu aș dori să nu fie ultima prăznuire împreună, să mai fie… Și eu aș vrea, dar totdeauna când încerci să o mai întinzi așa, atunci îți spune: „Ia vino, bătrânule, că ți-ai terminat treaba!” Dar toți care pleacă dincolo, să fiți sigure că sunt mai importanți decât aici. Acolo intră în corul acela frumos, ceresc.
Vorbim despre istoria și semnificațiile teologice, duhovnicești și liturgice ale sărbătorii Nașterii Domnului și ale tradițiilor care o însoțesc: colindele, pomul împodobit, steaua, darurile și Moș Crăciun.
Când ne gândim la cuvântul român, nu ne gândim numai la noțiunea aceasta mărginită a omului de astăzi, ci la trecutul întreg al neamului nostru, al prezentului și al viitorului.
Această cârpă roșie, spunea adesea Părintele, sunt toate partidele ce au purtat emblema acestei culori pe care românii tot pun ștampila de la așa-zisa cădere a comunismului încoace. Și totuși, avem șanse să scăpăm de cârpa roșie?
Vom continua să vorbim despre semnele vremurilor și interpetarea Apocalipsei în lumina scrierilor Sfinților Părinți, despre vestirile celor trei îngeri și secerișul Fiului Omului din capitolul 14.
Nu doar o minte sclipitoare, de geniu, ci și un suflet de geniu, ce sclipea de bucuria harului lăuntric. Aflați povestea Maicii Heruvima de la Petru Vodă, ucenica Părintelui Justin, care a biruit oceanul muceniciei bolii, dar și cel al patimilor, ajungând la lumina isihasmului ortodox.
Astăzi întreaga Românie creștină prăznuiește Soborul Sfinților Arhangheli Mihail, voievodul oștilor cerești, Gavriil, bine-vestitorul, Rafail, tămăduitorul și al tuturor puterilor cerești
În urmă cu mulți ani, Sfântul Închisorilor a lăsat în scris un îndemn, o poruncă: ,, Frați români, fiți alături de frații voștri din Harghita, Covasna și Mureș, români lipsiți de sprijinul autorităților publice ale statului.”
Vom continua să vorbim despre semnele vremurilor și interpetarea Apocalipsei în lumina scrierilor Sfinților Părinți, despre cum poate fi recunoscut Antihrist, despre Mielul Hristos și căderea Babilonului din capitolul 14.
Într-o predica a sa de la Mănăstirea Petru Vodă (VIDEO mai sus), monahul Filotheu Bălan a abordat și falsul lansat de greci cu privire la uciderea de către Sf. Mare Mucenic Dimitrie a împăratului vlaho-bulgar, românul Ioniță Caloian, asediatorul Salonicului,
Aprobarea canonizării Cuviosului Macarie Protopsaltul cu titulatura Sfântul Cuvios Macarie Protopsaltul (31 august), a înscrierii sale în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, a proiectelor de texte liturgice (sinaxar, acatist și slujbă) și a icoanei acestuia.
Aveam însă să înțeleg în timp și mai târziu… ce este mănăstirea. Dar Sfânta Parascheva îmi răspunsese de atunci, pe când nu eram încă pregătită să înțeleg: A fi călugăr este cea mai mare jertfă pe care omul o poate oferi lui Dumnezeu.
Oferim un cuvânt trezvitor al Părintelui Calciu, un erou al libertății, un luptător împotriva cenzurii, care ne spune cum să ne menținem starea de libertate câștigată cu preț atât de scump la Revoluție
Marți, 12 Octombrie 2021, cu puțin înainte de ora 22, Marcel Petrișor s-a alăturat cetei sfinților mărturisitori din închisori, după o lungă suferință. Unul din ultimii supraviețuitori ai temnițelelor comuniste s-a mutat la cele cerești, în Țara libertății veșnice.
Vom continua să vorbim despre semnele vremurilor și interpetarea Apocalipsei în lumina scrierilor Sfinților Părinți, misterioasele versete de la sfârșitul capitolului 13, Antihristul, semnul, numele și numărul fiarei.
