Organizația: Poporul Român

Părintele Arsenie Papacioc: România va avea un mare rol în istoria pământului ăstuia. Cipurile nu trebuie acceptate cu nici un chip! Rușii - un popor fără fund. Și ungurii sunt foarte primejdioși. Câinoși. (15 August 1914 – 19 iulie 2011)

"La 15 august 1914, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, doamna Stanca aducea pe Iume, la o vârstă înaintată, la 47 de ani, pe cel de-al șaptelea ei fiu, pe care, inspirați, părinții l-au numit Anghel.” INTERVIU: „Basarabia e și-un tampon între noi și

CEI CE SE BUCURĂ! ICOANELE SFINȚILOR MUCENICI ȘI MĂRTURISITORI AI SECOLULUI XX, canonizați azi, 12 iulie 2024, de Sf. Sinod. Cea mai mare veste a Ortodoxiei Române de după 1989 a fost dată prin mijlocirea Maicii Domnului Prodromița, sărbătorită astăzi

Ce s-ar mai fi bucurat Sfântul Părinte Justin Pârvu de la Petru Vodă pentru mult dorita trecere în rândul sfinților a camaradului său Ilie Lăcătușu, făcător de minuni înainte și după nașterea la Ceruri, cu moaște sfinte pe acest pământ...

Dr. Carmen Oțelea: Gândirea critică versus "lobotomizarea" chimică și digitală. Evoluția inteligenței umane în ultimii ani, inclusiv în România

Psihologul Dragoș Iliescu, expert în psihometrie, a efectuat cel mai mare studiu cu privire la efectul Flynn în Romania. Studiul a fost realizat pe 12.000 de subiecți, pe o perioadă de 80 de ani. Concluziile au fost următoarele: IQ-ul a crescut cu 3,4 puncte pe deceniu, perioada cu cea mai mare creștere a fost 1967-1977, după anul 1990...

Sursa Foto: GaleriaPortretelor.ro / MNIR

Emil Gârleanu, autorul poveștilor ”Din lumea celor cari nu cuvântă”, la 33 de ani directorul Teatrului Național din Craiova. Se stinge din viață la doar 36 de ani (5 ianuarie 1878 - 2 iulie 1914)

În 1889 a început studiile liceale la Iași, însă după primele trei clase alege Școala Fiilor de Militari, tot la Iași. La scurt timp, se înscrie la Școala de Ofițeri de Infanterie, devenind, în 1898, sublocotenent de infanterie în Regimentul 13 ''Ștefan cel Mare''

Take Ionescu, Aurel și Emil Cioran, Pr. Constantin Virgil Gheorghiu - Veșnica lor pomenire!

Pomenim trei Mari Români: Emil Cioran - 20 iunie 1995, Take Ionescu - 21 iunie 1922, 102 de ani de la moarte - își așteaptă refacerea statuii topită de comuniști, Pr. Constantin Virgil Gheorghiu - 22 iunie 1992 - în integrală la Sophia

Fără îndoială acest om care posedă o mare virtute, ambițiunea, posedă și toate mijloacele de izbândă; și e știut că nu e virtute socială mai mare decât ambițiunea, când ajutată de un potrivit talent, e insuflată de dragostea binelui public.

ISTORIA ZILEI: În genunchi pentru Basarabia și Bucovina și Icoana cu care au pornit ostașii români Războiul Sfânt de reîntregire națională acum 83 de ani, pe 22 iunie 1941, și azi cu urme de sânge uscat pe ea. VIDEO și FOTOGRAFIILE ZILEI

Reproducem astăzi, la 83 de ani de la trecerea Prutului de către Armata României, două fotografii memorabile legate de un moment astral din istoria României: Duminică, 22 iunie 1941, ziua declanșării Războiului Sfânt pentru eliberarea Basarabiei

Foto: Oana Nechifor / Doxologia

Sâmbăta morților - Moșii de Vară. Românii fac pomeni pentru SUFLETELE celor ADORMIȚI: părinți, strămoși, bunici și străbuni, frați și prieteni, victime nevinovate, bogați și săraci, împărați și domni, eroi și martiri, pe cei de laolaltă și sihaștri...

În Sâmbăta Rusaliilor, în fiecare an, Biserica Ortodoxă face pomenirea celor adormiți, cu ocazia Moșilor de Vară. S-a ales această zi deoarece fiecare sâmbătă este, de fapt, o imitare a Sâmbetei Mari, a șederii lui Hristos în mormânt.

Imagine: Desen de Constantin Jiquidi și masca mortuară a lui Eminescu

ACOPERIREA CRIMEI. Îngropat a doua zi după mutilarea creierului. 17 iunie 1889: Singura imagine de la înmormântarea lui Mihai Eminescu - Românul Absolut. “Eminescu, cel mai mare doctrinar al naționalismului” - Reportaj din Universul

"Ideia națională la dânsul era imaginea cea mai sfântă a cugetării”, avea să spună Dimitrie Laurian, ziarist la „România liberă” și camaradul său de la „Societatea Carpații”, în discursul de la Universitate. „Atâta foc, atâta aur/ Atâtea lucruri sfinte/ Peste’ntunericul vieții/ Ai revărsat, Părinte!”

Titu Maiorescu și mormântul lui Eminescu cu două torțe masonice întoarse împotriva victimei. Ulterior, Eminescu a fost înghesuit la Bellu între masonul Mihail Sadoveanu și stalinistul Traian Săvulescu, primul președinte al Academiei RPR, cel care a repudiat opera lui Brâncuși

Eminescu l-a scuipat pe Maiorescu și i-a strigat criptic în față, după arestare: ”Conspirație - O știu!/Ateul Maiorescu, Marele Mason”. VIDEO/DOC: Un general SIE a descifrat codul. Eminescu, ucis civil pe 28.06.1883 și fizic pe 16/28.06.1889. Coincidență?

Generalul Ilie Torsan afirma că a identificat în scrierile lui Eminescu folosirea de către acesta a șirurilor lui Leonardo Pisano Fibonacci (1175 – 1240), considerat cel mai mare matematician pe care l-a dat Occidentul creștin până în secolul al 18-lea, după cum îl prezintă profesorul de criptologie.

Foto: Corespondente Culturale

Mărturia medicului care a primit creierul lui Eminescu: Mutilarea și profanarea moaștelor acestui martir nu a fost românească. Prof. Constantin Barbu: Eminescu a fost ucis pentru Transilvania și credința ortodoxă. DOCUMENTE: Interogatoriul și Autopsia

Profesorul Constantin Barbu, ucenic al filosofului Constantin Noica, a publicat în lucrările sale mai multe probe privind uciderea lui Eminescu, inclusiv documente obținute de domnia sa din arhive, pe care ActiveNews le reproduce cu permisiunea autorului. Unul dintre aceste documente este Interogatoriul ciudat luat lui Eminescu în 13 iunie 1889

Mulajul mortuar al lui Eminescu și Părintele Justin în chilia sa, cu lucrarea „Omagiu lui Mihail Eminescu”

Mihai Eminescu a murit pe 16 iunie 1889, nu pe 15. Chipul de Hrist al Românului Absolut, chinuit și răstignit pe Golgota Neamului Românesc și întâlnirea cu Duhovnicul Neamului, Părintele Justin Pârvu

Ne-ar fi plăcut să avem și o fotografie cu barbă a lui Eminescu – de dinainte de fi smuls de Poliție din redacția "României libere” la începutul anului 1889 -, alături de cele patru fotografii clasice, de la tinerețe, pe când se războia cu ungurii în "Federațiunea”

135 de ani de la asasinarea lui Mihai Eminescu. MARTOR OCULAR: ”Mâna îmi era plină de sânge”. Eminescu a cântat “Deșteaptă-te, Române!” cu câteva clipe înainte de a muri și a strigat ”România liberată!” când a fost internat

Când Eminescu a pus piciorul pe peronul gării din Viena, în toamna lui 1883, dus pe sus la sanatoriul doctorului Leidesdorfer, poetul a strigat din răsputeri : ”România liberată! România liberată!”, scrie profesorul Nae Georgescu