Nu există vecin, mic sau mare, care să nu aibă sub stăpânire-i câte un fragment al acestui popor, pe care caută a-l absorbi; nu există unul deci ale cărui interese să nu ne fie opuse pân-la un grad oarecare.
La congresul literaților din Viena am văzut reprezentată România de un domnișor, anume Djuvara, care nici literat e, nici vrun om acătării, un biet omușor de pe la Brăila, iată tot...
Un sfat i-am da lui Ionel Ciocârdel. Când se știe c-un cusur atât de rău încât să prefere a se declara mai bine bulgar ori bosniac decât țigan, să nu mai releveze pretinsele cusururi ale altora.
Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, prăznuită pe 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din noul an bisericesc și marchează hotarul dintre vară și toamnă.
Amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizația economică e muma celei politice. Când cineva e conservator în principiile economice ar fi obligat a fi și în principiile politice.
E clar că această populație joacă în viața noastră publică rolul unui altoi care produce alte fructe decât trunchiul în care s-a altoit și, drept vorbind, fructe veninoase. Altoit în stejar, trăiește din sucul stejarului, iar acesta se usucă
„A
vorbi despre limba în care gândești, a gândi – gândire nu se poate face
decât numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba română
este ca o duminică. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi decât
exprimată în limba română.”
La Cluj-Napoca, placa de marmură cu semnătura olografă a lui Mihai Eminescu din fața statuii Domniei Sale a fost înlocuită cu o plăcuță de tip SRL. Tov. Boc s-a gândit că Eminescu trebuie să fie reeducat pe linia productivității globaliste.
Regizorul clujean a lansat totodată o invitație și către Emil Boc și către românii din întreaga țară la celebrarea cum se cuvine a Zilei Limbii Române, pe 31 august, la statuile titanilor noștri:
Un pas important pe drumul Marii Uniri a românilor s-a făcut în 1871, la Mănăstirea Putna. De hramul mănăstirii, Adormirea Maicii Domnului, a avut loc Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni.
Mărturisim: ”Întru naștere fecioria ai păzit/Întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare.” O facem din netăgăduita credința că Maica Domnului este izvorul nesecat al dăinuirii noastre cuprinsă într-o alcătuire indestructibilă între cuvintele:...
Mărturisitoarea Aspazia Oțel Petrescu: Eminescu, fratele din închisoare, ne-a salvat din mlaștina deznădejdii cu a lui Rugăciune către Maica Domnului
Cahuleanul care a iubit România ca pe Maica Domnului, striga din închisoare, cu fruntea-n slavă: „Nu-s vinovat față de țara mea”. Dar noi, noi cum suntem? Am făcut tot ce puteam să facem pentru ea, pentru țara noastră, pentru copiii ei, duși acum, rând pe rând, la abatoarele holoinjectării? Noi nu tăcem!, scrâșnea Ciurunga. Și noi, noi de ce tăcem?
Gândul nostru se îndreaptă cu recunoștință și iubire către ctitorul acestui așezământ dl. Dianu Sfrijan, cel care a finanțat „o zidire de suflet, făcută cu sacrificii materiale și sufletești, care se dorește a fi un loc de convergență a iubirii
Patru cântece preferate ale lui Eminescu, conform amintirilor prietenului său Teodor V. Ștefanelli. AUDIO: Eu sunt Barbu Lăutaru. PDF: Amintiri despre Eminescu (1914)
Marele poet și pamfletar Tudor Arghezi s-a născut pe 21 mai 1880, numele său adevărat fiind Ion N. Theodorescu. La 19 ani a intrat călugăr la Mânăstirea Cernica, unde a stat timp de patru ani.
În data de 10 iulie 1466, Ștefan cel Mare și Sfânt a pus piatra de temelie a mănăstirii închinate Maicii Domnului la Putna. Mănăstirea, caracterizată de Mihai Eminescu drept „Ierusalimul neamului românesc”, a fost un centru esențial pentru spiritualitatea și cultura românească.
„Noi înșine, în marea capitală a României, a cărei populație ar ajunge curând la un sfert de milion, nu avem o singură catedrală, o singură zidire religioasă acătării.”
Sfântul Voievod Ștefan cel Mare (1457-1504) al Moldovei a luptat pentru apărarea întregii creștinătăți până la moarte.
Uneori, chiar cînd cineva pare să te laude, printre rînduri poți să vezi săgeți otrăvite pe care lăudătorul ți le aruncă din motive știute numai de el. Așa face și colegul Ioan Buduca, în articolul „Eminescologi detectivi”
Veteranul de război și legendarul explorator, scriitor și general Radu Theodoru, ne-a mărturisit la 28 iunie, data fatidică a primei arestări a lui Mihai Eminescu, crezul său despre Românul Absolut:
Arestarea lui Eminescu în ziua de 28 iunie 1883 este pusă la cale de Titu Maiorescu, pe post de cauza instrumentală a Regelui Carol I. Ca să înțelegem cea mai complicată zi din viața lui Eminescu, ziua sechestrării și arestării ilegale, marți 28 iunie 1883
Ca să mă extrag din parantezele și generalitățile d-nelor care mă citează din auzite ca făcător de mitologie eminesciană, redau, cât se poate de scurt, opiniile mele despre ultima zi la Timpul a lui Eminescu.
Este ciudat că și după 138 de ani ne punem întrebarea dacă, în 28 iunie 1883, Eminescu a fost arestat pentru vreun delict comis sau internat din cauza unei boli de care suferea. Avem la dispoziție sute de documente care pot lămuri
Era periculos pentru că își iubea țara. Cel mai trist și de necrezut mi se pare faptul că nici unul din prieteni nu i-a fost aproape în acea zi, deși au fost mulți care au beneficiat de bunătatea Poetului.
Pe 28 iunie 1883, ziaristul incomod Mihai Eminescu, conducătorul jurnalului conservator "Timpul", este arestat apoi internat forțat într-o clinică de boli nervoase
Samson Bodnărescu s-a născut la data de 27 iunie 1840, satul Voitinel, județul Suceava și a murit la 3 martie 1902, în Pomârla, județul Botoșani.
"Ideia națională la dânsul era imaginea cea mai sfântă a cugetării”, avea să spună Dimitrie Laurian, ziarist la „România liberă” și camaradul său de la „Societatea Carpații”, în discursul de la Universitate. „Atâta foc, atâta aur/ Atâtea lucruri sfinte/ Peste’ntunericul vieții/ Ai revărsat, Părinte!”
Ne-ar fi plăcut să avem și o fotografie cu barbă a lui Eminescu – de dinainte de fi smuls de Poliție din redacția "României libere” la începutul anului 1889 -, alături de cele patru fotografii clasice, de la tinerețe, pe când se războia cu ungurii în "Federațiunea”
Fiindcă însă zilele acestea se cuvine să-l comemorăm pe Mihai Eminescu, am ales drept moto un hemistih al său cu gîndul la sindicaliștii din învățămînt și-mi voi afirma punctul de vedere în finalul articolului de față.
Profesorul Constantin Barbu, ucenic al filosofului Constantin Noica, a publicat în lucrările sale mai multe probe privind uciderea lui Eminescu, inclusiv documente obținute de domnia sa din arhive, pe care ActiveNews le reproduce cu permisiunea autorului. Unul dintre aceste documente este Interogatoriul ciudat luat lui Eminescu în 13 iunie 1889
Când Eminescu a pus piciorul pe peronul gării din Viena, în toamna lui 1883, dus pe sus la sanatoriul doctorului Leidesdorfer, poetul a strigat din răsputeri : ”România liberată! România liberată!”, scrie profesorul Nae Georgescu
Străvechea biserică ortodoxă românească din Boianul canadian, situată la est de Edmonton, reprodusă întocmai după ce din Boianul natal din nordul Bucovinei românești, a ars aproape în întregime marți.
S-ar cuveni astăzi să prindem o panglică neagră la Tricolor, pentru că e 6 iunie, ziua morții lui Ciprian Porumbescu. L-a doborât tuberculoza, l-a mistuit o dragoste neîmpărtășită, i-au scurtat zilele cele trei luni cât a fost încarcerat în închisoarea din Cernăuți
Constantin Barbu - Premio Internazionale di Poesia „Léopold Sédar Senghor”, ediția a 8-a 2022 a fost conferit pentru volumul de poeme Sigilli da nessuna parte dinRovina nel vuoto (Pecete niciunde din Paragină-n vid).
Profesorul Gheorghe Buzatu a plecat spre cele Veșnice, în urmă cu zece ani, la 20 mai 2013, mult prea devreme, mult prea grăbit, lăsând în urmă tristețe, regrete, dar mai cu seamă, un gol imens în istoriografia românească…
Asistăm de câțiva ani la un atac „simfonic" îndreptat contra ortodoxiei și contra Bisericii Ortodoxe Române. Ipochimeni indimenticabili ar vrea să treacă până și paștele ortodox în calendarul pe care îl orânduiesc catolicii.
Facsimilarea color a tuturor manuscriselor, în format 1/1 (Caietele lui Eminescu au dimensiuni diferite). Eu am găsit câteva manuscrise care nu există în ediția ratată a lui Eugen Simion (unde, în tipografie, au „dispărut" pagini din vreo 32 de volume din cele 39
Votul Camerei și al Senatului din 10/22 curent relativ la neatârnarea deplină a României mai că n-are nevoie de comentar. El n-a fost inspirat de-o aprindere momentană sau de-un entuziasm spontaneu, căci din discuțiile urmate
„În calendarul nostru, după Mihai Eminescu (15 ianuarie) și după Dragobete (24 februarie), urmează Lucian Blaga, filosoful de Primăvară (9 mai), pe care îl sărbătorim de obicei la Sebeș-Lancrăm.” - Acad. Alexandru Surdu, Gânduri despre Lucian Blaga
