Claudiu Târziu își exprimă deplina solidaritate cu preoții și credincioșii ortodocși români din Cernăuți care au fost lipsiți abuziv de dreptul de a se ruga în Capela mitropoliților Bucovinei.
În războiul din Ucraina a murit militarul Ion Buliga originar din satul Culiceni, comuna Herța. Potrivit unui comunicat publicat de Primăria comunei Herța, Ion Buliga a fost ucis în urma unui bombardament artileristic rus.
Deși atestat documentar la începutul secolului XV orașul Cernăuți își pierde vechimea în istoria milenară. Localitatea este continuatoarea altor comunități omenești, care s-au succedat pe aceeași vatră de vremuri ce se pierd în negura istoriei omenirii.
E ziua orașului meu Cernăuți astăzi, la 8 octombrie. Sărbătoarea a început de ieri, mult mai modest, mai restrâns – fără faimoasele iarmaroace și fel de fel de reprezentații teatrale, ce evocau adorata (de autoritățile urbei) epocă austriacă.
Reprezentanții comunității românești din Ucraina au înaintat o petiție autorităților locale din Cernăuți prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la soarta Capelei Mitropoliților Bucovinei din cimitirul vechi al orașului – un important monument istoric unde au fost reînhumați mai mulți ierarhi de seamă ai ținutului.
Primarul orașului Cernăuți, Roman Kliciuk, împreună cu membrii Consiliului orășenesc Cernăuți, au decis să pedepsească parohia ortodoxă de limbă română a Bisericii Mormântul celor Trei Sfinți.
Membrii Consiliului Regional Cernăuți au votat marți, 16 mai, în favoarea interzicerii activității organizațiilor religioase care au legături cu Federația Rusă.
Tragică pierdere în lumea medicală cernăuțeană. S-a stins subit din viață medicul chirurg cernăuțean Mihai Șeremet, originar din localitatea Costiceni, nordul Basarabiei. Medicul a decedat la vârsta de 52 de ani din cauza unui stop cardiac.
Cumplite timpuri trăim și parcă nu mai este cum spuneau odinioară înaintașii trecuți prin suferințe mai mari decât noi: „Cu cât mai greu te apasă soarta, cu atât mai sus te înalță duhul!”. Se clatină până și reazemul cel mai temeinic și dintotdeauna al românilor – sfintele noastre altare și morminte.
Arhivistul Dragoș Olaru, al cărui pseudonim literar este Doru Ropceanu, scrie pe pagina sa de Facebook despre situația cimitirului din Cernăuți, unde primarul ucrainean vrea să vândă la licitație 200 de morminte istorice românești:
Adrian Bocca (? - ? ) a fost paroh în Bucșoaia, diacon mitropolitan, prefect de studii la seminarul clerical din Cernăuți, membru al Partidului Creștin Social Român din Bucovina.
Trebuia să apară această știre despre decizia Primăriei Cernăuți de a scoate la licitație 200 de morminte din cimitirul central al orașului ca să ne deștepte, să ne scoată și pe noi odată cu cei din morminte din „somnul cel de moarte”.
Autoritățile de la Cernăuți au declanșat o operațiune de distrugere a unui tezaur de istorie românească: „CImitirul de pe strada Zelena”. Citiți în cele ce urmează mai multe amănunte despre comoara care va fi prădată.
La Cernăuți morții nu sunt lăsați să-și doarmă somnul de veci. Circa 200 de morminte românești din cimitirul central al orașului Cernăuți vor fi scoase la licitație de autorități, iar rămășițele pământești ale celor răposați vor fi reînhumate în alt loc.
Dacă cineva dintre români mai crede că Legea cu privire la minorități și celelalte ce țin de educație, învățământ, limbă, adoptate în ultimii ani de statul ucrainean, nu se răsfrâng negativ asupra viitorului comunității românești din Ucraina, că toate acestea țintesc în altă etnie și nu lizează identitatea noastră națională, acela ori e naiv, ori absolut nu-i pasă.
La 20 octombrie anul 2015, la Oradea s-au sfârșit zilele bucovineanului Vasile Ilica, un român cu inima mare, cunoscut ca veteran de război și luptător pentru adevărul despre martirajul românilor înstrăinați de Țară.
Stau cu răspunsul comisiei pentru toponimie în față și caut strada cu numele Grigore Nandriș, căci ni se răspunde că avem deja acest nume la Cernăuți. N-o găsesc, pentru că nu există, nici măcar prin văgăunile Horecei sau prin alte suburbii.
La fel de clar am înțeles că numele lui Iancu Flondor este indezirabil, că nu există loc la Cernăuți pentru boierul care și-a sacrificat avutul întru prosperarea Bucovinei. Cavalerul este cunoscut doar prin prisma bolșevică și din istoria denaturată în perioada sovietică.
