Numai prin înțelegerea misterului nașterii Pruncului Iisus, omul poate afla rostul existenței sale pământești și ținta pe care trebuie să o urmeze, asemenea celor trei magi în căutarea Pruncului. Iisus s a născut într-o iesle săracă, în sălașul dobitoacelor
E un pelerinaj al Luminii, cu icoana Pruncului Iisus, în care preotul e Crai de la Răsărit, păstor, înger vestitor al minunii. Așa e de sute de ani. Oamenii Îl primesc pe Hristos în case și în inimi. Preoția e taina cea minunată a dăruirii lui Dumnezeu lumii.
Împodobirea pomului de Crăciun, simbol al Pomului Vieții, în ziua Înainteprăznuirii Nașterii Domnului, 20.12.2023, când cântăm în troparul sărbătorii „că Pomul vieții în peșteră a înflorit din Fecioară”, în biserica ortodoxă română din Charleroi.
În ziua de 11 decembrie, Biserica face prăznuirea: Cuviosului Daniil Stâlpnicul din Samosata; Cuviosului Luca Stâlpnicul; Sfântului Sfințit Mucenic Achepsei; Sfântului Mucenic Mirax; Sfântului Varsava; Cuviosului Leontie din Ahaia.
Părinte, sunt căsătorită cu un cadru militar. E un om foarte muncitor și vrednic, dar să nu audă de copii. O zis că mă omoară dacă aude că rămân însărcinată. Urăște bebelușii, zbiară ca un nebun numai dacă aduc vorba.
Fie ca așa să fie și să rămână mărturia noastră în vecii vecilor!
Trăim vremuri grele. Foarte grele. Dacă ne întrebăm de ce noi – răspunsul e că (și) noi putem face față. E șansa noastră, așa să NĂDĂJDUIM!
Mi-am
dat seama că pe lângă noi preoții, trec oameni sfinți, pe care îi
ignorăm, din nesimțire sau grijă deșartă.
Oamenii râd că proștii, și nu
realizează credința și curăția lor.
În sensul biblic, nebunia înseamnă ateism: „Căci zis-a cel nebun în inima lui: «Nu este Dumnezeu»” Psalmul 52:1. Asta nu înseamnă că ateu este doar cel care-L neagă vehement, virulent și militant pe Dumnezeul cel viu și adevărat, ci și cel care are o credință într-un dumnezeu fals
Când vine vorba despre minciună și manipulare, în chip firesc, cel mințit este în centrul atenției și al compasiunii, pentru că el este socotit perdantul. Chiar și producătorii profesioniști ai minciunii sistematice își declară cu ipocrizie intenția de a proteja „victimele” de fake-news-urile pe care tot ei le creează.
Într-unul dintre Psalmi, Arghezi îl ruga pe Tatăl ziditor: ”Nu lua în seamă cântecele grele/ Cu care tulbur liniștea de-apoi/ Sunt leacuri vechi pentru dureri mai noi/ Și cântă moartea în trâmbițele mele”
Prin veac ca un ecou ajung la noi cuvintele Mântuitorului: ”Cine vrea să vină după mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie!”. Dintru început, chemarea consfințește libertatea omului ca făptuire deplin conștientă a voii lui Dumnezeu. Fiind și Învățător, Hristos adaugă...
Problema transplantului de organe la oameni nu poate fi abordată superficial, sub presiunea propagandei mediatice agresiv-hipnotice a ideologiei materialist-transumaniste sau a unor necesități medicale punctuale rezolvabile grabnic.
Credincioșii ortodocși prăznuiesc Înălțarea Sfintei Cruci, în fiecare an, pe 14 septembrie, fiind, conform unui comunicat al Patriarhiei Române, cea mai veche sărbătoare închinată lemnului Sfintei Cruci și, totodată, una dintre cele mai vechi sărbători creștine.
În duminica a douăsprezecea după Rusalii, care în anul 2019 coincide cu duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci, în cadrul Sfintei Liturghii oficiate în Biserica Ortodoxă este rânduit să se citească din Sfânta Evanghelie după Ioan un fragment din capitolul al III-lea, versetele 13-17, în care Mântuitorul Iisus Hristos prevestește înălțarea Lui pe Cruce
Zis-a Domnul pilda aceasta: Era un om oarecare stăpân al casei sale, care a sădit vie; a împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit un turn și a dat-o lucrătorilor, iar el a plecat departe.
Problema iertării frățești este nu numai extrem de importantă, ci și de o permanentă actualitate în viața oricărei comunități creștine. Învățăturile acestei cuvântări sunt foarte clare, cum tot atât de clară este aplicabilitatea lor la viața Bisericii, de pretutindeni și de totdeauna.
Nu este greu de observat și recunoscut că adesea știința (cu tehnologia, fiica ei și propaganda, sora ei) a fost, este și va fi folosită de unii oameni mai vicleni și mai „puternici” pentru a-și întreține supremația și „bunăstarea” terestră
Părinte, dimineață am vrut să aprind candela, dar nu mai era decât o geană de ulei. Voiam să fac o salată de roșii. Da am zis: ia tu Măicuță la candelă și salata mai poate aștepta. Și acuma ați venit cu sticle întregi.
Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu întrupat, își ascundea sub acoperământul trupului și al simplității veții Lui pământești strălucirea naturală a slavei dumnezeiești, pe care o avea în El Însuși și pe care o păstrase și după Întruparea Sa.
Sfântul Ioanichie a fost schimonah din Valea Chiliilor, Munții Făgăraș, care a pustnicit în primele decenii ale secolului al XVII-lea. Timp de 30 de ani s-a nevoit într-o peșteră pe care a săpat-o singur într-un perete abrupt al muntelui.
Când nu știm ceva, chiar dacă ni se face observație într-un chip mai tăios, noi, ca oameni receptivi și înțelepți trebuie să primim învățătura: va fi spre îndreptarea noastră. Aici se adeverește cuvântul înțeleptului din Vechiul Testament: „Mustră pe cel înțelept și te va iubi” (Pilde, 9, 8).
Redăm în cele ce urmează un cuvânt de folos duhovnicesc publicat de părintele Vasile Mihoc în cartea „Lumina Evangheliei: Exegeze la Evangheliile Duminicale”, apărută la Editura Agnos. Este vorba de un comentariu la pericopa evanghelică a vindecării slăbănogului din Capernaum
Tocmai eliberase cei doi demonizați și Hristos a revenit în cetatea Sa, când i-au adus un om paralitic zăcând în patul neputinței sale fără a spune nimic și tăcerea lor era ca o rugă în care se împletea credința în Hristos cu iubirea față de cel aflat în suferință. Văzându-i, Mântuitorul a spus...
Unul care are la un moment dat o scăpare irascibilă, un puseu necontrolat, pe față, dar căindu-se se îndreptează și este om ori altul care nutrește resentimente permanent, dușmănind fără încetare, pe ascuns și persistă în rău și ură, urzind vrăjmășie ca un diavol?
Diavolul, tatăl minciunii, după cum îl numește însuși Mântuitorul Hristos, este specialistul numărul unu în fățărnicie și manipulare în aceste vremuri de început al durerilor pe care le trăim
Sfântul Apostol Iuda, ruda Domnului, a fost unul din cei doisprezece Sfinți Apostoli ai lui Hristos, trăgându-se din seminția lui David și a lui Solomon. El s-a născut în Nazaretul Galileii
Au trecut mai bine de două milenii de când Fiul lui Dumnezeu s-a făcut Fiul Omului ca tot cel ce crede în El să nu moară și să aibă viață veșnică, de când moartea a încetat să fie ultimul cuvânt al trecătoarei noastre vieți fiind ”spre înviere”.
Ieri într-o bisericuță de cartier. Liniște deplină. Doar câteva raze de soare ce străbăteau vitraliul ferestrei și cădeau pe fața Mântuitorului în icoana Dreptul Judecător. Față-n față cu peretele pictat, scara ce urcă la strană.
Printr-o „operațiune specială” divină, Omul este eliberat din închisoarea Morții și se întoarce acasă în Rai. Înălțarea Domnului este, în același timp, și Înălțarea Omului.
Trec soldați și azi, Trec de Înălțare, Dacă nu-i vedeți, Priviți bine-n Sus! Trec prin Cer grupați, În pas de defilare, Să rupă, din noi, lacrimi și surâs! Bat clopote; anafura ne-așteaptă Cu vin, împărtășind ca ortodox, De rău și întuneric ne dezleagă, S-a înălțat în Cer Iisus Hristos!
Sfinții Mucenici Petru, Dionisie și Paulin sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox la data de 18 mai. Cei trei au fost prinși și dați dregătorului Atenei
Duminica a patra după Paști. În această zi binecuvântată, Biserica Ortodoxă face pomenirea vindecării slăbănogului de la Vitezda. Este vorba despre o altfel de înviere pentru că omul bolnav (ca un mort neîngropat) de treizeci și opt de ani
Realitățile luciferice ale vieții din zilele noastre, ne arată întunericul în care nebunii lumii trăiesc și pe care doresc să ni-l impună drept mod de viață. Prin aceasta înțelegem că, în prezent, omenirea s-a îndepărtat de Dumnezeu.
„Când găsești un diamant care nu-i al nimănui, e al tău. Când găsești o insulă care nu-i a nimănui, e a ta. Când ai cel dintâi o idee, o brevetezi: e a ta! Când găsești o stea, e a ta. Când îl găsești pe Hristos, te alipești de El toată viața.”
La această sesiune specială se discută aprofundat despre semnificația Învierii Domnului, despre înviere versus reîncarnare și despre dezbaterea privind schimbarea datei de prăznuire a Sfintelor Paști în Biserica Ortodoxă.
Este binecunoscut faptul că, în primele trei secole creștine, în Biserică au coexistat mai multe moduri de prăznuire, în special a Sfintelor Paști, deci mai multe calendare. Această situație a fost sesizată și percepută ca un factor de diviziune, au existat încercări de uniformizare venite în special din partea papilor romani dar fără rezultat.
Dacă Pilat i-ar fi pus întrebarea dreaptă: „Cine este Adevărul?”, ar fi primit răspuns: „Eu sunt Adevărul”. Domnul Iisus Hristos i-ar fi zis ceea ce a spus, de fapt, mai înainte și ucenicilor: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”
Doi ucenici, Cleopa și Luca, merg la un sat numit Emaus, în după amiaza duminicii Învierii Domnului. Erau îngreuiați de durerea pierderii Învățătorului lor. Văzuseră Crucea grea pe care murise Mântuitorul, simțiseră piroanele în inimile lor
Este un film care îi va marca profund pe spectatori prin puterea sa de a transmite suferința și sacrificiul lui Iisus Hristos într-un mod autentic și dureros. Este un film pentru publicul adult, cu o sensibilitate și o pregătire psihologică adecvată, care poate beneficia cu adevărat de mesajul său profund.
