Când privești spre grozăviile acestui veac ești ispitit să-ți pui întrebarea dacă nu cumva urâtul cântărește mai greu decât frumosul în cântarul istoriei. Urâte vremuri, îți spui, și tresari imediat de parcă ți-ar fi șoptit, din veacul lui, cronicarul: „se sparie gândul..”.
Poezia lui Ioan Alexandru face parte din seria marilor trăiri și manifestări creatoare vădite în lumina curgerii timpului biblic. Oricât ar părea de excesivă ideea aceasta, îndrăznesc s-o enunț bazându-mă pe locul acestei mari creații lirice în configurația dată de de coexistența celor cinci succesiuni civilizaționale pe care se reazemă Europa profundă.
În toate perioadele pandemice, omenirea s-a confruntat cu dezechilibre psiho-mentale, iar una dintre aceste fațete ale pandemiei de COVID-19 este infopandemia sau patologia informațională (infosistem patologic), care poate afecta chiar structurile fundamentale ale lumii, afirmă academicianul Ilie Bădescu
Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (CESPE) , Institutele de Sociologie și de Cercetări Juridice ale Academiei, alături de Asociația noastră vă invită joi, 9 decembrie 2021, începând cu ora 16, la
La 100 de ani de la pragul acela, omenirea se află, iată, în fața unei alte pandemii teribile prin efectele ei directe și prin cele provocate de valul de frică indus de media pe toate canalele ei, și, precum atunci, se confruntă și azi cu spectrul unui imperium mundi, mai teribil decât imperiile cele vechi.
Eminescu avea XVI volume editate de Academia Română până în 1989, și din acestea primele cinci erau de poezii, al șaselea de literatură populară, al șaptelea de proză, al optulea de teatru, patru volume de analize politico-economice, juridice și sociologice (IX-XIII), un volum de traduceri (XIV) și Fragmentarium (XV).
La închiderea spitalului sufletesc al poporului român și la risipirea turmei conform deslușirii dumnezeieștii învățături: „bate-vei Păstorul și se va risipi turma”. Aceasta este ținta lor, nicidecum grija pentru bugetul sănătății și al țării.
Apelul-Manifest lansat de Active News a fost susținut de numeroși români, care și-au trimis semnăturile pe adresa de mail a redacției și în secțiunea de comentarii. Comentariile unora dintre românii care au semnat la secțiunea de comentarii m-au impresionat, astfel că
Apelul pentru apărarea libertății individuale și naționale conferite de Dumnezeu și împotriva tendințelor dictatoriale și anti-constituționale de impunere a vaccinării forțate, lansat pe site-ul ActiveNews în ziua marelui protest pentru Libertatea din Piața Victoriei a fost semnat până acum de sute de oameni.
O întrebare la ceas de sărbatoare pentru Profesorul Ilie Bădescu, membru corespondent al Academiei Române, director al Institutului de Sociologie al Academiei Române, fost membru al Adunării Naționale Bisericești:
Prin ocuparea Budapestei, românii au blocat comunismul în Europa pentru 25 de ani. Nu o spun eu ci academicieni ca Ioan Aurel Pop și Ilie Bădescu. Președintele Academiei Române consideră că victoria Armatei Române depășește granițele României și Ungariei...
Timp de mai bine de un an și jumătate, ni s-a impus să ne sacrificăm drepturi și libertăți fundamentale, nu prin apelul la vreun argument rațional (când au intrat în ecuație argumentele raționale, s-a aplicat imediat cenzura), ci prin manevrarea unui „narativ” emoțional menit să inducă și să exacerbeze frica.
Modernitatea a adus în societatea omenească o filozofie antinatalistă (un adevărat furor thanaticum, o cultură a morții ilustrată de cea mai tragică și demonică pornire a maternității denaturate: uciderea pruncilor nenăscuți).
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din Capitală împlinește pe 17 mai 85 de ani. Ceremonia oficială de deschidere a manifestărilor dedicate aniversării a avut loc luni, 10 mai 2021.
Școala Sociologică de la București a lui Dimitrie Gusti, cea care a creat Muzeul Satului, este o zestre de mare preț, una dintre averile cele mai valoroase ale poporului român pe care avem datoria s-o păstrăm, dar mai ales să o sporim cu valori autentice.
Astăzi, 9 mai, ne bucurăm pe lângă Ziua Independenței României de ziua marelui românLucian Blaga cât și de ziua Sfântului Hristofor (propus de noi drept patron al presei) și a Profesorului Ilie Bădescu, cu toții demni purtători ai lui Hristos.
De două mii de ani, Dumnezeu Fiul moare și învie pentru tot neamul omenesc, confirmând triumful zidirii asupra nimicirii, al vieții asupra morții.
Declinul progeniei, al nașterii de prunci, explozia divorțurilor și a infidelității, cumplita, cruda cruciadă împotriva inocenților atestată de cei circa 300 000 de prunci avortați anual, arată cât de gravă este despodobirea de suflet a omului spre vremurile acestea. Modernitatea a despodobit omul de frumusețea chipului său divin.
Dumnezeu să-i dea sănătate și putere ca și până acum neobositului istoric și luptător al Adevărului Radu Ciuceanu!
Reprezentanți de marcă pentru mediul universitar și literar, distinșii oaspeți au conferențiat și au răspuns la întrebări legate de existențialitatea umană, spiritualitate, societatea contemporană din perspectivă sociologică sau filosofică, geo-noopolitica, educație, literatură, muzică, film și arte, toate în conjuncție cu Biserica națională.
Profesorul Gheorghe Piperea, invitat și el al emisiunii difuzate de luni până joi, ridică o serie de întrebări legate de persoanele vaccinate și de faptul că și aceștia ar putea fi carantinați.
De 200 de ani omenirea a pășit într-o „eră a necredinței”, cum o definește Eagleton, însă examinarea profilului fenomenologic al unei asemenea epoci este destul de timidă.
În Est erau forțele anarhiei bolșevice, anticristice și antinaționale, în spate era cap de mort, mareșalul Mackensen, care purta pe făptura lui de strateg efigia unui imperiu mort dar cu o mare putere nimicitoare. Erau cele două fețe ale îngerului morții și ceasul acela a fost al marii ciocniri dintre îngerul morții și Îngerul Vieții.
Eminescu demonstrează că, în România, dimpotrivă, excepția devine regulă: „am dovedit că deasupra poporului român istoric s-a superpus o pătură. În rândul celor ce-o compun nu se poate naște un autor, de exemplu, un om de științe sau de litere, un om care să compenseze prin știință sau talent munca națională ce-l susține
"Omenirea se află la această răspântie. Rodul Unirii de la 1918 și deznodământul Trianonului depind și ele de această răspântie." - Ilie Bădescu
"Sf. Dimitrie a mijlocit accesul nostru la Adevăr, adică la Iisus Domnul: ne-a scos din mâzga oricărei confuzii săvârșind minunea lămuririi prin focul trăirii, prin darul cuvântului care exprimă adevărul și prin minunata adeverire că duhul sfânt este lucrător în poporul român."
În a treia parte a dialogului, profesorul înfățișează portretul celui care azi, din poziții de conducere adeseori, îl contestă pe Dumnezeu mai ceva ca satana.
Partidul Verzilor din care provine Dominic Samuel Fritz „luptă pentru acceptarea și împotriva excluderii homosexuali, bisexuali, persoane intersexuale și transgender și altele”
Într-un moment în care grupări anticreștine de inspirație bolșevică avansează în mod organizat pentru reocuparea României, profesorul Ilie Bădescu ne dă explicațiile sociologice cu privire la acest fenomen.
Postulatul național și starea lumii de azi. Viziunea lui Trump: Bătălia dintre globaliști și patrioți
Deși ar trebui să fie cu gândul la Săptămâna Mare, ultima înainte de Învierea Domnului
„Pandemia aceasta este oglinda planetară a chipului real al unei omeniri spiritualmente, duhovnicește dezarmată”
Profesorul și academicianul Ilie Bădescu spune într-un text publicat de site-ul Ziariști Online că pe Tudor Gheorghe
Academicianul Ilie Bădescu spune că satul românesc reprezintă „locul unic al unei moșteniri spirituale inestimabile, un adevărat „depositul custodi” al omenirii, nebiruit de istorie, și, deopotrivă, garanție a dăinuirii unui model învățător cu privire la unitatea omului cu natura, cu semenii și cu Dumnezeu”.
Standul Editurii SOPHIA de la Salonul de carte BOOKFEST a găzduit, sâmbătă, 1 iunie 2019, de Sfântul Justin,
Eludarea controlului sovietic era prioritatea principală a celei mai mari părți a elitei comuniste din România chiar și înainte de moartea lui Stalin, în martie 1952. Unul dintre principalele motive era ostilitatea pe care Rusia bolșevică o nutrea față de prezența însăși a României în cadrul Cominternului unde
„Stihia mulțimii orbite, zguduită de o rebeliune incontinentă, o face inabilă să mai distingă binele de rău”
Academia Română, prin reprezentanții săi de specialitate, a hotărât să-l cheme în rândurile membrilor ei pe profesorul Ilie Bădescu
După cum ActiveNews a relatat vineri, alegerea profesorului Ilie Bădescu
Academia Română a ales recent secretarul general al instituției, în persoana acad. Ioan Dumitrache, și opt membri noi.
