În cea de-a doua zi a Sfintelor Paști, Înaltpreacuviosul Părinte Stareț al Sfintei Mănăstiri voievodale Comana, Arhimandritul Mihail Muscariu, a susținut după Sfânta Liturghie o pilduitoare predică amintind și de mărturisitorul giurgiuvean Nichifor Crainic, marele academician gândirist și fondator al catedrei de mistică de la Teologie
Pe urmă eroul Floriilor a fost dat în judecată ca un agitator oarecare și – culmea ironiei! – același popor care delirase la Florii urla acum din rărunchi: – Să se răstignească! Să se răstignească!
În prima parte a textului său, face referire la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024, anulate de Curtea Constituțională a României în 6 decembrie 2024, și consideră că rezultatul acestora, prin clasarea pe primul loc, a unui candidat de extremă dreaptă, indică „unul dintre cele mai critice momente din istoria postcomunistă a României”
Scriitorul, poetul, psaltul și mai ales încercatul creștin Ilie Tudor din Podari, Dolj, tatăl maestrului Tudor Gheorghe, a trecut la cele veșnice în Duminica Sfântului Ioan Scărarul, 22 Martie 2015. Dumnezeu l-a chemat la Sine după 92 de ani de viață
„Suntem de multe ori confuzi, dezamăgiți și triști, pentru că vedem că politicile sociale sunt lipsite de empatie și de compasiune. Când vezi bătrânii că trebuie să aleagă între lemnele de foc și medicamente și le aleg pe cele dintâi, sacrificându-le pe cele din urmă, care le sunt vitale, îți dai seama cât de mult s-a schimbat lumea”, a spus ierarhul.
Fragment dintr-o scrisoare inedită a lui Radu Gyr către Nichifor Crainic, publicată de cercetătorul Vlad Bilevsky. „Mă gândesc ce s-ar întâmpla dacă, și în alte țări apusene, printr-o răsturnare politică, Divina Comedie a lui Dante, Paradisul pierdut al lui Milton sau Le genie du christianisme al lui Chateaubriand ar fi socotite opere
Mihail Neamtu continuă o discuție despre Constantin Noica, în două părți, dintre care prima este disponibilă aici.
Poetul, scriitorul și ziaristul român Pan M. Vizirescu a fost o mare conștiință a secolulului trecut, fiind unul dintre membrii de bază ai grupării revistei de direcție națională și ortodoxă „Gândirea”, condusă de Nichifor Crainic
Poezia concentrationista ca dimensiune si valoare literara este un fenomen romanesc unic in lume si, desi nici un vers scris n-a putut iesi pe poarta inchisorii, zeci de mii de versuri au fost salvate datorita memoriei detinutilor.
Prima este la vedere, constând în acțiunea propriu-zisă de eliminare a memoriei Sfinților închisorilor. A doua este un atac direct asupra Bisericii Ortodoxe Române, obiectivul fiind condamnarea ei de către oamenii din tabăra...
Tăcerea care condamnă. Legea Vexler și reîntoarcerea fricii ideologice: Promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial, la 24 decembrie, a așa-numitei Legi Vexler marchează un moment grav pentru libertatea de conștiință și pentru memoria culturală a României.
În universul concentraționar românesc de la mijlocul veacului trecut, aproape trei milioane de deținuți, mulți dintre ei știuți sau neștiuți, candidați la sfințenie, au devenit adevărați magi ai dorului.
„Data exactă a nașterii mele este 24 decembrie 1889 stil vechi, în ajunul Crăciunului. Cealaltă e greșită, bineînțeles. Mama, Dumnezeu s-o odihnească, m-a apropiat prea mult de Bethleem, de unde s-au tras toate nenorocirile mele, lucru de care nu-mi pare rău absolut deloc, mai ales acum [1970], când mi-am făcut și cruce, la început de călătorie.”
Nașterea Domnului să vă aducă în case și în suflet Binecuvântarea Pruncului Sfânt! Să dea Domnul să ne mai vedem și la anul! La Mulți Ani!
Nichifor Crainic a pornit să lumineze lumea românească dintr-o casă țărănească în Ajun de Crăciun, pe 24 decembrie 1889 (anul plecării la Domnul a lui Eminescu), și a ajuns pe culmile istoriei, fiind apoi aruncat de dușmanii lui Hristos și ai neamului românesc în temnițele comuniste
Mi-am pus, deci, întrebarea: cum s-a raportat tânărul Vladimir Tismăneanu la figurile arhetipale ale totalitarismului modern: Marx, Engels, Lenin? Cum l-a zugrăvit pe Nicolae Ceaușescu, înainte de-a zbura spre tărâmul ospitalier al Statelor Unite ale Americii?
Acum 100 de ani, în data de 13 decembrie 1923, se năștea în Șcheii Brașovului Niculae Purcărea, fiul lui Niculae și al Mariei.
În „pastila” sa de istorie și politică de azi, maestrul Ion Cristoiu vorbește despre Donald Trump, Putin și Ursula, dar și despre Nichifor Crainic, evocând momentul înmormântării marelui gânditor, monitorizat atent de Securitate. De asemenea, scriitorul strivește „coropișnițele” care au atacat Opera marelui poet Radu Gyr
Aniversăm anul acesta trei decenii de la repunerea în drepturi ca membru al Academiei Române a academicianului Nichifor Crainic, primit în acest înalt for de cultură națională în mai 1940 și exclus în iunie 1946.
Drumul scurt de la marxism la neomarxism se face prin condamnarea lui Radu Gyr, iar haita urlă unită: Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse, G4 Media, Institutul Ellie Wiesel și ceilalți tovarăși de tip Tismăneanu și a la Bănescu care, atât de tare "au condamnat" comunismului, încât au devenit una cu el.
La fel cum este atacat încontinuu Mircea Vulcănescu de către „dușmanii omului” sunt publicații (fruntașe în întrecerea socialistă fiind "22”, „Dilema Veche”, G4Media etc) ori enciclopedia online Wikipedia care îl acuză pe Nichifor Crainic
Zilele trecute, neokominternistul a atacat virulent revista Gândirea și pe conducătorul acesteia, Nichifor Crainic, creatorul unuia dintre cele mai importante curente de gândire românești din perioada interbelică.
Monahul Paulin a fost deținut politic timp de 22 de ani, dintre care aproape 20 numai la Aiud. Iată mărturia lui despre Aiud și sfinții lui:
Joia aceasta, 21 august, la ora 11, la mormântul lui Nichifor Crainic din Cimitirul Sf. Vineri din București, va avea loc o slujbă de pomenire, la 53 de ani de la săvârșirea din viață a marelui publicist. Va fi urmată, după aceea, de o slujbă la biserică.
În noaptea de 20 spre 21 august 1972, pleca la Ceruri ziaristul, poetul, scriitorul, gânditorul, academicianul Nichifor Crainic, mult-pătimitor în închisorile bolșevice pentru Crezul lui: NAȚIONALISMUL CURAT, ORTODOX.
La 20 august se împlinesc 49 de ani de la trecerea la cele veșnice a lui Nichifor Crainic, unul dintre cei mai mari poeți și gânditori ortodocși cu crez profund naționalist. Marele teolog Nichifor Crainic, fost deținut politic timp de 15 ani, a fost profesor universitar, academician și ziarist.
„O socotesc ca poezia cu cele mai profunde și mai bogate sensuri. Totul se explică prin Dumnezeu și totul capătă o valoare eternă în Dumnezeu. Este poezia care ar merita, socotesc, cel mai mult să fie învățată de fiecare român.” (Pr. Dumitru STĂNILOAE)
De asemenea, ministerul Educației a mai solicitat un punct de vedere de la Centrul Național de Curriculum și Evaluare (CNCE), fostul CNPEE, instituția care elaborează subiectele și baremele pentru examenele și concursurile naționale, din subordinea MEC, a mai spus Kallos Zoltan.
Cu prilejul recentului examen de Bacalaureat la Limba și literatura română, a revenit în actualitate o veche – de peste opt decenii – temă a istoriei culturii naționale contemporane: cazul Nichifor Crainic.
Marele scriitor și poet nu a fost legionar, iar articolul „Rasă și religiune”, publicat de teologul român Nichifor Crainic în februarie 1935, în plină nebunie ideologică, este dovada cea mai elocventă a desființării din perspectivă creștină a...
La 30 mai 1945 începea procesul ziariștilor „criminali de război și vinovați de dezastrul țării”. Printre acuzați se aflau și Radu Gyr, pentru activitatea lui de ziarist și poet, Nichifor Crainic (revista „Gândirea") și Pamfil Șeicaru (fondatorul și
Ideile noastre despre „Sofianic” ca ”determinantă stilistică” nu sunt însă deloc condiționate de speculațiile rusești cu privire la ipostaza metafizică a Sfintei Sofii, nici de valabilitatea dogmatică a acelor speculații.
A face naționalism în asemenea condiții implică două sarcini deopotrivă de grele. Una, să lumineze necontenit pe consângeni asupra chemării lor în propria lor istorie, și alta, să te aperi necontenit de loviturile apostaților și ale trădătorilor.
„Din legionari s-au făcut sfinți dar din comuniști n-a ieșit nimic.”
La începutul anului 1881, în ziua de 9 februarie, Dostoievski moare pe neașteptate, în vârstă de 60 de ani. O hemoragie puternică și subită l-a trântit la pat pentru câteva zile. Simțea că moare; a chemat-o pe Ana Grigorievna, i-a spus să deschidă la întâmplare Sfânta Evanghelie, Biblia lui de care nu se despărțise nici în acea epocă de goană
Motto: "Când unui popor însă nimeni nu-i moștenește religia, nici cultura nu i-o moștenește." (Nichifor Crainic)
La finele anului 1967, odată cu un oarece „dezgheț” petrecut în urma publicării volumului Literatura română între cele două războaie mondiale al lui Ovid S. Crohmălniceanu, tema curentului gândirist și a revistei Gândirea a început să fie din nou abordată de mediul nostru scriitoricesc.
Pentru respectarea adevărului istoric, trebuie spus că Nichifor Crainic nu a fost aderent al Mișcării Legionare. A fost, pentru o scurtă perioadă de timp, între 1932 și 1933, apropiat al lui Corneliu Zelea Codreanu. De altfel, la procesul intentat liderului legionar, Crainic declară că nu mai vorbise cu acesta de mai mult de trei ani.
„Pe toate câmpurile de luptă, Ortodoxia ne-a însoțit ca un tainic acoperământ al Maicii Domnului… suntem prin credința noastră ortodoxă, moștenitorii Bizanțului, care a fost fața răsăriteană a aceluiași imperiu roman.”
Fără a avea nicio competență în ceea ce privește canonizarea sfinților din Biserica Ortodoxă Română, reprezentanții Institutului „Elie Wiesel” condus de Alexandru Florian, fiul ideologului bolșevic Radu Florian, el însuși un fost propagandist comunist
