Profesorul Horea Bădău continuă să publice pe contul său de Facebook câteva considerații cu privire la teza de doctorat a lui Nicușor Dan, de această dată demontând minciuna vânturată
Ce mă surprinde foarte tare nu e că fanii lui ND n-au nicio problemă cu faptul că omul lor nu și-a dat examenul de licență, a sărit peste un an de master, n-a publicat decât un singur articol mai serios în anii când a fost angajat la...
Ziarul de Vâlcea a intrat în posesia tezei de doctorat a președintelui României, Nicușor Dan, intitulată „Courants de Green et prolongement méromorphe”, document obținut de la profesorul universitar Horea Bădău.
Papahagi nu e universitar. El citează IA și asta îl descalifică. Spune, citând IA, că ENS a avut studenți cu ’’11 medalii Fields din cele 13 obnținute de francezi; Fields e Nobelul în matematică’’
Teza de doctorat a lui Nicușor Dan a fost desecretizată, după trei luni în care profesorul universitar Horea Bădău a făcut toate demersurile posibile pentru a intra în posesia ei. Conținutul lucrării va fi verificat de plagiat.
Domnule Daniel Funeriu, domnule Nicusor Dan, ati facut o teza de doctorat sau un ansamblu de lucrari? Ca pe diploma lui Funeriu care e identica cu a dumneavoastra (si el a facut doctorat tot la Invatamant Universitar Tehnic)...
În mod oficial, Ministerul Educației i-a dat un răspuns prof. Horia Bădău unei întrebări în legătură cu trecutul academic al numitului Dan Daniel - Nicușor, actual președinte al României.
Nicușor Dan, președintele României este adesea prezentat drept „matematician format la Sorbona”, absolvent al prestigioasei instituții pariziene, în special în perioada campaniilor electorale.
Cică Nicușor Dan e doctor la Sorbona. Așa ne-au vânturat presa și propagandiștii în față, ca pe o diplomă sfântă. „La celebra Sorbonă, domnule!” Și de aici, înțelesul subliminal: cum să nu votezi un om care a trecut prin marea școală a gândirii franceze?
Trei cercetători de la Universitatea din Baltistan, coordonați de prorectorul instituției, Muhammad Naeem Khan, au descoperit luna trecută o cruce uriașă din marmură la poalele Munților Karakorum, în satul Kavardo din Pakistan. Vechimea ei, estimată la peste 1.000 de ani, atestă și vechimea creștinismului în această țară
