Articol scris de Mihai Eminescu pe 4 decembrie 1888, în noua gazetă "Fântana Blanduziei", într-o perioadă când detractorii de rit vechi (Pleșu) și nou (CTP) ai marelui român și ziarist susțin că acesta era... nebun.
Căci poporul românesc, care umplea pe atuncea partea dinlăuntru a tuturor provinciilor Traciei, Macedoniei, Thesaliei, Moesiei, întrecea ca număr și putere fizică pe poporul grecesc…
Doamna Elena Chiaburu, Doctor în Istorie și Științe auxiliare și Bibliotecar șef la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, se pronunță public pe contul său personal de Facebook cu privire la recentul anunț legat de un set de presupuse scrisori ale lui Mihai Eminescu și Veronica Micle, pentru care un cetățean american solicită 1.200.000 euro
Știm foarte bine că generația roșie vorbește și scrie așa ca și când vorbele n-ar fi având nici un înțeles. Și nu-l au în capetele ei. Procesul substanțial al gândirii nu se petrece deloc înlăuntru-le; nu se învârtește în ele decât moara de vânt a sunetelor articulate, nu compararea și coordonarea substanțială a ideilor ce corespund cu acele sunete articulate.
ISTORICUL ȘI STATUTUL JURIDIC AL INSULEI ȘERPILOR - VECHI PĂMÂNT ROMÂNESC. „O alianță cu rușii în orice împrejurare, o încredere în cuvântul sau semnătura lor, va fi totdeauna o nebunie scump platită.” (A.D.Xenopol) - Valabil și cu ucrainenii. (ActiveNews)
"Pe ziua de Sf. Voievozi în anul 1886 m-au chemat la M-rea Neamțu, la bolniță, și l-am spovedit și l-am împărtășit pe poetul M. Eminescu. Și au fost acolo Ion Gheorghiță, din Crăcăoani, care acum este primar. Iar M. Eminescu era limpede la minte, numai tare posac și trist. Și mi-au sărutat mâna și au spus: Părinte, Să mă îngropați la țărmurile...”
Pentru a rămânea la putere sunt în stare să facă orice și să dea orice, și Dunăre, și Basarabie, și Moldovă, și Oltenie ; c-un cuvânt – tot, numai bugetul să le rămâie la îndemână și moșiile statului să le arendeze pe nimic și păsuiți să fie. Idealul statului român nu este dezvoltarea poporului românesc, ci prefacerea visteriei într-un spital de nevolnici etnici
Doru Dinu Glăvan, președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, cunoscută personalitate a presei românești, s-a stins din viață la Reșița, orașul său natal, în urma unor complicații generate în spital de internarea sa cu COVID-19.
Iată pe scurt tendințele viitoare ale partidului roșu. Patria - un hotel, poporul - o amestecătură, biserica - un teatru pentru politiciani, țara teren de esploatare pentru străini, viața noastră publică o ocazie pentru ilustrarea și ridicarea în sus a imigrațiunii din câteșipatru unghiurile lumii.
Nici evenimentele de pe vremea Mult Iubitului și Stimatului nu erau așa de drastic verificate. Voiai acum să mergi la toaletă? Foarte bine, primeai țidulă de la „șeful de rând”, care era un ofițer SPP. Te întorceai de la budă, dădeai înapoi țidula „șefului de rând”, dovadă că misiunea a fost executată și că te-ai întors la locul tău... Ce vremuri de înălțare spirituală!...
Astăzi, 26 octombrie 2025, este o zi istorică pentru neamul român. S-a sfințit pictura Catedralei Naționale din București, cea mai mare biserică ortodoxă din lume.
Știm cu toții că Eminescu a numit Biserica Ortodoxă „Maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului” și „păstratoarea elementului latin (...) care a stabilit și a unificat limba noastra într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise”.
Poetul Dumitru Oniga, fost deținut politic în timpul regimului comunist, unul dintre mărturisitorii discreți ai credinței creștin-ortodoxe (un poet care a ucenicit pe lângă Nichifor Crainic și Radu Gyr), a trecut la Domnul în noaptea de 20 spre 21 octombrie 2016
Pe 20 octombrie se împlinesc 64 de ani de la trecerea la cele veșnice a Episcopului Martir, Nicolae Popovici al Oradiei. S-a născut la Biertan, în județul Sibiu, acolo unde a urmat și clasele primare, după cum spune istoricul Adrian Nicolae Petcu.
Portalul Marturisitorii.ro, închinat martirilor creștini ortodocși ai veacului XX, susține canonizarea Episcopului Nicolae Popovici sub numele Sfântul Ierarh Martir Nicolae al Oradiei
"Există sau nu în România ramificații ale marii uniuni negative care fără a ști ce voiește, știe prea bine ce nu voiește, știe prea bine să nege organizarea actuală și instituțiile actuale? N-o putem afirma, însă o seamă de simptome concurg a ne indica începuturile unei asemenea grave epidemii sociale."
Născut pe 2/14 octombrie 1853 la Șipotele Sucevei, Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. Între 1873 și 1877 a studiat Teologia ortodoxă la Cernăuți, unde a și condus societatea studențească Arboroasa.
„Sicriul de argint în care se afla un alt sicriu de lemn de chiparos au ars amândouă iar sfânta a căzut la pământ și nu numai că nu a ars dar nici nu s-au topit măcar pecețile care pecetluiesc moaștele încă de la Vasile Lupu și cari sunt de ceară.”
Pe 8 octombrie 1878 Armata Română, victorioasă în Războiul de Independență, își face intrarea triumfală în București pe Podul Mogoșoaiei. Așa sună povestea oficială despre revenirea soldaților români de pe front.
Astăzi, de ziua marelui gânditor Petre Țuțea, ActiveNews împlinește 11 ani de la înființare. Petre Țuțea este, așadar, unul dintre mentorii noștri, a cărui credință o împărtășim: „În grandoarea istorică a Poporului român, suntem o rotiță invizibilă, dar suntem!”.
Mulți însă înclină a admite că această dezbinare nu este decât o farsă, cu totul neserioasă în esență, de vreme ce nici pe unii nici pe alții nu-i doare capul de îmbunătățirile și reformele ce le promit. În ajunul alegerilor însă e practic de-a se despărți în două
Nu există vecin, mic sau mare, care să nu aibă sub stăpânire-i câte un fragment al acestui popor, pe care caută a-l absorbi; nu există unul deci ale cărui interese să nu ne fie opuse pân-la un grad oarecare.
Un sfat i-am da lui Ionel Ciocârdel. Când se știe c-un cusur atât de rău încât să prefere a se declara mai bine bulgar ori bosniac decât țigan, să nu mai releveze pretinsele cusururi ale altora.
Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, prăznuită pe 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din noul an bisericesc și marchează hotarul dintre vară și toamnă.
Are o imensă activitate profesională și publicistică și a primit, între altele, Medalia „Mihai Eminescu” (și brevet), conferită de președintele Republicii Moldova și Medalia „Eminescu Ziaristul” oferită de președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan.
Raoul Șorban, salvator al evreilor din Ardealul ocupat de hoardele extremiste maghiare, se naște în anul 1912, la 4 septembrie, la Dej, ca fiu al ilustrului compozitor Guilelm Șorban (Arad,1876 – Dej,1923), o personalitate prestigioasa a epocii, autor al romanțelor „Mai am un singur dor” (Eminescu), „Pe lângă plopii fără soț” (Eminescu)
Eminescu, Slavici și Caragiale au lucrat o vreme în redacția ziarului „Timpul”, care avea sediul în București.
Mărturisitoarea Aspazia Oțel Petrescu: Eminescu, fratele din închisoare, ne-a salvat din mlaștina deznădejdii cu a lui Rugăciune către Maica Domnului
Mărturisim: ”Întru naștere fecioria ai păzit/Întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare.” O facem din netăgăduita credința că Maica Domnului este izvorul nesecat al dăinuirii noastre cuprinsă într-o alcătuire indestructibilă între cuvintele:...
Cahuleanul care a iubit România ca pe Maica Domnului, striga din închisoare, cu fruntea-n slavă: „Nu-s vinovat față de țara mea”. Dar noi, noi cum suntem? Am făcut tot ce puteam să facem pentru ea, pentru țara noastră, pentru copiii ei, duși acum, rând pe rând, la abatoarele holoinjectării? Noi nu tăcem!, scrâșnea Ciurunga. Și noi, noi de ce tăcem?
Patru cântece preferate ale lui Eminescu, conform amintirilor prietenului său Teodor V. Ștefanelli. AUDIO: Eu sunt Barbu Lăutaru. PDF: Amintiri despre Eminescu (1914)
Am tot spus, în perioada asta, că nu ne vom putea elibera fără apariția unor oameni capabili chiar de sacrificiul total. Cezar Avrămuță, sau Stegarul Dac, a fost primul dintre noi care, în toți acești ani de revoltă, nu s-a lăsat...
Deși bine intenționat în acțiunea sa de contestare a "legii Vexler", președintele Romăniei, Nicușor Dan, a semnat Sesizarea către CCR fără să realizeze că aceasta conține o eroare gravă, respectiv referirea la selecții din opera clasică a lui Mihai Eminescu fără mențiunea că "ar putea fi interpretate" drept xenofobe ci descrise, regretabil
Marele poet și pamfletar Tudor Arghezi s-a născut pe 21 mai 1880, numele său adevărat fiind Ion N. Theodorescu. La 19 ani a intrat călugăr la Mânăstirea Cernica, unde a stat timp de patru ani.
Ana Pauker ii intreba arogant pe prizonierii nationalisti: Ce inseamna nationalismul vostru? Și i-a raspuns un ofiter roman: Naționalism este ceea ce simt eu când privesc la Cetatea Neamțului și tu n-ai să simți niciodată...”
Să fim atenți! Din punctul meu de vedere, știrea nu este că Nicușor Dan a contestat la CCR Legea Vexler, ci că pentru prima oară, de la nivelul celei mai importante instituții a statului român, anume Președenția României...
Ce argument juridic este Eminescu, invocat pentru a sublinia că vasta cultura română "conține idei și concepții xenofobe, inclusiv antisemite"?
În data de 10 iulie 1466, Ștefan cel Mare și Sfânt a pus piatra de temelie a mănăstirii închinate Maicii Domnului la Putna. Mănăstirea, caracterizată de Mihai Eminescu drept „Ierusalimul neamului românesc”, a fost un centru esențial pentru spiritualitatea și cultura românească.
Președintele României a sesizat azi CCR în privința controversatei legi promovate de deputatul evreilor, Silviu Vexler, privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
„Curierul intereselor generale” în unul din numerele sale insinuă foii noastre voința de a apăra pe evrei. Abstrăgând cu totul de la confuzia de idei și de la reua credință, dezvoltate în notița respectivă, declarăm că nici apărăm, nici am apărat vreodată direct sau indirect pe evrei
