După o viață tumultoasă, proaspăt intrat în monahism la Mănăstirea Antim, Sandu Tudor „continuă să-și exerseze pasiunea «poetică»."1 Astfel, în jurul anului 1946, ca semn de omagiu adus „Rugului Aprins" începe să lucreze la o amplă poezie religioasă, de rit bizantin, pe care o va intitula sugestiv Imnul Acatist la Rugul Aprins al Maicii Domnului.
În urmă cu doi ani, pe 31 octombrie 2021, se stingea în condiții spitalicești neelucidate, cel mai probabil în urma „protocoalelor criminale Covid”, colega noastră Elena Solunca, delicata publicistă de la Academica, revista Academiei Române
În ziua de 23 octombrie, Biserica face pomenirea: Sfântului Apostol Iacob, ruda Domnului; Sfântului Ignatie, patriarhul Constantinopolului; Cuviosului Macarie Romanul; Cuviosului Nichifor de la Mănăstirea Harsian; Cuviosului Petroniu.
Părintele Stăniloae a plecat la Domnul în seara zilei de 4 octombrie 1993, pe patul de spital, răpus de un cancer la stomac. Înainte de a muri, se ruga. Vorbea cu îngerul păzitor, cu Maica Domnului și cu Dumnezeu. Ultimele cuvinte ale părintelui au fost înregistrate de doi studenți la medicină care stăteau noaptea cu dânsul.
La începutul lui octombrie, Biserica ne aduce în atenție un moment cu totul deosebit: arătarea Maicii Domnului în biserica din Vlaherne, un cartier de la marginea Constantinopolului. „Numai Maica Domnului ne va scăpa de urgie”
La data de 1 octombrie, Biserica face pomenirea: Cinstitului Acoperământ al Maicii Domnului; Sfântului Apostol Anania, din cei 70; Cuviosului Roman Melodul din Siria; Cuviosului Ioan Cucuzel; Cuvioșilor Iosif și Chiriac de la Bisericani.
Eliberat, prin grațiere, la 30 iulie 1964, în vârstă de 46 de ani, din care 20 îi petrecuse în temnițele comuniste. A plecat la Domnul pe 16 septembrie 1999.
„Scrieți, într-o carte, mărturisirea credinței voastre și vom scrie și noi mărturisirea noastră. Amândouă scrierile să le pecetluim și să le punem în racla cu preacinstitele moaște ale Marii Mucenițe Eufimia. Apoi, să ne rugăm, cu post, lui Dumnezeu, ca prin ea să ne descopere credința cea dreaptă”.
Sfântul Mucenic Avtonom (+ 303) – a trăit în timpul când la Roma era împărat Diocletian (284-305). A fost episcop în Italia, dar, din pricina persecuției împotriva creștinilor declanșată de împăratul Dioclețian, a părăsit Italia și s-a dus în Bitinia
Cuvioasa Teodora a fost o tânără ce se învrednicise de binecuvântările lui Dumnezeu. S-a născut într-o familie înstărită și Dumnezeu îi dăruise un soț iubitor și credincios.
Pentru binele Imperiului a consimțit să devina soția lui Marcian, cu condiția să i se permită să-și păstreze fecioria chiar în căsătorie. Așa încât împărații au trăit în curăție, ca frate și soră, până la sfârșit.
În ziua de 9 septembrie, la o zi după Nașterea Maicii Domnului, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe Sfinții Părinți ai Fecioarei Maria, Sf. Ioachim și Sf. Ana. Datorită credinței și cuvioșiei lor s-a născut Maica Domnului.
Predică la Mănăstirea Petru Vodă, Duminică, 8 Septembrie 2024, la Nașterea Maicii Domnului
Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, prăznuită pe 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din noul an bisericesc și marchează hotarul dintre vară și toamnă.
Întemeietor și prim egumen al Mănăstirii Pângărați, Sfântul Simeon, precum și Sfântul Amfilohie, cel care a condus mănăstirea timp de 56 de ani, fac parte dintre sfinții români cei mai cunoscuți și iubiți, lucrarea lor duhovnicească rămânând vie până astăzi.
Icoana Maicii Domnului „din Arabia” sau „Arapet” este una dintre cele mai vechi icoane din Biserica Ortodoxă. Icoana a apărut în timp ce Sfântul Apostol Toma se afla în zonele Etiopia, Arabia și India, pentru a le creștina.
Sfântul Proroc Zaharia, tatăl Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, și Dreapta Elisabeta, mama Sfântului Proroc Ioan, sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox la 5 septembrie.
În ziua de 4 septembrie, Biserica pomenește pe: Sfântul Sfințit Mucenic Vavila, arhiepiscopul Antiohiei; Sfântul Proroc Moise; Sfânta Muceniță Hristodula, împreună cu fiii ei -Urban, Prilidian și Epolonie-, Cuviosul Antim cel Orb. Icoana Maicii Domnului „Rugul Aprins” este sărbătorită la 4 septembrie
Pe 31 august, Biserica sărbătorește Punerea în raclă a Brâului Maicii Domnului și îi pomenește pe: Sfinții Mucenici Andrei, Iraclie, Faust și Mina; Sfântul Mucenic Fileort; Sfântul Mucenic Diadoh.
Sfântul Alipie este unul din primii și cei mai buni iconografi din Rusia, care a pictat icoane doar pentru a sluji lui Dumnezeu. Sfântul a fost cunoscut pentru minuni chiar din timpul vieții sale.
Sărbătoare mare a credinței noastre strămoșești. Aducere aminte nu numai de Maica Domnului ci și de mucenicii noștri Brâncoveni, jertifiți pe altarul credinței neclintite în Iisus Hristos, credință ce ne-a ținut vii în fața tuturor prigonitorilor din toate
Mărturisitoarea Aspazia Oțel Petrescu: Eminescu, fratele din închisoare, ne-a salvat din mlaștina deznădejdii cu a lui Rugăciune către Maica Domnului
Războiul nevăzut a devenit văzut, pentru că diavolul se simte stăpân și nu se mai ascunde. Dar, așa cum rostește preotul la Sfânta Liturghie, Iisus Hristos NIKA, învinge, El care a zis: "Nu vă temeți! Eu am biruit lumea!”
(Maica Domnului și astăzi face minuni, în orice loc, în orice timp, cu orice persoană credincioasă.)
Pe 15 august, Biserica prăznuiește Adormirea Maicii Domnului și mutarea ei cu trupul la Cer. Sărbătoarea este numită în popor și Sfânta Maria Mare
Pe data de 14 august, Biserica Ortodoxă cinstește Înainte-prăznuirea Adormirii Maicii Domnului și pe sfinții: Sf. Prooroc Miheia; Sfântul Sfințit Mucenic Marcel, episcopul Apamiei; Sfântul Mucenic Simeon; Sfântul Mucenic Luchie Ostașul.
În prima zi a lunii august, era scos din trezoreria imperială din Constantinopol lemnul Sfintei Cruci și era dus în procesiune până la Catedrala Sfânta Sofia. La ceremonie participau mulți preoți și diaconi, care tămâiau pe tot drumul lemnul Crucii
Sfântul și Dreptul Iosif din Arimateea (sec. I) – era originar din seminția lui Efraim. A fost un om bogat, ucenic în taină al Mântuitorului Iisus Hristos. Sfântul Iosif a fost cel care s-a ocupat de îngroparea Mântuitorului Iisus Hristos.
Adormirea Sfintei Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, este pomenită în calendarul creștin ortodox la 25 iulie.
Acestea sunt chipurile Maicii Domnului și Pruncului Iisus Hristos, exact așa cum au fost. Ele au fost pictate de îngeri, prin Harul Sfântului Duh, în România, la Mănăstirea Bucium din Iași, în urmă cu 159 de ani, pentru Mănăstirea românească Prodromu (Înaintemergătorul) de la Sfântul Munte Athos.
Pe 12 iulie este prăznuită și Panaghia Tricherousa, o veche icoană a Maicii Domnului, aflată în prezent la Mănăstirea Hilandar din Muntele Athos.
Această icoană a Maicii Domnului este considerată cea mai veche și mai frumoasă icoană din România, fiind cunoscută în toată lumea ca făcătoare de minuni. Timp de peste 600 de ani,
Pe vremea binecredinciosului împărat grec Leon (457-474) și a soției sale, Verina, erau în Constantinopol doi bărbați cinstiți din rânduiala senatorilor, anume Galvie și Candid, frați buni după trup. Aceștia sfatuindu-se, au rugat pe împărat să-i lase să plece la Ierusalim, ca să se închine la Locurile Sfinte.
Viineri, în Săptămâna Luminată, se prăznuiește sfințirea Bisericii Preasfintei stăpânei noastre și Maicii lui Dumnezeu, a Izvorului celui de Viață purtător. Se mai face pomenirea minunilor celor mai presus de fire care s-au săvârșit de către Maica lui Dumnezeu în acest sfânt lăcaș.
În sâmbăta din Săptămâna Patimilor, cunoscută drept Sâmbăta Mare, creștinii ortodocși prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului Iisus Hristos și pogorârea cu sufletul la iad.
Această creație imnografică atît de iubită în Biserica Ortodoxă intitulată „Acatistul Bunei Vestiri” are o istorie de un mileniu și jumătate. Ea face parte dintr-o specie componistică dispărută de multe veacuri în Biserică, numită în primul mileniu creștin „condac”
A fost voia Domnului ca sfintele moaște să fie aflate după aproape 500 de ani, iar descoperirea lor să se facă chiar sub îndrumarea sfinților mucenici. Ei s-au arătat în vise sau vedenii unor oameni credincioși cărora le-au descoperit mucenicia lor
„Astăzi este începutul mântuirii noastre și arătarea Tainei celei din veac. Fiul lui Dumnezeu, Fiu Fecioarei Se face și Gavriil Harul Îl binevestește. Pentru aceasta și noi, împreună cu Dânsul, Născătoarei de Dumnezeu să-i strigăm: Bucură-te, cea Plină de har, Domnul este cu tine!”
Românii sărbătoresc, în data de 25 martie a fiecărui an, Buna Vestire, în amintirea acelei zile când Maica Domnului a primit cea mai bună veste pe care a primit-o cineva vreodată: aceea că va naște în mod miraculos pe Pruncul Iisus, Fiul lui Dumnezeu cel care va mântui lumea.
Sărbătoarea Bunei Vestiri este „începutul mântuirii noastre” așa cum cântă imnele Bisericii. Este momentul suprem de împlinire a planului lui Dumnezeu și începătoria unirii lui Dumnezeu cu oamenii.
