„În dar de la Moș Harry și fiica lui, Aida (care-l și întrece), în Ajunul Nașterii Domnului... TREI CRAI DE LA RĂSĂRIT, muzica: din fondul tradițional de colinde românești de Crăciun, text și aranjament: Harry Tavitian”
Un prieten îmi mărturisea zilele trecute că, pentru el, sărbătoarea Crăciunului este una dulce-amăruie. Ca un cozonac cu migdale.
Mereu actuale, cuvintele vrednicului de pomenire Părintele Arsenie Papacioc, marele duhovnic al Ortodoxiei de la Mânăstirea „Sfânta Maria” Techirghiol, pot fi citite și recitite la nesfârșit.
Sunt versurile de început ale celui mai cunoscut colind îngânat compus de Radu Gyr în închisorile comuniste. Greu de conceput că marea sărbătoare a Nașterii Domnului, atât de plină de bucurie, de lumină, de dragoste, poate rima în vreun context cu surghiunul.
Ajunul Crăciunului este ultima zi de post din Postul Nașterii Domnului, care începe în ziua de 15 noiembrie și se încheie în ziua de 25 decembrie.
Ion Cristoiu: Jurnalul meu video | 22 decembrie 2023: Cele trei momente semnificative ale după-amiezii din 22 decembrie 1989. Dinu Lazăr: Decembrie 1989 în 158 de secunde:
Sâmbătă, 23 decembrie 2023, la ora 20.00, în Grădina Palas are loc un eveniment inedit, organizat de părintele Dan Damaschin. Acesta vrea să adune un număr cât mai mare de colindători care să cânte în cor „O, ce veste minunată”, pentru a intra în Cartea Recordurilor.
Astfel, se poate deduce că textul de față este destinat, în primul rând, românilor din structurile de forță ale României și politicienilor, mulți sau puțini, câți or mai fi ei nevirusați total.
La una dintre aniversările evenimentele din 1989, avocatul Gheorghe Piperea, soldat în termen în decembrie 1989, a împărtășit cu românii câteva dintre gândurile sale:
22 Decembrie a fost slava însângerată a Revoluției din Decembrie 1989! Revoluție care a început în 16 Decembrie la Timișoara și a murit în 22 Decembrie 1989 la București, odată cu preluarea puterii de un grup de oameni care n-au...
În seara lui 21 decembrie 2021 vrednicul de pomenire Părinte Emanuel Florin Ganciu a povestit pentru ActiveNews cum a trecut noaptea lui 21 decembrie 1989. A văzut răniți și morți și el însuși era să fie împușcat de la distanța mică de un ofițer al regimului comunist.
Pe 21 spre 22 decembrie 1989, cam pe la ora 1.30, ne retrageam din Piata Universitatii sub o
ploaie de trasoare. Prof. Dumitrescu, Papi, Cristi Motiu, Bogdan Vancu
si inca 2-3000 de oameni ramasi in piata pana la ora 01.00.
Un cer mai
rosu ca in noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 n-am mai vazut
niciodata.
Ziua de 20 decembrie este asociată, în general, cu declararea Timișoarei drept "primul oraș liber de comunism", dar mai puțini știu despre faptul că tot atunci
Toata piata era plina de trupe de militie si garzi patriotice, comandate de civili in scurte de piele gri-petrol, cu automate de gat, care se rasteau la oamenii ce nu grabeau pasul si priveau cu nedisimulata satisfactie urmele luptelor. Se decretase stare de necesitate si timisorenii nu mai aveau sa circule pe strada in grupuri.
Pe peronul metroului, la Republica, Mocanu, șeful PCR la Energomontaj, ne-a strâns mai aproape și șoptit, ne-a spus, după ce ne-a zis „sper că nu e unul dintre noi de la… ochi albaștri”, că, citez, „Fraților, e groasă! Se dărâmă șandramaua!”. Asta, pe 18 decembrie 1989, la București.
17 decembrie 1989. Românii încep să cadă sub gloanțele celor trimiși să-i reducă la tăcere. Astăzi, povestea morții lui Radian Belici, care în 1989 avea 32 de ani, era pompier și avea un copil. Ucigașii i-au retezat viitorul cu o rafală de mitralieră, refuzându-i până și înmormântarea creștinească.
Părintele Arsenie este un sfânt. Am simțit-o de la primul contact cu oamenii din Țara Făgărașului, cu locurile sfințite de mireasma vieții sale și cu opera de re-încreștinare a poporului român în secolul XX.
„Ți-am citit rândurile… Le (și te) înțeleg perfect… Aș avea multe să-ți spun, mă feresc însă de patetisme. La rândul meu, resimt cu mâhnire gustul dezamăgirii postrevoluționare. Se învârte în jurul meu o lume cu care nu am și nu vreau sa am nimic în comun
Pe 16 decembrie 1989, la Timișoara se puneau în mișcare evenimentele care au declanșat revolta populară generalizată din întreaga țară de-acum 34 de ani.
14 decembrie este pentru mine o zi specială. Într-o zi de 14 decembrie, în urmă cu 180 de ani, a fost chemat la Ceruri sufletul unui mare patriot, al unuia dintre cei mai mari iubitori de neam și de glie pe care i-a avut vreodată acest popor: Iancu Jianu.
Fenomenul care este cunoscut sub numele de „Revoluția română” a început la Iași, pe 14 decembrie 1989 și nu două zile mai târziu, la Timișoara, susțin mai mulți istorici.
Dr. Pavel Chirilă: „13 decembrie 1983 a fost ziua mea de gardă. Eu l-am primit, l-am asistat și am conlucrat cu Secția de Terapie Intensivă pentru îngrijirea poetului Nichita Stănescu în ziua trecerii lui la cele veșnice."
Născut la 7 aprilie 1931 în Băileștiul care a devenit celebru prin Nea Mărin, rol pe care l-a creat și care i-a scos în evidență cel mai bine disponibilitățile pentru comedie, Amza Pellea a debutat ca actor pe scena Naționalului craiovean
Lumea gîrbovă actuală adîncită în cele pămîntești, spre deosebire de femeia gîrbovă de odinioară, nici măcar nu-și conștientizează boala spirituală în care se află, necum să-și mai caute vindecarea ori să înalțe rugăciuni de slavă în cazul în care, prin milă dumnezeiască
În căsuța din Roman a doamnei Aspazia Oțel Petrescu am intrat pentru prima dată împreună cu domnul Purcărea, când încă nu era loc de pelerinaj căsuța cu sfinți. Am pășit cu reținere, căci singura fotografie care exista atunci pe internet înfățișa o Aspazia Oțel căreia numele i se potrivea de minune: o femeie dârză, hotărâtă.
O declarație făcută sâmbătă, 2 decembrie, de artistul popular Grigore Leșe în emisiunea lui Sebastian Zachmann, de la Prima TV, în care susținea că melodia „Așa-i românul”, cântată adesea la manifestările de 1 Decembrie, ar proveni, de fapt, din „folclorul maghiar”, a stârnit controverse
După afirmația hazardată a lui Grigore Leșe cu privire la originea melodiei cântecului „Noi suntem români”, pe care el o atribuie greșit maghiarilor, regizorul Iulian Capsali publică pe Facebook dovadă erorii grave a maestrului cântului popular.
Menirea noastră ca popor este apărarea axială a Bibliei celei vii și ca să putem susține această teribilă ciocnire cu răul avem nevoie de unitate etno-creștină oriunde ne-am afla cu rosturile vieții celei de toate zilele și oricât de risipiți am fi.
Perioada dintre anii 1978 și 1987, anii în care l-am frecventat pe marele meu maestru Noica, va rămâne ca o epocă incomparabilă. Într-o carte viitoare voi depune mărturia mea, așa cum se cuvine, în semn de recunoștință.
Oamenii care sunt acolo ca niște stâlpi neclintiti, ce stau pavăză între tine și hăul în care ești aruncat câteodată. Sunt doar Oamenii cu mâinile întinse să te cuprindă, să nu cumva să cazi mai adânc. Asta pentru că și tu ai făcut la fel. Pentru că și tu ai fost acolo pentru ei în varii momente crunte.
Au trecut 32 de ani de la plecarea la Ceruri a marelui gânditor creștin Petre Țuțea, omul de o erudiție sclipitoare, care, întrebat fiind ce profesie are, a răspuns așa cum numai unul ca el putea să o facă: „Eu sunt de profesie român”.
M-a ispitit astăzi cineva, cu gând ascuns, să spun ce simt pentru România. Am răspuns, senin și fără patetism, că o iubesc. Și, slavă Domnului, nu sunt singurul care trăiește sincer acest sentiment.
Coriolan Steer (n. 1879, Tășnad, județul Satu Mare – d. 1924, Tășnad, județul Satu Mare), proeminent luptător român pe tărâm național în Transilvania. Student la Academia de Drept din Oradea, este exmatriculat de autoritățile ungare pentru manifestarea atitudinii sale militante pentru cauza națională românească
Fiți atenți aici. Suntem cu un picior în groapă. Dacă nu punem picioru-n prag, se duce România noastră. Suntem atacați din toate părțile și știți foarte bine că ne înconjoară și ne silesc cu legi făcute de ei, de ticăloșii ăștia care își bat joc de Țara Românească pentru că noi suntem foarte slabi !
Astăzi, 28 noiembrie 2023, Marea Româncă ar fi împlinit 75 de ani. Apropiații și soțul acesteia, istoricul de artă Radu Varia, au omagiat-o printr-o slujbă de pomenire susținută la mormântul artistei de la cimitirul Ghencea Militar,
Azi mulțumesc din tot sufletul pentru toate suferințele și umilințele prin care mi-a fost dat să trec, căci ele m-au adus la conștiința păcatului și m-au făcut să înțeleg că singura cale care duce la mântuirea Neamului este Calea evanghelică: Hristos.
Marian Munteanu a publicat pe pagina sa de socializare un document istoric al statului român, cu mențiunea „Just for the record”: DECLARAȚIA din 28 noiembrie 1991 a Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina
În urmă cu 104 ani, Congresul General al Bucovinei a adoptat, la Cernăuți, moțiunea privind Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei.
„Ceea ce izbea în persoana lui Vasile Voiculescu era bunătatea serafică pe care știa să o arate orișicui: nici nu critica pe nimeni, nu găsea defecte nimănui și nu blama pe nimeni, aflând întotdeauna scuze și înțelegându-l pe fiecare.”
Vasile Voiculescu s-a născut la 27 noiembrie 1884, la Pârscov/Buzău, în familia negustorului Costache Voicu și a soției sale Suzana
